Obligație de a face. Decizia 526/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 526
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
JUDECĂTOR 3: Mona Maria
Grefier
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 622 din 6.10.2008 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurent, lipsă fiind reprezentantul intimatului Consiliul Local
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la prim termen, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar achitate, s-au comunicat intimatului motivele de recurs.
Avocat depune la dosar chitanța nr. -/24.11.2008 reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Interpelat, arată că valoarea imobilului este cea menționată în antecontractul perfectat de părți, respectiv 2125,24 euro echivalentul a 6660 lei.
Instanța, raportat la această valoare și în temeiul dispozițiilor art. 282 ind.1 Cod procedură civilă pune în discuția părților admisibilitatea căii de atac formulate.
Avocat arată că spațiul din litigiu este mic, solicită admiterea excepției invocate de instanță, fără obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Prin sentința civilă nr. 2937 din 4 martie 2008 Judecătoria Iașia dispus respingerea acțiunii formulate de în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a deținut spațiul medical prin procedura vânzării directe, încheindu-se procesul verbal nr. 18096 din 12.07.2007 pentru spațiul situat în I,-.
La data de 14.08.2007 între reclamant și pârâtă s-a perfectat contractul de vânzare -cumpărare nr. 20819 din 14.98.2007, precizându-se în mod expres la art. 22, obiectul contractului.
La 17 octombrie 2007 prin Decizia Curții Constituționale nr. 871/2007 a fost declarată neconstituțională nr.OUG 110/2005 efectele sale fiind suspendate de drept, pârâții aflându-se în imposibilitatea legală de a perfecta contractul în formă autentică, fără a i se putea reține vreo culpă.
În consecință, nefiind incidente dispozițiile art. 1073 Cod civil, instanța a dispus respingerea cererii ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 622 din 6 oct. 2008 pronunțată de Tribunalul Iașis -a dispus respingerea apelului formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2937 din 4.03.2008 a Judecătoriei Iași și păstrarea acesteia.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Între reclamant și pârât s-a încheiat la 14.08.2007 contractul de vânzare-cumpărare nr. 28019 spațiului medical situat în Municipiul I,-, spațiu care se compune din: suprafața construită de 23,15. folosință p. exclusivă suprafața construită de 17,89. reprezentând cota indiviză de 5,21 % din spațiile de folosință comună și teren aferent spațiului medical de 73,24 reprezentând cota indiviză de 5,54 % din suprafața totală de teren pe care este amplasată clădirea, act juridic care are valoarea unui antecontract vânzare-cumpărare.
Pentru ca pârâta să aibă obligația perfectării acestui antecontract de vânzare-cumpărare ar trebui ca să existe un cadru legal care să nu interzică vânzarea acestui spațiu medical.
Întrucât prin decizia Curții Constituționale nr. 871/2007 s-a stabilit că disp. G nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privata a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, sunt neconstituționale, nu mai există cadrul legal pentru ca pârâta să perfecteze acest antecontract vânzare-cumpărare.
OUG nr. 68 din 28 mai 2008 privind vânzarea spatiilor proprietate privata a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical prevede în art.4(1) posibilitatea vânzării acestor spații prin aprobarea de către Consiliile județene sau consiliile locale, prin hotărâre, a listei spațiilor și a terenurilor aferente din proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale ori din proprietatea privata a statului, pentru care sunt mandatate sa vândă, ce urmează sa fie vândute potrivit dispozițiilor acestei ordonanțe de urgenta, astfel că și reglementarea legală prezentă a vânzării acestor spații cu destinații de cabinete medicale nu permite perfectarea antecontractului de vânzare-cumpărare de către pârâtă în modalitatea solicitată de către reclamantă.
Reținându-se în mod corect de către prima instanță lipsa culpei pârâtei în încheierea actului de vânzare cumpărare nr. 20819/2007 în formă autentică, tribunalul a respins apelul și a păstrat sentința.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru următoarele aspecte.
Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, motiv de recurs prevăzut de disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin încheierea contractului de vânzare -cumpărare nr. 22019/2007 în forma unui înscris sub semnătură privată a operat transferul dreptului de proprietate asupra imobilului -construcție - din patrimoniul pârâtei în cel al recurentului, interesul acestuia în încheierea contractului sub formă autentică fiind determinat de înscrierea imobilului în cartea funciară.
Izvorul obligației pârâtei de a se prezenta la notar, nu este OUG/2005 ci contractul de vânzare -cumpărare, situație în care obligația pârâtei este convențională și nu legală.
Prin urmare neconstituționalitatea ordonanței nu influențează obligația intimatei asumată prin promisiunea de vânzare încheiată sub forma înscrisului sub semnătură privată, cum nu influențează nici validitatea antecontractului, pentru că obligațiile asumate sub imperiul unei legi în vigoare rămân valabile și după abrogarea actului normativ.
În consecință, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de apel și a sentinței instanței de fond în sensul admiterii cererii.
La termenul din 12 2008 instanța de judecată a pus în discuția părților admisibilitatea căii de atac conform art. 282 Cod procerdură civilă, dată fiind valoarea pricinii de 6660 lei, declarată de recurent.
Analizând cu prioritate, conform art. 137 Cod procedură civilă excepția inadmisibilității recursului declarat de reclamant, Curtea reține că aceasta este întemeiată.
În acest sens Curtea constată că reclamantul a investit instanța de fond cu acțiunea având ca obiect obligarea pârâtei de a perfecta contractul de vânzare -cumpărare având ca obiect spațiul medical în valoare de 6600 lei.
Curtea apreciază că acțiunea reclamantului are ca scop aducerea în patrimoniul acestuia a intimatului ce a făcut obiectul antecontractului încheiat de părți.
O astfel de acțiune are deci un caracter patrimonial.
Potrivit dispoziției înscrise în art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigii al căror obiect au o valoare de până la 100.000 RON.
Tot astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, prin decizia nr. 32 din 09.06.2008, pronunțată în recursul în interesul legii că dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 literele "a,b" și art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și a căilor de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea unor acte juridice privind drepturi patrimonial, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind stabilirea situației anterioare.
Raportat la acest text, rezultă că hotărârea dată în primă instanță, în prezenta cauză, este supusă numai căii de atac a recursului, cale de atac ce se soluționează de tribunal, conform art. 2 pct. 3 Cod procedură civilă.
În aceste condiții, recunoașterea un ei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității și a celui constituțional al egalității în fața legii și autorităților.
Astfel, dacă, potrivit art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă, hotărârea primei instanțe este supusă numai căii de atac a recursului, iar recurenta a uzat de această cale, ce a fost soluționată de tribunal, ea nu mai poate exercita un nou recurs la Curtea de apel.
Împrejurarea că tribunalul a soluționat cauza în complet compus din doi judecători și nu în complet de trei judecători, nu este de natură să confere recurentei dreptul de a exercita o cale de atac neprevăzută de lege.
Față de cele ce preced, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, se va respinge ca inadmisibil recursul declarat de și se va menține decizia recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de împotriva deciziei civile nr. 622 din 6.10.2008 a Tribunalului Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.12.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
12.01.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Liliana Palihovici, Mona Maria
