Obligație de a face. Decizia 489/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 489/R-CM
Ședința publică din 16 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana
Judecător: -
Grefier:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V și MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B,-/30, sector 1, împotriva sentinței civile nr.17 din data de 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta UNIUNEA SINDICATELOR ÎNVĂȚĂMÂNT V- în numele și pentru membrii săi, și pârâții CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, cu sediul în comuna, județul V, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, cu sediul în comuna, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile, respectiv recurenții-pârâți Inspectoratul Școlar Județean V, Ministerul Educației Cercetării și, reclamanta Uniunea Sindicatelor Învățământ V- în numele și pentru membrii săi, și intimații-pârâți Consiliul Local al Comunei, Școala cu Clasele I-VIII.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, în baza dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea în lipsă.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și trece la soluționarea lor.
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 10.10.2008, Uniunea Sindicatelor Învățământ V pentru, a chemat în judecată Inspectoratul Școlar al Județului V, Consiliul Local, Școala cu clasele I-VIII -, Ministerul Educației, Cercetării și T, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligați pârâții la plata tranșelor suplimentare de vechime, începând cu data îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, pe perioada 1.10.2001 - 31.12.2007, urmând a se face rectificarea în carnetele de muncă al fiecărui reclamant cu privire la drepturile salariale.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanții îndeplinesc funcții didactice în învățământul preuniversitar și în această calitate beneficiază de tranșele de vechime prevăzute de art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, pe care pârâții au refuzat să le plătească în perioada mai sus arătată.
Prin sentința civilă nr.17/12.01.2009 a fost admisă acțiunea reclamanților și obligați pârâții la plata drepturilor salariale, constând în diferența dintre sumele datorate ce reprezintă tranșe suplimentare de vechime și sumele efectiv plătite, pentru perioada 1.10.2001 - 31.12.2007.
Au fost obligate unitățile școlare să rectifice carnetele de muncă în mod corespunzător acestor drepturi.
Împotriva hotărârii au formulat recurs Ministerul Educației, Cercetării și, respectiv Inspectoratul Școlar Județean V, criticând hotărârea pentru motivele comune prevăzute de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în dezvoltarea cărora s-a arătat că instanța de fond a respins în mod greșit excepțiile lipsei calității procesuale pasive a celor doi recurenți, precum și excepția prescrierii dreptului material la acțiune.
Analizând recursurile în limita motivelor invocate, se apreciază ca fondate pentru argumentele comune ce urmează:
Primul motiv de recurs, referitor la greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Inspectoratul Școlar Județean V și Ministerul Educației, Cercetării și, se apreciază:
Conform art.XIII din nr.OUG32/2001, ncepând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor expres prevăzute la lit.a- Potrivit art.XIII alin.2, cheltuielile prevăzute la alin.1 lit.a și c - f, se finanțează prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării. De asemenea, conform alin.3, cheltuielile privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic și inspectoratele școlare se finanțează de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației și Cercetării.
Rezultă din cuprinsul acestor texte de lege că cheltuielile de personal din unitățile de învățământ preuniversitar se asigură din bugetele locale, iar nu din bugetul Ministerul Educației, Cercetării și, pentru care actul normativ prevede expres cheltuielile pe care trebuie să le finanțeze.
Pe de altă parte, Legea învățământului nr.84/1995 prevede la art.141 atribuțiile (coordonează activitatea de cercetare științifică din învățământ; asigură cadrul pentru producția manualelor școlare; asigură finanțarea școlilor pentru achiziționarea de manuale, conform legii; elaborează criteriile generale de admitere în învățământul superior; aprobă înființarea liceelor și a școlilor postliceale etc.), or, între aceste atribuții nu se regăsește și aceea de finanțare a cheltuielilor de personal din învățământul preuniversitar de stat.
În altă ordine de idei, conform art.167 alin.1 din Legea nr.84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii, iar potrivit alin.3, finanțarea de bază (care cuprinde inclusiv cheltuielile de personal, conform alin.5) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Potrivit art.167 alin.13, finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se fac pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ.
De asemenea, dispozițiile art.167 alin.17 și 18 din Legea nr.84/1995 prevăd în mod expres ce anume cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, iar între aceste cheltuieli nu se regăsesc și cele legate de salariile cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean, Curtea constată că, art.142 din Legea nr.84/1995 prevede în mod expres atribuțiile acestei instituții: urmărește modul de organizare și de funcționare a rețelei de învățământ preuniversitar, în conformitate cu politica educațională la nivel național; asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ; asigură calitatea învățământului și respectarea standardelor naționale prin inspecția școlară etc. iar între aceste atribuții nu se regăsește și aceea de plată a drepturilor salariale.
Faptul că semnează decizia de repartizare a cadrelor din învățământul preuniversitar nu-i conferă calitatea de angajator și deci nici obligația de plată a salariului, aceste atribuții avându-le directorul unității de învățământ, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997.
Art.7 alin.5 din Legea nr.388/2007 privind bugetul de stat pe anul 2008 prevede că repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată menționate la alin.4 (inclusiv cele destinate finanțării cheltuielilor de personal ale unităților din învățământul preuniversitar de stat), pe comune, orașe, municipii, sectoare și municipiul B, după caz, se face prin decizie a directorului Direcției -e a Finanțelor Publice județene, respectiv a municipiului B, după consultarea consiliului județean și a primarilor, și cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratului școlar sau a direcției de muncă, solidaritate socială și familie, după caz, în funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective și de alte criterii specifice.
Acest text de lege, contrar susținerilor recurenților, nu instituie nici o obligație legată de plata diferențelor salariale în sarcina pârâților Ministerul Educației, Cercetării și și Inspectoratul Școlar Județean, acesta din urmă acordând doar asistență tehnică de specialitate directorului Direcției -e a Finanțelor Publice cu ocazia repartizării sumelor destinate finanțării cheltuielilor de personal.
În concluzie, Curtea apreciază că nici pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și și nici pârâtul Inspectoratul Școlar Județean V nu au nici un fel de obligații legate de plata salariilor reclamanților, astfel că în mod corect instanța de fond a apreciat că ei nu au calitate procesuală pasivă în cauză.
Al doilea motiv de recurs se referă la prescripția dreptului material la acțiune și solicitarea greșită a excepției privitoare la acest drept.
Instanța de fond în argumentarea soluției de respingere a excepției prescripției dreptului material la acțiune a invocat Acordul încheiat la data de 28.11.2005, nr.OUG17/2006 care a materializat acest acord și Ordinul nr.3351/2006 emis în aplicarea nr.OUG17/2006, au avut în vedere plata anumitor drepturi salariale ce au rezultat ca urmare a calculării greșite a salariilor, calculare determinată de o interpretare greșită a legii.
În speță însă, este vorba despre o neaplicare a legii (neacordarea dreptului la tranșa de vechime suplimentară reglementată de art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997), deci de o neplată a unor drepturi expres și clar reglementate de un text de lege care nu comportă interpretări diferite și în privința căreia nu au incidență actele considerate întreruptive de prescripție.
Pentru toate aceste argumente, în baza art.312 Cod procedură civilă, se vor admite recursurile ca fondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V și MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B,-/30, sector 1, împotriva sentinței civile nr.17 din data de 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta UNIUNEA SINDICATELOR ÎNVĂȚĂMÂNT V- în numele și pentru membrii săi, și pârâții CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, cu sediul în comuna, județul V, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, cu sediul în comuna, județul
Modifică în parte sentința, în sensul că admite în parte acțiunea și obligă pe pârâți, cu excepția Inspectoratului Școlar Județean și Ministerului Educației, Cercetării și, la plata diferențelor rezultate din drepturile suplimentare de vechime prevăzute de art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/97 și sumele efectiv plătite, începând cu data îndeplinirii condițiilor de către fiecare reclamant dar nu mai înainte de 10.10.2005 și până la 31.12.2007. Respinge acțiunea față de Inspectoratului Școlar Județean și Ministerului Educației, Cercetării și.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - ecția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
/4 ex/25.03.2009
Jud. fond;;
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana
