Obligație de a face. Decizia 48/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 48
Ședința publică de la 04 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 3: Adriana Elena
Grefier
La ordine fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul împotriva deciziei civile nr.706 din 29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimata " SF. DE PADOVA", având ca obiect obligație de a face;
La apelul nominal din ședința publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina - în stadiul procesual al recursului - se află la al doilea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, se solicită judecata în lipsă.
Instanța, având în vedere că se solicită judecata în lipsă, reține cauza în pronunțare în ce privește excepția nulității recursului.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.2878 din 3.03.2008 a Judecătoriei Iași, s-au respins excepțiile invocate și s-a admis cererea reclamantei "-. de Padova" în contradictor cu pârâtul și a obligat pârâtul să pună la dispoziția reclamantei originalul titlului de proprietate nr.- din 2.04.2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, care a fost respins prin decizia civilă 706 din 29 octombrie 2008 Tribunalului Iași.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut următoarele:
La data de 02.04.2001 a fost eliberat de Comisia județeană I de fond funciar titlul de proprietate nr. - prin care s-a reconstituit în folosul numiților, G, și dreptul de proprietate pentru suprafața de 110. teren. Legalitatea și temeinicia acestui titlu de proprietate a făcut obiect al analizei înaintea instanțelor judecătorești. Prin decizia civilă nr. 169/03.02.2006 Tribunalul Iași, admițând recursul formulat de reclamanta - "-. de Padova" a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. -/2.04.2001 și a dispus înscrierea reclamantei pe titlu în calitate de coproprietar.
Instanța dispune în același sens și prin decizia civilă nr. 1884/22.10.2007 pronunțată în cadrul contestației în anulare îndreptată împotriva deciziei civile nr. 169/3.02.2006.
Contestată este, prin cererea de apel, posesia titlului de proprietate cu privire la care se impun, în procedura administrativă, modificări conform celor statuate de Tribunalul Iași.
În mod corect instanța de fond a reținut că titlul de proprietate se află la reclamant. La data de 11.09.2001 s-a perfectat între și pe de o parte și, pe de altă parte contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul în suprafață de 240,50. situat în P,- pentru care s-a constituit dreptul de proprietate conform titlului nr. -/2.04.2001. Potrivit art. 45 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, notarul public trebuie să ceară părților ori de câte ori este cazul, documentele justificative și autorizațiile necesare pentru încheierea actului. La rândul său art. 70 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995 din data de 5.07.1995, în actele de transmisiuni sau constituiri de drepturi reale imobiliare notarul public este obligat să verifice situația proprietății, scop în care notarul public va pretinde prezentarea titlurilor de proprietate ale înstrăinătorilor.
Obligativitatea prezentării originalului actului care atestă calitatea de proprietar a vânzătorului, în contextul în care, așa cum rezultă din înscrisul depus la filele 13-14 dosar fond, intimata din prezentul litigiu a investit instanța cu o cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru parte din terenul menționat în titlul de proprietate, conduc spre prezumția simplă conform căreia posesia titlului este exercitată de apelant. Raționamentul pe care se fundamentează existența faptului principal care formează obiectul litigiului este consolidat și de proba personală negativă sau de abținere, constând în lipsa pârâtului la interogatoriu. Citat fiind pentru termenul de judecată din data de 18.02.2008 acesta nu a înțeles să se prezinte în instanță pentru răspunde punctual la întrebările de la fila 47 dosar fond, poziție procesuală căreia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 225 Cod procedură civilă.
Pârâtul a formulat recurs împotriva deciziei tribunalului pe care o consideră nelegală și netemeinică, dată cu aplicarea greșită a legii, invocând în drept dispozițiile art.304 pct.5, 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
În fapt pârâtul recurent arată că ambele instanțe, de fond și de apel, în mod abuziv l-au obligat să pună la dispoziția reclamantei titlul de proprietate care nu este în posesia sa, deoarece la solicitarea reclamantei l-a predat reprezentantului acesteia - preotului.
Arată recurentul că există dovezi din care rezultă că reclamanta a folosit titlul de proprietate într-un alt dosar, încheind cu Gh. un antecontract de vânzare-cumpărare pentru 110. teren.
Prioritar se reține că recursul este nul pentru considerentele la care ne vom referi în continuare, raportat la art.306 al.1 raportat la 304 Cod procedură civilă.
În actuala reglementare recursul este o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată numai în cazuri expres și limitativ prevăzute de art.304 pct.1-9 Cod procedură civilă și numai pentru motive de nelegalitate a hotărârii recurate.
Pe această cale, recurenții nu pot valorifica critici pentru netemeinicie (apreciere eronată a probelor), legea nemaiprevăzând un astfel de motiv.
Potrivit art.303 al.2 Cod procedură civilă cererea de recurs va cuprinde atât arătarea motivelor cât și dezvoltarea lor. Sancțiunea nemotivării conform acestor cerințe, în termenul și condițiile prevăzute de art.303, este nulitatea recursului, prevăzută de art.306 al.1 Cod procedură civilă.
Potrivit art.306 al.3 Cod procedură civilă indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea dacă dezvoltarea lor face posibilă încadrarea într-unul din cazurile prevăzute de art.304 Cod procedură civilă.
a contrario, dacă motivele de recurs nu permit analizarea hotărârii atacate în cadrul niciunui motiv de casare, această neregularitate a cererii este sancționată cu nulitatea.
În cauza de față pârâtul deși a invocat dispozițiile art.304 pct.5, 8, 9 Cod procedură civilă, din dezvoltarea și precizarea în fapt a motivelor, nu este posibil încadrarea lor în niciunul din punctele la care s-a referit și nici în celelalte puncte limitativ prevăzute de text.
Recurentul nu face altceva decât o expunere a unei succesiuni de fapte, afirmații, nestructurate din punct de vedere juridic, criticând hotărârea instanței de fond și de apel pentru că a analizat eronat actele dosarului, probele cu înscrisuri, atunci când a reținut că el s-ar afla în posesia titlului de proprietate.
Motivele invocate nu pot fi încadrate în niciunul din cazurile prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, această situație echivalând cu o nemotivare a căii de atac.
Hotărârea tribunalului a fost dată fără a se încălca formele de procedură prevăzute de art.105 Cod procedură civilă, aceasta cuprinde motivele pe care se sprijină și care nu sunt contradictorii, a interpretat corect actul juridic dedus judecății și este dată cu aplicarea corectă a legii.
Față de considerentele reținute Curtea constată nulitatea căii de atac prevăzută de art.306 al.1 Cod procedură civilă, în speță nefiind incidente motive de ordine publică.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de împotriva deciziei civile nr.706 din 29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
11.II.2009.-
2 ex.-
Președinte:Elena GheorghiuJudecători:Elena Gheorghiu, Georgeta Buliga, Adriana Elena
