Obligația de a face. Decizia 421/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 421/2009
Ședința publică de la 23 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară vicepreședinte
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire formulată de către revizuienții și împotriva deciziei civile nr.245/2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar civil nr-, în contradictoriu cu intimații și .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru revizuienți, lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că cererea de revizuire este motivată și timbrată, cauza fiind amânată de la termenul anterior la cererea apărătoarei revizuienților.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea cererii de revizuire.
Avocat pentru revizuienți solicită admiterea cererii de revizuire, desființarea deciziei pronunțate în recurs și fixarea unui termen de judecată pentru rejudecarea recursului.
Arată că și-a întemeiat cererea de revizuire pe prevederile art.322 pct.1 și 2 cod procedură civilă susținând că dispozițiile deciziei din recurs sunt contradictorii și nu pot fi pune în executare.
În continuare susține motivele de revizuire invocate în scris arătând, în esență, că instanța de recurs a admis recursul pârâtelor, a modificat decizia pronunțată de instanța de apel în sensul admiterii apelului pârâtelor și a schimbat sentința sub aspectul admiterii acțiunii reconvenționale a pârâtelor, menținând totodată și dispozițiile referitoare la acțiunea principală. Arată că prin admiterea acțiunii reconvenționale reclamanții au fost obligați să-și dea consimțământul la ridicarea mansardei, dar nu conține nicio dispoziție referitoare la podul imobilului, care ar fi trebuit inclus în apartamentul lor conform contraexpertizei administrate în cauză.
CURTEA DE APEL
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin decizia civilă nr.245/2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr- s-a admis recursul declarat de către pârâtele și împotriva deciziei civile nr.73/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu pe care a modificat-o în tot în sensul că a admis apelul declarat de către apelantele împotriva sentinței civile nr.1193/2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul civil nr- pe care a schimbat-o în parte numai sub aspectul soluționării acțiunii reconvenționale pe care o admite în totalitate și în consecință:
1. A dispus readucerea apartamentelor I și II din CF individual 17941 Sibiu, respectiv CF individ.17942 Sibiu în CF colectivă 9684 Sibiu în scopul reunificării și revenirii provizorii la situația anterioară apartamentării de sub A8, conform raportului de contraexpertiză efectuat de, și, raport care face parte integrantă din hotărâre.
2. A dispus dezmembrarea imobilului teren cu nr.top.4008/2/7/1, 4008/2/6/1- casă și teren de 657 mp în trei corpuri funciare:
- nr.top. nou 4008/2/7/1/1, 4008/2/6/1/1- teren cu casă de locuit în suprafață de 269 mp proprietari și soția în cotă de 4/8 parte, cu 1/8 parte și cu 3/8 parte;
- nr.top. nou 4008/2/7/1/2, 4008/2/6/1/2 - teren cu casă de locuit în suprafață de 185 mp, proprietari cu parte și cu 3/8 parte;
- nr.top. nou 4008/2/7/1/3, 4008/2/6/1/3 - teren cu casă de locuit în suprafață de 203 mp, proprietari și soția, conform aceluiași raport de contraexpertiză.
A obligat recurentele la plata către intimații a contravalorii 0,5 mp teren la valoarea pieței la data plății iar pe intimații la plata contravalorii a 8,5 mp teren la valoarea pieței la data plății.
3. Imobilul cu nr.top. nou 4008/2/7/1/1, 4008/2/6/1/1 teren cu casă de locuit în suprafața de 269 mp s-a dezmembrat pe apartamente astfel:
- nr.top. nou 4008/2/7/1/1/I, 4008/2/6/1/1/I apartament I-compus din garaj, două pivnițe și o platformă acoperită la demisol, 2 camere, bucătărie, hol, baie și verandă închisă la parter s-a atribuit proprietarilor și soția;
- nr.top. nou 4008/2/7/1/1/II, 4008/2/6/1/1/II apartamentul II- compus din pivniță (), 3 pivnițe, hol, wc, încăpere pentru centrala termică, platformă acoperită, la demisol, 3 camere, bucătărie, hol, baie și 2 balcoane la etaj, casa scărilor de la parter la etaj până la pod și coridorul din pod sa atribuit proprietarelor - cota de parte și -cota de parte.
4. Părțile comune indivize sunt în cotă de parte pentru fiecare apartament din terenul clădit și neclădit de 269 mp, pe care le-a stabilit conform variantei a 3 raportului de expertiză tehnică efectuată de experții tehnici și: împrejmuirea, fundația, zidurile, planșeele și racordurile.
Au fost menținute neschimbare dispozițiile referitoare la soluționarea acțiunii principale.
Pentru a pronunța această decizie instanța de recurs a reținut și motivat următoarele:
Potrivit dispozițiilor Cu privire la criticile ce fundamentează punctul 2 al cererii de recurs:
Potrivit dispozițiilor art.728 al.1 cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate cere oricând împărțeala "chiar dacă ar exista convenții sau prohibiții contrarii".
Prin urmare, ieșirea din indiviziune poate fi cerută oricând, de către oricare dintre coindivizari.
Împotriva cererii de împărțeală se poate opune numai existența unei convenții de partaj voluntar încheiat între coindivizari sau prescripția achizitivă conform art.729 Cod civil.
În speță este de necontestat că părțile sunt coproprietare asupra unei suprafețe de teren clădit și neclădit de 657 mp.
Existând o stare de coproprietate, potrivit dispozițiilor art.729 cod civil părțile nu pot fi obligate să rămână în indiviziune, acțiunea reconvențională a recurentelor fiind întemeiată.
Prin motivele formulate în apelul declarat de către pârâtele astfel cum s-a arătat la punctul 2 al cererii de apel (motive suplimentare -pag.13) se critică sentința sub aspectul încălcării dispozițiilor art.728 Cod civil cu referire la ieșirea din indiviziune asupra terenurilor susținându-se "că terenul clădit urmează a rămâne în indiviziune forțată, dar restul terenului urmează a se partaja pentru trecere".
Instanța de apel, în considerentele deciziei, cu referire la acest motiv de apel, reține motive contradictorii și străine, fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.7 cod procedură civilă.
Apelantele au susținut ieșirea din indiviziune asupra terenului neclădit și nu asupra celui ocupat de construcții și care se impune a rămâne în indiviziune.
Este adevărat că prin raportul de expertiză efectuat în fața instanței de fond, raport realizat de către un expert topograf și un expert în construcții s-a apreciat că terenul nu poate fi partajat.
Însă, în această situație, întrucât cererea de ieșire din indiviziune a fost formulată pe cale reconvențională, având ca obiect principal partajul terenului, se impunea respingerea în totalitate a cererii fără a se mai dispune unificarea și partajarea imobilului.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, părțile nu sunt coproprietare asupra apartamentelor ci fiecare are întabulat dreptul de proprietate în cărți funciare diferite.
Prin soluția primei instanțe, de partajare a imobilului conform variantei 2 s-au încălcat și dispozițiile art.129 alin.ultim Cod procedură civilă, acordându-se ceea ce nu s-a cerut, aspect de altfel arătat prin cererea de apel.
Deși în fața instanței de apel s-a încuviințat și administrat o contraexpertiză, realizată de către trei experți topografi, instanța în mod greșitnua avut în vedere concluziile acestui raport, în contradicție flagrantă cu dispozițiile art.728 Cod civil.
Potrivit concluziilor acestui raport de contraexpertiză partajarea terenului se poate realiza în singura variantă propusă.
Prin urmare, astfel cum s-a reținut mai sus, întrucât părțile sunt coproprietare asupra terenului se impune admiterea cererii reconvenționale și partajarea imobilului conform contraexpertizei topografice.
Intimații prin înscrisul depus la dosar în fața instanței de recurs arată că nu sunt de acord cu partajarea terenului și solicită menținerea sentinței ca legală.
Ori, s-a arătat în cele ce preced că sentința de fond, prin partajul realizat, este nelegală.
Mai mult, prin întâmpinarea formulată în fața primei instanțe la cererea reconvențională s-a susținut această cerere de împărțeală a terenului.
Împrejurarea că prin partajarea imobilului teren s-ar crea servituți de trecere și de vedere este fără relevanță juridică față de dispozițiile art.728 Cod civil.
E de menționat că imobilul construcție a constituit o casă de tip familial iar împărțirea în apartamente s-a realizat de către antecesorii părților prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11966/88. De altfel tot prin același înscris -act de dezmembrare, ieșire din indiviziune și contract de vânzare cumpărare- s-au stabilit părțile comune indivize, și starea de coproprietate asupra terenului clădit și neclădit.
Prin urmare, servituțile sunt reciproce, constituite prin voința proprietarilor și nu pot impieta asupra cererii de ieșire din indiviziune asupra terenului formulată de recurente.
Partajarea imobilului teren neclădit se impune cu atât mai mult cu cât părțile au realizat un partaj voluntar al folosinței iar porțiunile de teren au fost delimitate prin gard despărțitor, aspecte necontestate.
Se mai impune a se preciza că dispozițiile art.741 alin.2 cod civil, reținute de către instanța de fond referitoare la îmbucătățirea peste măsură a imobilelor, nu impietează asupra partajului. Potrivit raportului de contraexpertiză terenul neclădit poate fi partajat în natură iar această împărțeală nu se efectuează în special pentru edificarea de noi construcții ci pentru exploatarea normală a actualelor apartamente, proprietate exclusivă a părților.
E de precizat că în raportul de contraexpertiză tehnică efectuat în fața instanței de apel, s-a strecurat o eroare la alin.1 al punctului 3 privitor la numărul topografic ce urmează a fi dezmembrat pe apartamente și suprafața acestuia, nr.topografic corect fiind nr.top.nou 4008/2/7/1/1, 4008/2/6/1/1. Această eroare este evidentă și rezultă atât din dezmembrarea efectuată de experți la punctul 1 cât și din corpurile funciare nou create la punctul 3, respectiv numerele topografice ale apartamentelor I și II.
Cu referire la critica privitoare la casa scărilor se constată că este întemeiată.
Întrucât intimaților li s-a admis cererea principală, de construire a unei mansarde și cea a unei scări de acces la pod și mansardă separată, iar potrivit celor arătate mai sus, se poate realiza și împărțeala terenului, pentru identitate de rațiune se impune ca varianta de partajare a construcției să fie varianta III.
Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire revizuienții, invocând în drept prevederile art.322 pct.1 și 2.pr.civ. solicitând schimbarea în întregime a deciziei, cu consecința respingerii recursului declarat de pârâtele.
În expunerea criticilor se arată următoarele:
-dispoziția menținută prin decizia atacată referitoare la admiterea acțiunii principale nu poate fi adusă la îndeplinire întrucât podul nu a fost inclus în nici un lot și nici în cel ce privește căile comune indivize. Nelegalitatea a fost posibilă datorită amestecului necorelat între cele două expertize.
În raportul de contraexpertiză se arată că se creează servituți de trecere cu piciorul și de vedere și fără a se cuprinde aceste servituți, dispozitivul nu se poate pune în executare.
-instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, nu s-a procedat la sistarea indiviziunii cu privire la pod, or, așa cum s-a cerut în acțiunea reconvențională și nici la stabilirea liniei de graniță și nici acoperișul casei.
de acces trebuia să rămână în indiviziune forțată fiind în momentul de față singurul acces la pod.
Intimatele au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii ca nefondate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate Curtea constată următoarele:
-Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești numai în cazurile strict determinate de lege.
Potrivit dispozițiilor art.322 pct.1 revizuirea se poate cere dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire. Acest text vizează următoarele cerințe: hotărârea să cuprindă dispoziții potrivnice, dispozițiile potrivnice să fie cuprinse în chiar dispozitivul hotărârii, dispozițiile potrivnice să fie ireconciliabile, adică să nu poată fi aduse la îndeplinire. Nerespectarea acestor cerințe nu deschide calea de atac extraordinară a revizuirii.
În speță acest motiv de revizuire nu este incident.
Dispozitivul deciziei nu cuprinde dispoziții contrare, ce nu se pot duce la îndeplinire, contrar celor susținute de revizuienți. Într-adevăr, prin decizia atacată s-a dispus asupra ieșirii din indiviziune asupra imobilului în litigiu și s-a menținut soluția dată de instanța de fond privind acțiunea principală, respectiv obligarea intimatelor de a-și da consimțământul pentru construirea unei mansarde pe din pod și a unei scări metalice exterioare.
Aceste dispoziții nu sunt contrare și se pot aduce la îndeplinire.
Susținerile că nu s-a cuprins în dispozitiv, podul, servituțile stabilite prin contraexpertiză exced acestui motiv de revizuire.
Mai mult, în considerentele deciziei s-a arătat că nu prezintă relevanță față de art.728 civ. servituțile de vedere și trecere și oricum acestea nu puteau fi dispuse întrucât nu au fost solicitate.
Referirea la scara metalică exterioară este vădit nefondată, chiar revizuienții arătând obiectul acțiunii principale menținut prin decizia atacată.
Cu referire la dispozițiile art.322 pct.2 pr.civ. se rețin următoarele:
Acest motiv de revizuire constituie o exigență a principiului disponibilității procesuale, principiu în conformitate cu care instanța este ținută să statueze numai în limitele în care a fost sesizată. Ipoteza a doua, susținută de revizuienți, este aceea în care instanța s-a pronunțat minus petit.
În acest caz principiul disponibilității a fost ignorat de judecători prin aceea că ei au omis să se pronunțe asupra unei pretenții deduse judecății. De asemenea revizuirea este deschisă numai în cazul unei omisiuni univoce de a statua asupra pretențiilor.
E de menționat că revizuienții fac referire la capete de cerere formulate de intimați prin acțiunea reconvențională și nu la capete de cerere formulate de către revizuienți în acțiunea principală.
Pe de altă parte, se constată că instanța de recurs nu a statuat minus petit cu referire la sistarea indiviziunii asupra podului. Din verificarea capetelor de cerere ale acțiunii principale și ale cererii reconvenționale, rezultă fără echivoc că nu a fost formulat vreun capăt de cerere în acest sens.
Cu referire la cererea de grănițuire, aceasta nu a făcut nici obiectul apelului și nici obiectul cererii de recurs, prin urmare acest aspect putea fi invocat doar de către intimați.
Oricum, e evident că linia de graniță se impune conform variantei de partajare a imobilului, respectiv a raportului de expertiză reținut de către instanța de recurs.
Susținerile privitoare la scara de acces la imobil exced vreunui motiv de revizuire ca și susținerile despre acoperiș.
Cererea de revizuire este fondată în ceea ce privește podul ca bun indiviz comun, bun ce dintr-o evidentă omisiune nu a fost inclus în părțile comune indivize a celor două apartamente, fiind incident motivul prev-de art.322 pct.2 pr.civ.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul disp.art.327 pr.civ. va admite în parte cererea de revizuire, va schimba în parte decizia atacată în ceea ce privește podul pe care-l va include în părțile comune indivize.
Celelalte dispoziții ale deciziei vor fi menținute ca neschimbate.
Se mai impune o precizare. Chiar dacă toate motivele cererii de revizuire ar fi fost fondate - ceea ce în cauză este exclus- soluția dată cererii nu conduce la desființarea deciziei cu consecința respingerii recursului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite cererea de revizuire formulată de către revizuienții și împotriva deciziei civile nr.245/2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr- pe care o schimbă în parte numai în ce privește podul imobilului pe care-l include în părțile comune indivize.
Menține neschimbate restul dispozițiilor deciziei atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact.6ex/11.11.2009
Jud.rec.-, -,-
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară, Mihaela
