Obligație de a face. Decizia 4919/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.3448/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.4919/
Ședința publică de la 01 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta, împotriva sentinței civile nr.1438 din data de 20.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.28157/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimații Inspectoratul Școlar al Municipiului și Liceul, având ca obiect:"obligația de a face".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta, prin avocat în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr.- din 29.06.2009 depusă la dosar-fila 19 și intimațiiInspectoratul Școlar al Municipiului B și Liceul,prin consilier juridic în baza delegațiilor de reprezentare depuse la dosar-fila 13 și 14.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 24.06.2009, întâmpinare din partea intimaților Inspectoratul Școlar al Municipiului B și Liceul.
Curtea, în ședință publică, procedează la comunicarea întâmpinării formulată de intimații Inspectoratul Școlar al Municipiului B și Liceul către reprezentantul legal al recurentei.
Recurenta, prin avocat, având cuvântul, solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea luării la cunoștință de conținutul întâmpinării formulate de părțile adverse.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de amânare a cauzei formulată oral de către recurentă, prin avocat, cu motivarea că dispozițiile codului d e procedură civilă nu au o prevedere expresă în acest sens, motiv pentru care, dispune lăsarea pricinii la a doua strigare.
La reluarea pricinii, respectiv la a doua strigare, se prezintă recurenta,prin avocat și intimații Inspectoratul Școlar al Municipiului B și Liceul, prin consilier juridic.
Părțile prezente, interpelate fiind, arată că nu au alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă părților cuvântul în susținerea și combaterea cererii de recurs.
Recurenta, prin avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs, solicitând a se observa că instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, în mod greșit a apreciat că intimații de față nu au calitate procesuală pasivă, cu motivarea că persoana îndreptățită să procedeze la operarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al recurentei, este unitatea angajatoare.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea intimaților la plata drepturilor salariale, recurenta, prin avocat, solicită a se observa că instanța de fond, în mod greșit a reținut că aceste drepturi salariale nu intră în competența noului angajator, fără a observa că în cauză sunt aplicabile prevederile art.166 din Codul Muncii, întrucât aceste drepturi salariale, pe lângă faptul că nu au fost acordate, nici nu au fost calculate.
Cât privește competența de soluționare a cauzei în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, recurenta, prin avocat, solicită a se observa că Tribunalul București este instanța competentă să soluționeze acest litigiu.
Având în vedere cele susținute, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, casarea sentinței civile recurate și reținând cauza spre rejudecare, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a intimaților Inspectoratului Școlar al Municipiului B și Liceul.
Intimații Inspectoratul Școlar al Municipiului B și Liceul, prin consilier juridic, având cuvântul, arată că în ceea ce privește competența materială a instanței de fond în soluționarea prezentei cauze, apreciază că această competență revine Tribunalului București.
În combaterea recursului, intimații, prin consilier juridic, solicită a se observa că la termenul de judecată din data de 20.02.2009, reclamanta a formulat și a depus la dosar o cerere precizatoare, prin care solicita rectificarea mențiunilor necesare în carnetul său de muncă și tot la același termen de judecată, a înțeles să renunțe la susținerea acestei cereri, sens în care, instanța de fond a restituit avocatului ales al reclamantei cererea precizatoare.
În ceea ce privește obligarea intimaților la rectificarea mențiunilor făcute în carnetul de muncă al reclamantei, intimații, prin consilier juridic, arată că unitatea angajatoare, respectiv, Liceul, nu are nicio calitate de a proceda la rectificarea acestor mențiuni, atâta vreme cât carnetul de muncă al salariatei nu se află în posesia acestuia, pe de o parte, iar pe de altă parte, potrivit dispozițiilor legale, toate înscrierile eronate sau efectuate fără respectarea acestor dispoziții, se vor rectifica de către unitatea care deține carnetul de muncă.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală.
Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă civile nr.1438 din data de 20.02.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Inspectoratul Școlar al Municipiului B și Liceul și s-a respins acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar al Municipiului B și Liceul Teoretic, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanta a fost salariata pârâtului Liceul, în perioada 01.09.2003-31.08.2006, astfel cum rezultă din carnetul său de muncă și că aceasta este nemulțumită de mențiunile eronate efectuate de angajator în carnetul de muncă, motiv pentru care a solicitat obligarea pârâților din prezenta acțiune la rectificarea lor.
S-a apreciat că, potrivit dispozițiilor art.7 alin.2 din Decretul nr.92/1976 înscrierile eronate din carnetul de muncă se efectuează de către unitatea care păstrează acest document.
S-a avut în vedere că reclamanta, potrivit mențiunilor înscrise în carnetul său de muncă, este în prezent salariata altei unități de învățământ, respectiv Construcții Ferate, căreia îi revine competența de a efectua rectificările din carnetul de muncă al reclamantei, în situația în care acestea sunt dovedite a fi eronate.
S-a precizat, mai exact, că interesul reclamantei se poate realiza numai în contradictoriu cu această unitate de învățământ și că nu se justifică chemarea în judecată a Liceului și a, acești pârâți neavând calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, reclamanta, criticând soluția pentru nelegalitate cu privire la modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive.
S-a arătat că prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă s-a solicitat instanței obligarea pârâtului Liceul la rectificarea înscrisurilor din cartea de muncă, motivat de faptul că cei din conducerea liceului au calculat greșit încadrarea sa în treapta de muncă, cu consecințe asupra drepturilor bănești.
S-a precizat că la termenul la care s-a judecat procesul, instanța de fond a respins cererea precizatoare pe motiv că are alt obiect, dar în fapt aceasta era o cerere precizatoare și un răspuns la întâmpinarea pârâtei.
S-a menționat că instanța de fond a omis faptul că, în virtutea rolului său activ, trebuia să primească cererea precizatoare, acțiunea având astfel două capete de cerere.
S-a arătat că instanța de fond a reținut în considerentele hotărârii temeiurile de drept pe care s-a întemeiat acțiunea, respectiv dispozițiile art.50 si 51 din Legea privind statutul personalului didactic, precum și prevederile art.166 din Codul Muncii, care fac referire la drepturile salariale, care nu intrau în competenta noului angajator.
S-a învederat că în discuție nu se pune problema de îndreptare a unor erori materiale, întrucât în fapt conducerea Liceului a încălcat legea cu privire la încadrarea sa în tranșa de vechime în muncă, ceea ce a dus la diminuarea drepturilor sale salariale, aspect de altfel recunoscut de acest liceu, care a recomandat acționarea în instanță.
S-a susținut că atât Liceul cât și au calitate procesuală pasivă, în calitate de for superior, dat fiind încadrarea greșită în tranșa de vechime în muncă în privința recurentei.
S-a învederat că noul angajator nu poate fi obligat la restituirea drepturile salariale cuvenite reclamantei de la vechiul angajator, reaua credința denotând și din faptul că jurista care reprezenta pârâta a menționat încasarea anumitor drepturi bănești.
S-a menționat ca în perioada cât a lucrat la liceul pârât, reclamanta a fost încadrată în tranșa de vechime 2-6 ani, în loc de 14-18 ani, motiv pentru care aceasta este îndreptățită la plata altor drepturi bănești.
Prin precizarea motivelor depuse ulterior, recurenta a menționat că a cerut restituirea drepturilor bănești, în valoare de 6223,81 lei, cuvenite ca urmare a încadrării sale greșite în tranșele de vechime 2-6 ani, în loc de tranșele de vechime 10-14 ani și 14-18 ani,în perioada în care a activat ca profesor cu definitivat la Liceul Teoretic " ", precum și contravaloarea sporului de vechime 25% din salariul de bază, indexarea cu inflația actualizată pentru anii 2003, 2004,2005, 2006, 2007, 2008 și primul trimestru al anului 2009.
Prin întâmpinare Inspectoratul Școlar al Municipiului B, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentă, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prima instanță a interpretat și aplicat corect legea, atunci când a reținut lipsa calității procesuale pasive a pârâților Inspectoratul Școlar al Municipiului B și Liceul, dat fiind că în cauză nu există identitate între persoana chemată în judecată și cea obligată în raportul juridic dedus judecății, de vreme ce reclamanta recurentă a solicitat prin cererea introductivă rectificarea mențiunilor din carnetul său de muncă.
Astfel, instanța de fond a interpretat corect prevederile art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă și a reținut judicios că înscrierile eronate sau efectuate fără respectarea prevederilor legalevor fi rectificate de unitatea care păstrează carnetul de muncă, respectiv de unitate la care recurenta reclamantă își desfășoară în prezent activitatea și la care se află carnetul său de muncă, respectiv Construcții Ferate.
Curtea constată că instanța de fond a judecat pricina dedusă judecății, în conformitate cu prevederile art.129 alin.6 pr.civ. în limitele cadrului procesual fixat de însăși recurenta reclamantă prin cererea introductivă.
Astfel, instanța de fond a ținut seama de principiul disponibilității care guvernează procesul civil și în mod judicios s-a pronunțat doar asupra cererii introductive, având ca obiect rectificarea mențiunilor din carnetul de muncă, iar nu și a precizării acțiunii formulate de către recurenta reclamantă, de vreme ce aceasta a renunțat expres la judecata sa, așa cum s-a rezultă din practicaua hotărârii recurate.
Curtea nu poate primi solicitarea recurentei reclamante cu privire la obligarea pârâților intimați la plata drepturilor bănești cuvenite pentru încadrarea sa greșită în treapta de vechime, având în vedere că această cerere este formulată direct în fața instanței de recurs, contrar prevederilor art.294 alin.1 coroborate cu dispozițiile art.316 pr.civ. care stipulează că în recurs nu se pot formula cereri noi.
Împrejurarea că în cererea introductivă au fost indicate și prevederile art.166 muncii nu prezintă relevanță juridică în cauză, de vreme ce recurenta reclamantă a investit instanța de fond doar cu cererea de rectificare a mențiunilor din carnetul de muncă, iar nu și cu judecarea unei cereri de obligare a pârâților la plata drepturilor bănești.
Pentru considerentele arătate, Curtea văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. va respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta, împotriva sentinței civile nr.1438 din data de 20.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.28157/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimații Inspectoratul Școlar al Municipiului și Liceul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.:,Dact.: RF./2ex.22.07.2009, Jud. fond.:; Dalina
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu
