Obligație de a face. Decizia 476/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 476
Ședința publică de la 21 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
JUDECĂTOR 3: Mona Maria
Grefier -
S-a luat în examinare cererile de recurs formulate de Municipiul I prin Primar și de Consiliul Local al Municipiului I prin reprezentantul său legal împotriva deciziei civile nr. 424/11 06 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimați, lipsă fiind reprezentanții recurenților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru intimați.
Instanța dispune rectificarea încheierii de ședință de la termenul de judecată anterior în care s-a consemnat că se va pune în discuția părților aspectul privind admisibilitatea recursului formulat de Municipiul I prin Primar și Consiliul Local al Municipiului I în sensul că pune în discuția părților admisibilitatea recursului exercitat de Municipiul I prin Primar nu și a recursului formulat de Consiliul Local al Municipiului I, cum eronat s-a consemnat.
Avocat, în ceea ce privește recursul formulat de Municipiul I prin Primar, invocă autoritatea de lucru judecat, a fost soluționat definitiv și irevocabil printr-o decizie a Curții de APEL IAȘI din martie 2008.
Referitor la recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului I, consideră că este formulat de o persoană ce nu are calitate de a sta în proces.Dispozițiile Legii 215/ 2001 prevăd că are calitatea de administrator al domeniului public Consiliul Local I iar calitatea de reprezentant în instanță o are Municipiul
Pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului declarat de Consiliul Local al Municipiului I ca neîntemeiat. S-a dovedit că s-au achitat toate debitele, s-a reînnoit contractul de închiriere încă din anul 1985.
Consideră că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică și solicită respingerea recursului Consiliului Local I și pe fondul cauzei, fără obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 7183/13.06.2007 Judecătoriei Iași fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Local al Municipiului și fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul prin Primar și Consiliul Local al Municipiului fost obligat pârâtul să încheie reclamanților contractul de închiriere pentru imobilul situat în str. -, nr. 22.
Pentru pronunța această sentință instanța de fond constatat că, prin acțiunea civilă, legal timbrată, înregistrată la instanță sub nr. 10515/10.05.2006, reclamanții (fostă ), au chemat în judecată pe pârâții Primarul Municipiului și Consiliul Local al Municipiului I, solicitând să se dispună prin hotărâre judecătorească obligarea pârâților de a le încheia contract de închiriere pentru locuința situată în I,-, în baza disp. art. 14 din OUG40/1999 coroborat cu art. 27 din Legea 114/1996 și art. 1073 Cod civil.
Analizând probatoriul administrat instanța reținut că:
Iaî ncheiat cu soțul reclamantei (și tatăl copiilor), contractul de închiriere nr- pentru imobilul situat în I,-, iar după ce reclamanta a divorțat de el, prin 4338/1997 s-a dispus și evacuarea lui prin 12128/2002.
Pârâtul Consiliul Local Ias usținut că prin 2591/2001 s-a dispus rezilierea contractului de închiriere, dar nu a făcut nici o dovadă în acest sens, astfel că reclamanții au continuat să locuiască în imobil și nu s-a solicitat evacuarea lor.
Cu chitanțele depuse la 10-11, reclamanții au făcut dovada că au achitat chiria până la data introducerii acțiunii, inclusiv pentru luna aprilie 2006.
Reclamantul are un handicap mintal de gradul 2 potrivit certificatului nr. 43436/2005 (17), iar reclamanta este mama a 2 copii minori și -, potrivit certificatelor depuse la 18-19, astfel că. În acest imobil locuiesc 7 persoane și chiar dacă unii sunt apți de muncă și pot realiza venituri, reclamantul are mai puține șanse față de diagnosticul menționat în certificatul de încadrare în grad cu handicap.
Chiar dacă s-ar fi dispus rezilierea contractului de închiriere, deși nu s-a făcut această dovadă, având în vedere că reclamanții constituie un caz social, instanța a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtului Municipiului I, prin Primar și Consiliul local I de a încheia acestora contract de închiriere potrivit art. 27 din Legea 114/1996 și art. 1073 Cod civil.
Consiliul local Iai nvocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, însă reclamanții au solicitat introducerea în cauză a Municipiului I la termenul din 16.05.2007, astfel că excepția invocată este neîntemeiată. Consiliul Local administrând potrivit art. 38 din Legea 215/2001 bunurile din domeniul privat și public al orașului.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Municipiul prin Primar și Consiliul Local al Municipiului
Prin decizia civilă nr. 424/11.06.2008 Tribunalul Iașia respins apelul declarat de Municipiul I prin Primar și Consiliul Local al Municipiului I împotriva sentinței civile nr. 7183/2007 a Judecătoriei Iași, sentință pe care a păstrat-
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de apel a reținut următoarele:
Apelanții nu au dovedit că prin sentința civilă 2551/2001 fost reziliat contractul de închiriere.
La fond, reclamanții au invocat tacita relocațiune.
Ulterior au făcut dovada achitării chiriei restante, continuând plata chiriei iar apelanții pârâți încasând sumele de bani.
La 10.02.2004 prin adresa 4033( fila 12 dosar fond), Primăria Municipiului I invitat intimații la reînnoirea contractului de închiriere (contract încheiat inițial fără termen).
În aceste condiții, instanța de fond avut în vedere și situația specială a unora dintre membrii familiei ca și element al ansamblului probator.
Susținerea apelanților în legătură cu nesiguranța în exploatare imobilului constituie încă afirmație nedovedită.
Având în vedere aceste considerente, s- apreciat că instanța de fond apreciat corect probatoriul administrat și pronunțat hotărâre legală și temeinică ce a fost păstrată cu consecința respingerii apelului ca nefondat.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs, prin aceeași cerere, atât Municipiul I prin Primar cât și Consiliul Local al Municipiului I prin reprezentantul său legal.
Recurenții au invocat greșita aplicare a prevederilor nr.OG 40/1995, ale Legii nr. 114/1996 și ale 79/2002, așa cum a fost modificată, prin ignorarea statutului de persoane tolerate ale reclamanților.
Au arătat recurenții că prin sentința civilă nr. 2551/21.02.2001 a Judecătoriei Iașis -a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 4923/1998 și evacuarea reclamanților din spațiul locativ situat în-, iar faptul achitării contravalorii folosinței bunurilor nu îi îndreptățește la încheierea contractului de închiriere.
Alăturat cererii, a depus la dosar înscrisuri.
În ședința publică din 07.11.2008 instanța din oficiu a invocat inadmisibilitatea recursului declarat de Municipiul I prin Primar, punând-o în discuția părților.
Examinând motivele de recurs invocate, actele și lucrările dosarului precum și prevederile legale aplicabile în materie, instanța constată nefondat recursul formulat de Consiliul Local al Municipiului I prin reprezentantul său legal, pentru considerentele ce vor fi expuse.
Prin cererea introductivă reclamanții au solicitat obligarea pârâților-recurenți la încheierea contractului de închiriere pentru locuința situată în I,-.
Instanța reține că în cauză nu s-a contestat faptul că reclamanții au locuit în imobil și după evacuarea fostului soț al reclamantei, achitând la zi contravaloarea folosinței imobilului.
De asemenea, din adresa nr. 4033/10.02.2004 emisă de Primăria Municipiului I rezultă că, ulterior pronunțării hotărârii în reziliere, invocată de recurenți, reclamanții au fost convocați la sediul emitentei în vederea reînnoirii contractului de închiriere (fila 12 dosar de fond).
Având în vedere cele de mai sus, faptul că sentința civilă nr. 2551/21.02.2001 a Judecătoriei Iași nu a fost executată în termenul de prescripție de 3 ani, Primăria Municipiului I înțelegând să reînnoiască cu reclamanții contractul de închiriere pentru spațiul locativ pe care îl ocupă din anul 1998 și pentru care achită chiria datorată în considerarea situației lor sociale deosebite, Curtea constată că atât instanța de fond cât și instanța de apel au făcut o corectă aplicarea dispozițiilor legale ce guvernează materia locativă (Legea nr. 112/1996 republicată), urmând a respinge ca nefondat recursul declarat de Consiliul Local
În ceea ce privește recursul formulat de Municipiul I prin Primar, instanța îl va respinge ca inadmisibil având în vedere faptul că, așa cum rezultă din decizia civilă nr. 69/29.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, hotărârea ce face obiectul prezentului recurs a fost pronunțată în rejudecare, limitele rejudecării privind doar apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului I, fiind păstrată soluția Tribunalului Iași de respingere a apelului declarat de Municipiul I prin Primar.
Ori, atâta vreme cât recursul formulat de Municipiul I împotriva deciziei Tribunalului Iași de păstrare a sentinței civile nr. 7183/13.06.2007 a instanței de fond a fost deja soluționat iar dispoziția de rejudecare a cauzei privea doar apelul Consiliului Local, Municipiul I nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunțate în rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de Municipiul I prin Primar împotriva deciziei civile nr. 424/11 06 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
Respinge ca nefondat recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului I prin reprezentantul său legal împotriva deciziei civile nr. 424/11 06 2008 Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -,
16.12.2008
2 ex.-
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Liliana Palihovici, Mona Maria
