Obligație de a face. Decizia 534/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 534R
Ședința publică de la 10 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ileana Ruxandra Dănăilă
JUDECĂTOR 2: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 3: Andreea
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - reclamantă PRIMĂRIA MUNICIPIULU B împotriva deciziei civile nr. 821A/24.06.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - pârât.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul - reclamant PRIMĂRIA MUNICIPIULU B, reprezentată de consilier juridic, care depune în ședință publică delegație și intimatul - pârât, personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recurenta - reclamantă a depus la data de 09.11.2009 dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar în cuantumul stabilit potrivit rezoluției de primire a dosarului.
Se legitimează intimatul - pârât cu CI seria - nr. - eliberat de SPCEP S6 Biroul 1 la data de 26.09.2006, CNP -.
Intimatul - pârât depune un înscris privitor la desființarea construcției.
Curtea constată că înscrisul nu este util soluționării cauzei și îl restituie intimatului - pârât.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Reprezentantul recurentei - reclamante PRIMĂRIA MUNICIPIULU B solicită admiterea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 821A/24.06.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă, modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată.
Intimatul - pârât solicită respingerea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 821A/24.06.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă, ca nefondat.
Curtea, dispune închiderea dezbaterilor și reține în pronunțare cererea de recurs.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub numărul 1171/303/06.02.2009, reclamanta primăria Municipiului Bac hemat în judecată pe pârâtul, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, constatându-se că pârâtul a fost sancționat contravențional și nu s-a conformat obligațiilor stabilite prin procesul verbal de constatare a contravenției nr. 6640/02.08.2006, să se dispună desființarea construcției ilegal edificate și aducerea terenului la starea inițială.
În motivarea cererii a arătat reclamanta că, prin menționatul proces-verbal, s-a constatat că pârâtul a executat fără autorizație de construire, pe terenul situat în-, sector 6, adiacent limitei de proprietate dinspre imobilul cu nr. 4 de pe aceeași stradă, o construcție BCA cu regim de înălțime, situație față de care pârâtului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii, în temeiul prevederilor art. 26 lit. a din Legea 50/1991 republicată, și totodată s-a stabilit în sarcina lui obligația de a sista executarea lucrărilor, de a desființa construcțiile nelegal realizate și a aduce terenul în situația inițială sau, după caz, încadrarea în prevederile autorizației de construire.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1073-1075.civ. și art. 26 din Legea 50/1991 republicată.
Prin sentința civilă nr. 1709 din 4 martie 2009, Judecătoria Sectorului 6 Bar espins ca neîntemeiată acțiunea formulată de rec1amanta Primăria Municipiului B împotriva pârâtului, dispunând obligarea reclamantei la 2000 lei cheltuieli de judecată către pârât.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că procesul verbal nr. 6640/2 aug. 2006, prin care pârâtul a fost sancționat contravențional pentru edificarea construcției a fost anulat prin sentința civilă nr. 7900/2007 a Judecătoriei sector 6, rămasă irevocabilă, iar în cuprinsul acestei sentințe s-a reținut cu putere de lucru judecat faptul că nu pârâtul se face vinovat de executarea construcției fără autorizație, situație față de care prezenta acțiune este lipsită de temei legal, așa încât, în conformitate cu art. 32 alin. 1 din legea nr. 50/1991 aceasta a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel, susținând în esență că, în cauză, nu are nici o relevanță faptul că procesul verbal de contravenție a fost anulat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă întrucât cererea formulată a avut ca temei dispozițiile art. 1, 2 și 3 din legea nr. 50/1991, potrivit cărora pentru executarea oricărei construcții este necesară existența unei autorizații legale de construire emisă în condițiile legii.
Prin decizia civilă nr. 821A/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă a fost respins apelul astfel formulat.
A apreciat instanța de apel că în mod corect prima instanță a reținut că prin procesul verbal de contravenție nr. 6640/2 aug. 2006 pârâtul a fost sancționat pentru faptul că a executat fără autorizație legală lucrări de construcție, pe terenul situat în B,-, sector 6, prin același act contravenientul fiind somat să sisteze lucrările să desființeze construcțiile nelegal realizate și să readucă imobilul în starea inițială.
După parcurgerea mai multor cicluri procesuale, prin sentința civilă nr. 7900/04 decembrie 2007, Judecătoria Sectorului 2 Bad ispus anularea respectivului proces verbal, reținând în considerentele hotărârii că fapta pârâtului nu întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 26 lit. a din Legea nr. 50/1991, întrucât nu el a fost persoana care a executat lucrările de construcție fără autorizație, acestea fiind edificate anterior anului 2000 de către deținătorul terenului din acea perioadă.
În aceste condiții în mod corect instanța a reținut că acțiunea reclamantei nu mai este susținută de nici un temei legal, conform art. 32 alin. 1 din legea nr. 50/1991, a dispus respingerea acesteia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelanta-reclamantă.
În motivarea recursului se susține în esență că:
Analizând în mod eronat probatoriul administrat și făcând o aplicare greșită în cauză a dispozițiilor Legii nr. 50/1991, astfel cum a fost modificată, instanța de judecată a respins ca nefondat apelul municipalității considerând că nu mai există un temei legal în baza căruia pârâtul să fie obligat să desființeze construcțiile realizate ilegal.
Aprecierea instanței de apel, ca de altfel și a instanței de fond este - în susținerea recurentei - vădit neîntemeiată câtă vreme pretențiile recurentei au ca suport legal atât Legea nr. 50/1991 modificată, în sensul celor prevăzute de art. 28 alin. 1, cât și art. 1073-1075.Civ.
Astfel, intimatul-pârât a realizat fără autorizație de construcție o construcție, încălcând prevederile legii nr. 50/1991, lege care nu prevede nicio derogare în ceea ce privește obținerea autorizației de construire.
Raționamentul instanței de judecată, în sensul că anularea procesului-verbal de constatare a contravenției lipsește de temei legal o eventuală acțiune în obligarea contravenientului de a intra în legalitate prin obținerea autorizației, este total eronat întrucât procesul-verbal de constatare a contravenției atestă doar o stare de fapt constând în inexistența autorizației de construire.
Esențial în cauză este încălcarea de către intimat a prevederilor legii nr. 50/1991, prin realizarea unor construcții fără autorizație de construire și faptul că până în prezent nu s-a intrat în legalitate prin obținerea autorizației sau demolarea construcțiilor realizate ilegal.
Demersurile premergătoare obținerii autorizației de construire nu echivalează cu existența autorizației de construire.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 pct.9 si urm. proc.civ.
Recurs legal timbrat.
Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare în cauză.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de limitele stabilite prin art. 304.pr.civ. Curtea constată caracterul nefondat al acestuia.
Considerentele avute în vedere sunt următoarele:
Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții constituie legea specială care reglementează materia disciplinei în realizarea lucrărilor de construire și, în puterea principiului general de drept potrivit căruia legea specială derogă de la legea generală (specialia generalibus derogant), în prezența acesteia reglementarea generală (cum este cea din conținutul 1073-1075.civ.) nu își poate găsi aplicare decât cel mult în completarea normelor din legea specială.
Prin art. 26-28 din Legea 51/1991 republicată sunt stabilite faptele care constituie contravenții în materia executării lucrărilor de construcții, dar și autoritățile cărora le revine competența de a constata existența respectivelor contravenții și de a aplica sancțiunile legale pentru acestea.
Astfel, potrivit art. 27 alin. 1 din actul normativ menționat "contravențiile prevăzute la art. 26 alin. 1, cu excepția celor prevăzute la lit. h-l, se constată și se sancționează de compartimentele de specialitate cu atribuții de control ale autorităților administrației publice ale municipiilor, sectoarelor municipiului B, orașelor, comunelor, pentru faptele săvârșite în unitatea lor administrativ-teritorială sau, după caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor Municipiului B, potrivit competențelor de emitere a autorizațiilor de construire/desființare".
Pe de altă parte, potrivit art. 28 alin. 1 din aceeași Lege, odată cu aplicarea sancțiunii, organul constatator dispune și încetarea lucrărilor, cât și luarea măsurilor pentru încadrarea acestora în prevederile autorizației sau, după caz, desființarea lucrărilor executate fără autorizație.
organ constatator al contravenției îi revine competența, potrivit art. 32 din Lege, de a sesiza instanțele judecătorești cu privire la conduitapersoanelor sancționate contravenționalde a nu se fi conformat celor dispuse prin procesul verbal de contravenție, în scopul pronunțării unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună fie desființarea lucrărilor realizate nelegal, fie încadrarea acestora în prevederile autorizației.
Prin raportare la exigențele normelor menționate, numai în prezența unui proces verbal de constatare a contravenției, dresat de autoritățile competente potrivit art. 27 din Lege, instanța putea dispune măsura desființării construcției deținute de către pârâtul-intimat, o atare măsură având ea însăși valoarea unei sancțiuni ce poate fi aplicată contravenției astfel constatate.
Altfel spus, existența unui proces verbal de constatare a contravenției prin care să se fi constatat că pârâtul a realizat lucrările de construire cu încălcarea prevederilor Legii 50/1991 constituia o premisă necesară dispunerii unei măsuri cum este cea solicitată de recurenta-reclamantă, instanța neavând competența da a constata ea însăși existența faptei reclamate ca ilicite.
În condițiile în care a fost anulat, prin hotărâre judecătorească devenită irevocabilă încă înainte de data promovării acțiunii pendinte, procesul verbal prin care se constata că pârâtul a edificat fără autorizație construcția din-, sector 6, B, în mod judicios instanța de apel a reținut că nu sunt întrunite condițiile art. 32 din Legea 51/1990 spre a fi aplicată acestuia sancțiunea obligării la desființarea construcției.
Față de considerentele expuse și dispozițiile legale menționate, Curtea constată caracterul nefondat al criticilor aduse de către recurentă deciziei atacate, urmând a dispune, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. respingerea recursului astfel susținut.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta - reclamantă PRIMĂRIA MUNICIPIULU B împotriva deciziei civile nr. 821A/24.06.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - pârât, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.GS
.red.
2 ex./.
Jud Apel Secția a III-a Civilă
,
Președinte:Ileana Ruxandra DănăilăJudecători:Ileana Ruxandra Dănăilă, Georgeta Stegaru, Andreea
