Obligație de a face. Decizia 56/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 56

Ședința publică de la 02 Februarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Pîrjol Năstase Doru Octavian JUDECĂTOR 2: Busuioc Anamaria

- - - - JUDECĂTOR

- - JUDECĂTOR

GREFIER -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Astăzi la ordine s-a luat în examinare contestația în anulare formulată de

contestatorul împotriva deciziei civile nr. 838 din 17 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul fiind asistat de avocat; intimații și, fiind asistați de avocat ; lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier,în sensul că la fila 35 dosar prin serviciul arhivă al instanței, intimații și au depus un memoriu la dosar, după care:

Nemaifiind de formulat cereri noi, excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat pentru contestator, arată că instanța de recurs s-a pronunțat pe o eroare materială gravă, invocând decizia nr.415/2001 a. Eroarea materială constă în faptul că, instanța de recurs a motivat că reaua credință a contestatorului este dată de lipsa autorizației de construcție la data edificării garajului. Consideră că această motivare este greșită, întrucât trebuia raportată la data concesionării suprafeței de 14,4. teren pentru un garaj anterior datei de 11.02.1997, care a fost construit și înregistrat la Primărie, poartă plăcuță de identificare și pentru care s-au plătit taxele aferente. Pe terenul intimaților sunt construite un număr de 11 garaje pentru care nu există nicio autorizație de construcție. Solicită admiterea contestației în anulare, casarea deciziei de recurs și pe fond, a se constata că, contestatorul este constructor de buna credință și obligarea intimaților la plata contravalorii garajului. Fără cheltuieli de judecată.

Avocat pentru intimații și, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată, menținerea deciziei de recurs. Arată că buna credință a contestatorului raportată la data concesionării terenului

a fost invocată la toate instanțele de la fond și până în recurs. Contestatorul a construit garajul pe terenul proprietatea Primăriei la acea vreme, ulterior proprietatea intimaților. La fila 2 dosar fond, există o notificare prin care i se aduce la cunoștință contestatorului că prin sentința nr.505/2001 a Tribunalului Bacău intimații au dobândit proprietatea terenului. Pe terenul proprietatea intimaților sunt construite 9 garaje, ceilalți constructori de garaje au încheiat contracte de închiriere cu intimații, contestatorul de astăzi refuzând încheierea unui astfel de contract. Cu cheltuieli de judecată.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

DELIBERÂND

Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr.838/17.11.2008 pronunțată de Curtea de Apel Bacău

în dosarul nr- s-au respins ca nefondate recursurile formulate de pârâtul și reclamanții și împotriva deciziei civile nr.163/A/ 19.05.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:

Reclamanții sunt nemulțumiți de faptul că li s-au respins capetele de cerere privind pretențiile - daune interese despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului, susținând că în mod greșit au fost reținute unele aspecte privitoare la situația de fapt.

Se va aprecia însă, referitor la pretențiile solicitate, că în mod corect instanțele au apreciat că acest capăt de cerere trebuie respins întrucât, solicitările recurenților nu au fost probate, nu au fost dovedite.

Conform art. 1169 cod civil - cel ce face o propunere înaintea judecării trebuie să o dovedească. Or, în cauză reclamanții nu au dovedit paguba suferită.

Aceștia și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 494 cod civil care prevede la aliniatul 2 partea finală că ridicarea construcțiilor se va face pe cheltuiala celui ce le-a făcut, putând acesta, să fie condamnat la daune - interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut suferi proprietarul locului.

In raport de textul legal menționat, se constată că reclamanții nu au făcut dovada că au suferit vreun prejudiciu situație în care se va considera că în mod corect instanțele au apreciat că cererea reclamanților privitoare la pretențiile solicitate, se impune a fi respinsă.

Referitor la faptul că instanțele au reținut greșit unele aspecte privind situația de fapt, respectiv suprafața de teren ocupată de pârât și hotărârea prin care le-a fost restituit terenul reclamanților, aceste aspecte nu sunt de natură a schimba hotărârea pronunțată.

Este adevărat că din raportul de expertiză efectuat la fondul cauzei rezultă că suprafața de teren ocupată de pârât este de 34 mp și că garajul se află amplasat pe suprafața de 360 mp retrocedată reclamanților, însă aceste aspecte nu au relevanță în cauză, nefiind determinante la pronunțarea soluției, aceasta în raport de obiectul cauzei, care este acela de ridicare construcții.

Garajul a fost identificat prin expertiză și înregistrat la Primăria municipiului B sub nr. 4226, pe-, astfel încât nu s-ar putea susține că ar fi fost în discuție o altă construcție - garaj decât cea indicată în acțiunea introductivă.

Față de aceste aspecte se va aprecia că recursul formulat de reclamanți se impune a fi respins.

Referitor la recursul formulat de pârât se va aprecia că nu este fondat pentru considerentele ce se vor preciza în continuare.

Motivul de recurs privitor la modul de soluționare a cererii pentru numirea unui curator pentru minorii, moștenitori ai defunctei, interveniente, nu va putea fi reținut întrucât recurentul - pârât este reprezentant legal al minorilor, neavând, în cauză interese contrare acestora.

Cu referire la motivul de recurs privind buna credință a recurentului la data construirii garajului se va aprecia că nici acest motiv nu este întemeiat și nu va putea fi reținut, întrucât lipsa autorizației de construcție, relevă faptul că recurentul nu a fost de bună credință la construirea garajului, chiar dacă a concesionat legal folosința terenului de la Consiliul Local B și a achitat taxele aferente, iar construirea fără autorizație nu exclude răspunderea contravențională.

De asemenea, se va aprecia că nu se va reține nici susținerea recurentului- pârât în sensul că buna credință trebuie raportată la părțile ce au încheiat contractul de concesiune, întrucât, folosința terenului în scopul construirii garajului trebuia să fie completată de autorizația de construcție pe care recurentul nu a avut-o la momentul construirii garajului, astfel încât a construit pe riscul său.

Nici celelalte motive de recurs nu vor putea fi reținute deoarece pronunțarea unei hotărâri în materia ridicării de construcții nu este condiționată de existența sau nu a vreunei autorizații de demolare, modalitatea în care se va ridica construcția în cauză și formalitățile necesare sunt aspecte ulterioare judecății și exced cadrului procesual.

Referitor la cererea reconvențională, se va aprecia și în considerarea celor reținute anterior, referitoare la buna credință că aceasta a fost corect soluționată, iar recurentul, a avut la îndemână toate mijloacele procesuale pentru a-și formula probe în susținerea cererii reconvenționale formulate.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare recurentul-pârât. Contestația depusă și înregistrată la Curtea de Apel Bacău sub nr.805/32/3.12.2008. Contestația a fost timbrată cu 10 lai taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.

Contestatorul a depus motivele contestației printr-un memoriu la termenul din 12.01.2009.

În drept, contestatorul a invocat motivul prevăzut de art.318 alin.1 Cod procedură civilă care se referă la greșeala materială săvârșită de instanța de recurs.

În dezvoltarea acestui motiv de contestație în anulare contestatorul a invocat în esență următoarele:

Curtea de Apel argumentează în decizie că lipsa autorizației de construire echivalează cu acțiunea de rea-credință pe care pârâtul ar fi avut-o la data edificării garajului. Această motivare este greșită deoarece buna-credință trebuie raportată la data edificării garajului și în raport de Primărie de la care concesionase terenul, iar terenul fusese concesionat numai în scopul edificării unui garaj.

Instanța de recurs a ignorat unele împrejurări esențiale astfel că dacă aceste împrejurări ar fi fost luate în considerare, soluția ar fi fost cu totul alta, în sensul că s-ar fi considerat că la data construirii garajului, contestatorul a fost constructor de bună credință.

Intimații-reclamanți au depus întâmpinare la contestație prin care au cerut respingerea acesteia ca nefondată ( fila 35-40 dosar).

Contestația în anulare este nefondată pentru considerentele ce succed:

Primul motiv prevăzut de art.318 alin.1 Cod procedură civilă are în vedere erori materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, ca respingerea greșită a unui recurs ca tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate și alte asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor. Fiind vorba de un text de excepții noțiunea de greșeală materială nu trebuie interpretată extensiv și deci pe această cale nu pot fi valorificate greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

Or, contestatorul invocă în motivarea contestației o eroare de apreciere a probelor de către instanța de recurs.

În aceste condiții Curtea urmează să respingă contestația în anulare ca nefondată.

Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 838 din 17 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.

Obligă contestatorul să plătească oricăruia dintre intimații și suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată ( onorariul avocat ales).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 02 februarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

ptr.

plecată în

președinte instanță

red.

red. D/

red. / /

red.contest.anul.

tehnored.BC/ 2 ex/ 17.02.2009

Președinte:Pîrjol Năstase Doru Octavian
Judecători:Pîrjol Năstase Doru Octavian, Busuioc Anamaria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 56/2009. Curtea de Apel Bacau