Obligație de a face. Decizia 487/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 487
Ședința publică de la 4 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Liliana Viziteu
JUDECĂTORI: Camelia Liliana Viziteu, Valerica Niculina Grosu
- - -
GREFIER -
La ordine au venit spre soluționare recursurile civile declarate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N în numele și pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, MINISTERUL PUBLIC PENTRU PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU, MINISTERUL PUBLIC PENTRU PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ împotriva sentinței civile nr. 918/16.12.2008 pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- procedura de citare legal îndeplinită;
- obiectul cauzei - obligația de a face;
- stadiul procesual - recurs;
- intimatul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a depus la dosar, prin serviciul registratură, precizări;
Instanța, având în vedere că Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a promovat recurs atât în nume propriu cât și în numele Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU,respectiv Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, pune în discuție lipsa calității de reprezentant a Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție de a promova recurs în numele acestor două unități. Constatând că s- solicitat judecarea în lipsă, unește excepția cu fondul și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 918 din 16.12.2008, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul nr- s-au respins ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și a necompetenței materiale a instanței invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
S-a dmis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ și a fost obligat pârâtul să elibereze reclamantului o adeverință pentru actualizarea pensiei de serviciu în care să se includă sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 1 mai 2004.
S-au respins ca nefondate capetele de cerere prin care se solicită includerea în adeverință a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de un procuror în funcție la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, obligarea pârâtului să înainteze adeverința Casei Județene de Pensii N și anularea adeverințelor pentru actualizarea pensiei de serviciu emise în anii 2005, 2006, 2007.
S-a respins acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, pentru lipsa calității procesuale pasive a acestor pârâți.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să includă în bugetul Casei Județene de Pensii N suma necesară actualizării pensiei de serviciu, începând cu data de 1 mai 2004.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a avut în vedere următoarele:
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, a respins-o motivat de faptul că potrivit Legii 500/2002 atribuțiile acestui minister constau în pregătirea proiectelor de lege bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție, luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscale bugetare, etc. Aceasta înseamnă că acțiunea prin care se solicită obligarea pârâtei să asigure sumele necesare acordării despăgubirilor, în cauză Ministerul Economiei și Finanțelor, are calitate procesuală pasivă.
De asemenea, calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor se justifică și prin dispozițiile art. 1 din OUG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugete acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Cu privire la excepția de procedură a necompetenței materiale, invocată de intimata MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Tribunalul a constatat că a fost investit cu soluționarea unui conflict de muncă, decurgând din neluarea în calcul a unor sporuri pentru actualizarea pensiei de serviciu și în consecință a respins excepția necompetenței materiale ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, examinând probatoriul administrat în dosar, instanța a reținut că, anterior pensionării, reclamantul a lucrat în calitate de procuror, dreptul său la pensie născându-se în anul 1998, iar art. 82 din Legea 303/2004, rep. aplicabil și reclamantului, în temeiul dispozițiilor art. 82 alin.6 din aceeași lege, stabilește că judecătorii și procurorii beneficiază de pensie de serviciu la îndeplinirea condițiilor legale, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
În temeiul dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 ÎNALTA CURTE de Casație și justiție - Secțiile Unite, a admis recursul în interesul legii și în interpretare și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Potrivit art. 103 alin 5 din Legea 92/1992 ˝Pensiile magistraților se actualizează în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraților în activitate.˝
Dreptul magistraților pensionari, privind luarea în calcul a unor sporuri este reglementat de art.7 alin. (3) din OUG 177/2002 care dispune că prevederile alin. (1) și (2) ale art. 7 sunt aplicabile, în mod corespunzător și magistraților care beneficiază de pensie de serviciu, potrivit Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel prevederile articolului sus-citat se aplică și reclamantului, în calitate de magistrat pensionar în temeiul legii 92/1992, aceasta cu atât mai mult cu cât la data pensionării 23 noiembrie 1998, era prevăzut acest spor de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În atare situație, s-a constatat că prin adeverințele emise de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ în perioada 2005, 2006 și 2007, privind reactualizarea pensiei de serviciu a reclamantului, nu i-a fost inclus și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația brută lunară a unui procuror aflat în funcție, spor care a fost obținut de procurorii în funcție, prin hotărâre judecătorească, retroactiv, începând cu data de 01 mai 2004.
Pentru aceste motive instanța a obligat pârâtul Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ la emiterea unei noi adeverințe care să includă în baza de calcul pensiei și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996, pentru ca reclamantului să îi poată fi actualizate drepturile de pensie, începând cu data de 01 mai 2004.
Referitor la capătul de cerere prin care reclamantul solicită includerea în noua adeverință a unor indemnizații brute realizate în ultimele 12 luni de un procuror în funcție la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ precum și anularea adeverințelor emise în perioada 2005, 2006,și 2007, Tribunalul a respins aceste capete de cerere motivat de faptul că la data pensionării reclamantului dispozițiile legale aplicabile în materie prevedeau acordarea pensiei de serviciu raportată la veniturile brute realizate de un procuror în funcție, în prezent aceasta calculându-se în funcție de veniturile nete ale acestuia.
Cu privire la acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul constatat lipsa calității procesuale pasive a acestora, deoarece obiectul acțiunii îl constituie obligarea parchetului la care reclamantul a activat în funcția de procuror, să emită o nouă adeverință pentru actualizarea pensiei de serviciu.
Împotriva sentinței civile mai sus menționate au declarat în termen legal recurs Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în nume propriu și pentru Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ.
Recurentul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat, ca motiv de recurs, greșită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, în calitate de recurent-petent a invocat:
- netemeinic s-a reținut de instanța de fond că în raport de obiectul cererii în speță nu sunt incidente dispozițiile OUG nr. 75/2008;
- netemeinic și nelegal s-a reținut că MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție nu are calitate procesuală în cauză.
- greșit s-a cercetat intervenția prescripției în cauză pentru perioada 1 mai 2004- 30 martie 2005, depășindu-se atribuțiile puterii judecătorești prin adăugarea la legea de salarizare a magistraților, acțiunea pentru această perioadă fiind prescrisă;
- greșit s-a reținut incidența dispozițiilor art. 329 al.3 Cod pr. civilă deoarece recursul în interesul legii produce efecte de la publicarea sa în Monitorul Oficial și nu de la pronunțare;
- greșit s-a admis acțiunea reclamantului, hotărârea pronunțată fiind lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii.
Analizând sentința civilă recurată în baza motivelor de recurs, Curtea de Apel reține următoarele:
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a declarat în cauză recurs, atât în nume propriu cât și în numele Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ.
Potrivit dispozițiilor art. 67 Cod pr. civilă, părțile își pot exercita drepturile procedurale personal sau prin mandatar, în temeiul unui contract de mandat ( procură specială ).
Textul legal al art. 89 al.3 din Legea nr. 304 /2004 privind organizarea judecătorească arată că parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale au personalitate juridică.
Așa fiind, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, având personalitate juridică, potrivit dispozițiilor legale arătate și Decretului nr. 31/1954, acestea pot sta singure în proces și în nume propriu, iar prerogativele de reprezentare în instanță trebuie date în mod expres, așa cum prevede art. 67 Cod pr. civilă; în lipsa mandatului nicio persoană nu poate face acte procesuale sau sta în judecată în numele altei persoane, urmând a se aplica sancțiunea prev. de art. 161 Cod pr. civilă.
Instanța de fond a apreciat judicios că, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție nu are calitate procesuală pasivă.
Pentru exercițiul acțiunii civile nu este suficient a se justifica existența capacității procesuale ci trebuie justificată și îndreptățirea de a figura în acel proces ca reclamant și pârât, deci părțile trebuie să aibă calitate procesuală activă sau pasivă.
Instanța are obligația de a verifica calitatea procesuală a părților deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
În cauza de față obiectul cauzei îl formează obligarea la eliberarea unei adeverințe reclamantului, pentru actualizarea pensiei de serviciu, în care să se includă și sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, adeverință care nu poate fi eliberată decât de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, Instituție la care a fost angajat reclamantul, instituție care are personalitate juridică și este ordonator de credite.
Așa fiind, recurentul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, nejustificând o calitate procesuală pasivă, nu poate fi considerat parte în proces, iar raportul de drept procesual nu se poate lega valabil în privința sa, nefiind titularul dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
Pentru motivele mai sus arătate, Curtea de Apel apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs invocate de recurentul-pârât Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța de recurs reține că:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor s-a apreciat că nu este fondată, urmând a fi respinsă întrucât, conform art. 19 din Legea nr. 500/2002, atribuțiile acestui minister constau în pregătirea proiectelor de lege bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție, luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscale bugetare. Aceasta înseamnă că în acțiunea prin care se solicită obligarea pârâtei să asigure sumele necesare acordării despăgubirilor în cauză, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă.
De asemenea, conform art. 1 din OUG nr. 22/2002 aprobată prin Legea nr. 188/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în baza titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Prin urmare, pentru plata drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul Ministerul Justiției, pârâta având obligația să dispună toate măsurile necesare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetul propriu al Ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesar pentru efectuarea sumelor stabilite prin titluri executorii ( art. 2 din Legea nr. 500/2002).
Față de cele mai sus reținute, Curtea de Apel, în lipsa unor motive de ordine publică art. 306 al.2 Cod pr. civilă, constată că sentința civilă recurată este temeinică și legală, urmând ca, în temeiul art. 161 Cod pr. civilă să admită excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al recurentului Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție pentru Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, iar pe fond va respinge recursurile potrivit dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al recurentului Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție pentru Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ și în consecință anulează cererea de recurs formulată în numele acestora.
Respinge ca nefondat recursul promovat în nume propriu de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 918/16.12.2008 pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent. /
red. dec.
tehnored. / 2 ex.
3 iunie 2009
Președinte:Camelia Liliana ViziteuJudecători:Camelia Liliana Viziteu, Valerica Niculina Grosu
