Obligație de a face. Decizia 423/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 423/2009
Ședința publică de la 23 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nicoară vicepreședinte
JUDECĂTOR 2: Mihaela Florentina Cojan
Judecător - -
Grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de către reclamanta împotriva deciziei civile nr.63/A din 24 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- având ca obiect obligația de a face, în contradictoriu cu pârâții intimați SC TRANSILVANIA SUD SA A I și SC & SRL A
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierile de amânare a pronunțării din 9 și 16 octombrie 2009, care fac parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Alba Iulia sub dosar nr-, reclamanta a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâții SC de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice - Transilvania Sud SA - Sucursala A și SC & SRL:
- să oblige pârâta de ordin 1 să-și ridice de pe terenul proprietatea reclamantei un stâlp de energie electrică echipat cu separator, sub sancțiunea unor daune cominatorii în cuantum de 250 lei/fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii;
- să fie obligată pârâta SC & SRL să ridice rețeaua de energie electrică și în special cei trei stâlpi de curent proprietatea sa amplasați pe imobilul în litigiu proprietatea reclamantei, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 250 lei/fiecare zi de întârziere;
- să fie obligare pârâtele, în subsidiar, să încheie cu reclamanta contract de închiriere a spațiului afectat sau, în caz de refuz, să fie obligate pârâtele la plata în favoarea reclamantei a unei sume lunare în cuantum de 1200 lei/lună ca despăgubire (sau chirie), începând cu data introducerii prezentei acțiuni și până la noi dispoziții, cu cheltuieli de judecată.
Ulterior, reclamanta a depus completare de acțiune, prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC & SRL, ca instanța să dispună să fie autorizată ca în caz de refuz al pârâtei să efectueze activitatea pe cheltuiala sa și a declarat că renunță la judecată față de pârâta SC de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice - Transilvania Sud SA - Sucursala
Prin sentința civilă nr. 3492/2007, Judecătoria Alba Iuliaa admisă în parte acțiunea și a obligat-o pe pârâta SC & SRL să-și ridice rețeaua de energie electrică constând în trei stâlpi aflați pe terenul proprietatea reclamantei înscris în TP nr-,nr.cad.465/1 în suprafață de 2900 mp, în caz de refuz a pârâtei autorizează reclamanta efectueze această Activitate,pe cheltuiala pârâtei.
A fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata de daune cominatorii și cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1100 lei, cu titlu cheltuieli de judecată.
De asemenea, s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea acțiunii formulate împotriva pârâtei SC de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Transilvania Sud- Sucursala A
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență că din probele administrate în cauză (expertiză și martori), rezultă că cei trei stâlpi aparținând rețelei de alimentare cu energie electrică a SC & SRL, se află amplasați pe terenul proprietatea reclamantei, pe lungimea acestuia și împiedică atât comercializarea terenului cât și normala exploatare agricolă a acestuia, îngrădind astfel dreptul de proprietate al reclamantei.
Din adresa nr. 19793/2006 a pârâtei SC de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Transilvania Sud- Sucursala A I, reiese că instalațiile electrice la care se referă acțiunea nu fac parte din rețeaua publică de distribuire a energiei electrice.
Dispozițiile art.16 din Legea 318/2003 nu sunt aplicabile în cazul celor trei stâlpi aparținând SC & SRL, întrucât se referă la drepturile acordate titularilor de licență și la rețelele de electrice de interes public.Or, cei trei stâlpi aparțin unei societăți private,alimentând punctul de lucru al acesteia din și, în consecință, nu sunt de interes public.
Față de dispozițiile art.1073 și 1077.civ. prima instanță a apreciat fondată cererea și a admis-o în sensul celor menționate în dispozitivul sentinței.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC & SRL, solicitând schimbarea în întregime a acesteia, în sensul respingerii în întregime a acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, aducând critici de netemeinicie și nelegalitate.
Aceasta a susținut că prima instanță nu a administrat toate probele din care să rezulte data și modul în care a fost construită rețeaua de energie electrică în cauză și al identificării și a terenului cu construcții -proprietatea apelantei- înscrise în CF 1072.
O altă critică vizează greșita aplicare a dispozițiilor legale, respectiv a art. 480 rap. la art. 1073 și 1077 Cod civil, apreciind greșit că nu ar fi aplicabile disp. art. 16 din Legea nr. 318/2003, deoarece stâlpii și rețeaua de energie electrică nu aparțin SC de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice - Transilvania Sud SA - Sucursala
Apelanta susține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile referitoare la servitutea de trecere cuprinse în art. 577, 616, 622, 623 și urm. Cod civil, arătând ca a cumpărat de la Consiliul local al comunei, prin licitație, la data de 18.04.1994, construcțiile situate în comuna: grajd de bovine, celulă, platformă dejecții, transformator curent, precum și terenul aferent acestora în suprafață de 4864 mp, așa cum rezultă din procesul verbal de licitație depus la dosar.
La data de 18.04.1994 a încheiat cu Consiliul local contractul de vânzare cumpărare cu privire la aceste construcții și terenul aferent acestora, ulterior s-a întocmit de către Primăria com. o documentație tehnică, în baza căreia apelanta și-a întabulat dreptul de proprietate asupra construcțiilor și terenului aferent.
Aceste construcții au fost edificate de către fostul CAP, fiind vândute apelantei de către Consiliul Local în baza Legii 18/1991, cu ocazia lichidării patrimoniului fostului CAP.
Rețeaua de energie electrică la construcții a fost construită de către fostul CAP, cu peste 30 de ani în urmă, care avea în patrimoniul și terenul proprietatea reclamantei, precum și a altor persoane din zonă.
La data introducerii rețelei de energie electrică fostul CAP era proprietar atât asupra terenului reclamantei cât și asupra construcțiilor proprietatea apelantei.
Lucrările de extindere a rețelei de energie electrică au fost executate de fosta întreprindere de rețele electrice Aac ărei succesoare este pârâta SC de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice - Transilvania Sud SA - Sucursala
Reclamanta a dobândit terenul cu nr. top cadastral 465/1 în suprafață de 2900 mp cuprins în titlul de proprietate nr- prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991.
Față de această stare de fapt, art. 616 cod civil trebuie interpretat că se referă și la trecerea rețelei de energie electrică peste terenul reclamantei până la terenul proprietatea pârâtei, iar această servitute este una continuă și aparentă și a fost exercitată peste 30 de ani, fiind dobândită în condițiile art. 623 civil.
Reclamanta este îndreptățită să solicite eventuale despăgubiri potrivit art. 616 Cod civil.
Prin decizia civila nr.63/A/2008 Tribunalului Alba, fost admis apelul paratei si s- dispus trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Împotriva hotărârii declarat recurs reclamanta iar prin decizia civila nr371/2008 Curtii de Apel Alba Iulia, recursul fost admis si cauza trimisa spre rejudecare Tribunalului Alba
În rejudecarea apelului Tribunalul Albaa pronunțat decizia civilă nr.63/A/2009, prin care a admis apelul pârâtei, a schimbat în parte sentința atacată, în ce privește capătul de cerere referitor la obligația de face și, rejudecând în aceste limite, a respins cererea reclamantei formulată în contradictoriu cu SC & SRL de ridicare rețelei de energie electrică constând în trei stâlpi.
A fost menținută în rest hotărârea atacată.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin TP 622/01.03.1993 emis de Comisia Județeană A de fond funciar în baza Legii 18/1991 s-a reconstituit în favoarea numitului dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2 ha 4700 mp aflată pe raza localității,incluzând parcela cu nr.465/1 în suprafață de 2900 mp. Conform mențiunii făcută pe verso-ul titlului de proprietate,parcela cu nr.465/1 a fost înstrăinată de numitul în favoarea reclamantei conform contractului de vânzare nr.4919/2001.
Conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert terenul în suprafață de 2900 mp identificat prin nr. cad 465/1 arabil, cuprins în TP - este traversat de o rețea de energie electrică care face legătura între rețeaua de distribuție aparținând SC Transilvania Sud SA și clădirile proprietatea SC & SRL punct de lucru,alimentându-se în acest fel punctul de lucru al pârâtei de la rețeaua publică de energie electrică. În apropierea rețelei în cauză există un drum de acces în zonă,care este limitrof terenului în cauză.
pe care reclamanta solicitat în esența să fie mutat face parte din rețeaua electrică de distribuție 20 KV A. Rețeaua fost pusă în funcțiune în anul 1970, fiind destinată pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din zonă.
Potrivit dispozițiilor legale speciale din domeniul sectorului energetic, cuprinse în Legea 318/2003 a energiei electrice, activitățile de distribuție și furnizare a energiei electrice se desfășoară pe bază de licențe acordate în condițiile acestei legi și sunt de interes public. Societatea pârâtă este titular de licență de distribuție și furnizare energiei electrice, acordată conform legii pentru exploatarea comercială a capacităților de distribuție a energiei electrice și activitatea de furnizare a anergiei electrice.
In scopul protejării interesului public, legiuitorul a instituit anumite limite în exercitarea dreptului de proprietate privată sau publică asupra imobilelor afectate de capacități energetice, prin art. 16 al.2 din Legea 318/2003 a acordat titularilor de licențe dreptul de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea de rețele electrice și pentru accesul la locul de amplasare a acestora. Conform al.3 și 4 al aceluiași articol drepturile de uz și servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar exercitarea lor asupra proprietăților afectate de capacități energetice se realizează, cu titlu gratuit, pe toată durata existenței acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 37.4 terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la data intrării în vigoare a acestei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului.
Reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului afectat de rețeaua electrică în anul 1993, ca efect al Legii 18/1991.
Conform art. 42 al.3 din această lege, nu pot fi atribuite suprafețele de teren pe care s-au efectuat investiții, altele decât îmbunătățiri funciare iar art.2 din legea nr.18/1991 enumera terenurile cu destinație speciala printre care se afla si cele care au rețele de distribuție energiei electrice.
Coroborând textele legale menționate, s-a apreciat că rețelele de distribuție energiei electrice sunt de interes public. Reglementarea unui regim juridic special pentru terenurile pe care sunt situate aceste rețele de distribuție, se justifica tocmai prin caracterul de bun public de interes național al fondului energetic si corespund pe deplin regimului constituțional al proprietății, care nu este un drept absolut. Conținutul si limitele dreptului de proprietate pot fi stabilite prin lege, justificat de necesitatea ocrotirii interesului public.
S-a apreciat ca eronata susținerea reclamantei ca aceasta rețea de distribuție este privata, in condițiile in care este un fapt notoriu ca doar societățile autorizate ce au ca obiect de activitate distribuția energiei electrice pot deține astfel de rețele si nicidecum persoana fizica sau juridica.
Mai mult, legiuitorul instituit un drept de uz si servitute cu titlu gratuit, asupra proprietăților afectate de capacitățile energetice pe toata durata existentei acestora, astfel că pretențiile reclamantei raportate atât la cererea principala cat si la cele subsidiar, sunt nefondate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii apelului declarat de pârâta SC & SRL împotriva sentinței civile nr.3492/2007 a Judecătoriei Alba Iulia.
În expunerea motivelor, recurenta susține că în mod greșit instanța de apel a reținut că rețeaua electrică în discuție, contând din trei stâlpi este de interes public întrucât, așa cum rezultă din probele dosarului, această rețea este proprietatea pârâtei, iar din expertiza efectuată în cauză rezultă că acești stâlpi sunt pe terenul reclamantei.
Recurenta critică decizia atacată și în ce privește motivele de fapt și de drept reținute de instanța de apel, susținând că acestea sunt străine de obiectul dedus judecății și de motivele de apel.
Se mai susține că prin hotărârea dată în apel sunt încălcate prerogativele conferite reclamantei de dreptul de proprietate asupra terenului pe care se găsesc cei trei stâlpi, aspect dovedit cu probele de la dosar și reținut corect de prima instanță.
În drept se invocă art.304 pct.7, 8 și 9.pr.civ.
Cererea este legal timbrată (fila 7).
Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Este de necontestat faptul că recurenta a cumpărat în anul 2001 terenul în litigiu, care anterior a făcut obiectul reconstituirii, în temeiul Legii 18/1991.
La data reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, cei trei stâlpi pe care era amplasată rețeaua de distribuție a energiei electrice, se aflau pe acest teren. Ca atare, titularul dreptului de proprietate asupra terenului a acceptat reconstituirea pe terenul afectat de amplasarea rețelei electrice și punerea în posesie pe acest teren, în condițiile în care, la data reconstituirii, asemenea terenuri nu puteau fi restituite, față de dispozițiile art.42 alin.3 din Legea 18/1991 coroborate cu art.2 din aceeași lege.
Așadar, la data cumpărării imobilului de către recurentă, aceasta cunoștea sau trebuia să cunoască faptul că terenul este afectat de rețeaua electrică, dobândind dreptul de proprietate afectat de această sarcină.
Din probele administrate la instanțele de fond, rezultă că la data edificării rețelei electrice în discuție, traseul era stabilit pe marginea drumului existent la acel moment, iar lucrările de executare a rețelei au fost efectuate cu avizul A și pe baza unui proiect.
De asemenea, din expertiza efectuată nu rezultă modalitatea în care ar putea fi efectuată devierea rețelei electrice și nici distanța la care se află stâlpii față de actualul drum.
Față de toate aceste considerente, Curtea constată că nu se poate reține că îngrădirea exercitării dreptului de proprietate al recurentei, datorită amplasării celor trei stâlpi pe terenul ei, este abuzivă. Terenul era afectat de poziționarea stâlpilor la data când l-a achiziționat. Mai mult, pe acest teren se mai află un stâlp, așa cum rezultă din expertiză și cum a recunoscut chiar de la început recurenta, dar existența acestui stâlp nu o împiedică pe recurentă în exercitarea folosinței terenului.
Recurenta ar putea fi îndreptățită la despăgubiri civile pentru sarcina ce-i afectează dreptul de proprietate prin amplasarea stâlpilor și a rețelei electrice propriu-zise, dar în fața instanței de recurs aceasta a înțeles să nu își mai susțină capătul subsidiar vizând despăgubirile civile.
Nu pot fi primite criticile vizând imposibilitatea folosirii normale a terenului, neatractivitatea la vânzare și imposibilitatea de a construi, întrucât nu s-a făcut dovada că din 1993, când a fost restituit acest teren, sau cel puțin din 2001, când l-a dobândit recurenta, pe acest teren nu s-au executat lucrări agricole. Pe de altă parte, categoria de folosință a imobilului este de teren extravilan arabil, nefiind destinat construirii, iar faptul că însăși recurenta l-a cumpărat în 2001, în condițiile în care stâlpii existau pe acest teren, infirmă susținerile acesteia referitoare la împrejurarea că terenul nu este atractiv la vânzare.
În ce privește rețeaua electrică, Curtea reține că deși prin adresa nr.19763/2006, SC Transilvania Sud SA arată că instalațiile de pe terenul recurentei nu fac parte din rețeaua publică de distribuire a energiei electrice, este evident că această adresă se referă doar la trei din cei patru stâlpi amplasați pe ternul în discuție și nu la rețeaua electrică propriu-zisă.
Sub acest aspect trebuie reținut că din procesul verbal încheiat la 14.08.1987 între fostul CAP și A, postul de transformare urma să fie amplasat în incinta fostei ferme, iar din contractul din vânzare încheiat la 19.04.1994 între Consiliul Local și SC & SRL rezultă că au făcut obiectul acestui contract atât transformatorul de curent cât și terenul de 100 mp aferent acestui transformator.
Ca urmare, în mod corect instanța de apel a considerat că rețeaua de distribuție nu poate fi privată ci eventual doar stâlpii care susțin această rețea.
Pe cale de consecință, nici aceste critici nu sunt fondate.
Tot nefondate sunt privite și criticile vizând motivarea în fapt și în drept străină de obiectul pricinii. Cu privire la aceste susțineri, Curtea constată că instanța de apel a analizat cererea de apel raportat la motivele invocate precum și incidența dispozițiilor legale aplicabile, având în vedere la starea de fapt susținută de părți și dovedită cu probele administrate.
Pentru toate aceste considerente, reținând că criticile aduse de recurentă deciziei atacate nu se circumscriu niciunuia din motivele de recurs prev.de art.304 pr.civ. Curtea constată nefondat aceste recurs, urmând ca în baza art.312 pr.civ. să-l respingă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.63/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 Octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact.7ex/17.11.2009
Jud..
Jud.fond
Președinte:Cristina Gheorghina NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nicoară, Mihaela Florentina Cojan
