Obligație de a face. Decizia 583/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 583
Ședința publică de la 27 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 3: Adriana
Grefier:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de Municipiul I, prin Primar, împotriva deciziei civile nr. 597 din 29.06.2009 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimații și, lipsă fiind reprezentantul recurentului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la al doilea termen de judecată.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru intimați și întâmpinare, cu duplicat.
Instanța constată că întâmpinarea a fost depusă cu depășirea termenului procedural și va fi păstrată la dosar drept concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului, menținerea hotărârii date de Tribunalul Iași, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise. Depune la dosar chitanța-copie din 27.11.2009 reprezentând onorariu avocat de 1500 lei. Revine și arată că solicită respingerea recursului.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față
Prin sentința civilă nr. 12679/4.11.2008 pronunțată de Judecătoria Iași fost admisă acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu Municipiul prin Primar - Direcția
A fost obligat pârâtul să încheie cu reclamanții contractul de închiriere pentru terenul de 259 teren situat în I, str. - nr. 104, teren pentru care reclamanții achită chirie, în baza fișei de calcul din 17.08.2008.
Pentru pronunța această sentință instanța de fond constatat că, prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei I, reclamantii si - au chemat in judecată pe pârâtul Municipiul I, prin Primar -, solicitând instanței ca, prin hotarârea pe care o va pronunța, sa dispună obligarea pârâtului la încheierea contractului de închiriere pentru suprafața de 259 mp, teren aferent imobilului proprietatea reclamanților, situat in I,-.
Motivând în fapt cererea, reclamantii au invederat instanței că au cumpărat de la pârât imobilului construcție, situat in I,-, conform contractului de vânzare-cumpărare, initial fiind chiriași în imobil, conform contractului de închiriere 3654/09.05.2001, pentru terenul aferent de 259 mp neîncheindu-se încă contractul de închiriere, deși reclamanții plătesc lunar chirie.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, arătând că nu există baza legală pentru vânzarea terenului aferent constructiei, iar disp. art. 26 alin 3 din legea 112/1995 prevăd că terenurile care depășesc suprafața aferentă construcțiilor rămân în proprietatea statului, calitatea procesuală neaparținând, astfel, pârâtului Municipiul
La termenul din data 02.09.2008, instanța a respins excepția lipsei calitătii procesuale active a pârâtului pentru considerentele arătate în încheierea de ședintă de la acea dată.
Din analiza probelor administrate, instanța reținut că reclamantii au ocupat imobilul, constructie și teren, situat in I,-, prin închiriere in baza contractului de închiriere nr. 3654/09.05.2001 (filele 23-28), solicitând pârâtului încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Prin sentința civilă nr. 13545/2003 a Judecatoriei Iaf ost respinsă acțiunea privind obligarea pârâtului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare pentru imobilul menționat, ulterior, prin decizia civilă nr. 821/2004 a Curtii de Apel I (filele 29-33 dosar) admițându-se apelul, admițându-se acțiunea și fiind obligat pârâtul să încheie cu contractul de vânzare-cumpărare pentru imobilul închiriat cu contractul 3654/09.05.2001, situat în I,-.
La data de 25.01.2005 pârâtul a încheiat cu reclamantul, în executarea dispozițiilor deciziei civile nr. 821/2004 a Curtii de Apel Iași, contractul de vânzare-cumpărare cu plata integrală nr. 1211/2004 (fila 37 dosar), insă vânzarea a privit doar construcția formată din două camere, cu o suprafată de 45,72 mp, cota indiviza de 36% din suprafata de folosintă comună a imobilului, precum si terenul de sub constructie de 50,4 mp, prevăzându-se in art. 1 alin final al contractului ca " Terenul liber cu destinația de folosintă-curte nu se vinde, ci se folosește prin închiriere sau concesionare proporțional cu numărul de proprietari din imobilul respectiv".
Deși s-a prevăzut astfel în contractul încheiat de părți, care potrivit disp. art. 969 Cod civil. este legea partilor, pârâtul refuză nejustificat să încheie reclamantilor contractul de inchiriere pentru teren, deși le percepe acestora chirie, după cum atesta fisa de calcul din data de 17.08.2007 (fila 46 dosar).
Instanta, retinând refuzul nejustificat al pârâtului în semnarea contractului de închiriere cu reclamanții, în condițiile în care aceștia sunt deja proprietari pe construcția din I,-, văzând și faptul că nu ar avea alta posibilitate de utilizare a terenului care le permite accesul in locuința, deși pârâtul și-a asumat prin art. 1 alin final al contractului de vânzare-cumpărare cu plata integrala nr. 1211/2004 (fila 37 dosar) obligația închirierii sau concesionarii terenului, a admis acțiunea si a obligat pârâtul să încheie cu reclamanții contractul de închiriere pentru terenul de 259 mp situat in I,-, teren pentru care reclamanții achita chirie în baza fisei de calcul din 17.08.2008.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 597 din 29.06.2009, a respins apelul declarat de Municipiul I, prin primar și a păstrat sentința judecătoriei.
Apelantul a fost obligat să plătească intimaților suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că, cu privire la excepția calității procesuale pasive a Municipiului I -, instanța de fond s-a pronunțat corect respingând-
Reclamanții au înțeles a chema în judecată Municipiul I, în calitate de proprietar al bunurilor din domeniul public și privat, direcția subordonată fiind administratorul bunurilor respective.
Calitatea procesuală pârâtului rezultă și din faptul că încasează chiria plătită de reclamanți și calculată, conform fișei de calcul depusă la dosar.
Consiliul Local figurează în calitate de vânzător și în contractul de vânzare-cumpărare 1211/2004, contract prin care s-a vândut imobilul construcție.
Consiliul Local, conform art. 123 alin. 1 Legea 215/2001 hotărăște cu privire la administrarea bunurilor ce aparțin domeniului public sau privat al Municipiului
Un contract de închiriere nu poate fi încheiat cu administratorul unui bun decât cu încuviințarea proprietarului bunului.
În ceea ce privește, îndreptățirea reclamanților la închirierea terenului, se constată că există deja acordul pârâtului în acest sens, acord prevăzut în contractul 1211/2004.
De asemenea, pârâtul apelant încasează chirie de la reclamanți pentru teren.
Instanța de fond apreciat corect că sunt incidente dispozițiile art. 969 cod civil și faptul că acest teren este necesar pentru normala folosință locuinței în sensul că permite reclamanților accesul în imobil.
Prezentul litigiu nu se referă la prețul închirierii, ci la obligativitatea închirierii conform contractului semnat de ambele părți, motiv pentru care nu se analizează modalitatea de stabilire prețului.
Municipiul Iad eclarat recurs considerând că decizia tribunalului este nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se susține că, în mod nelegal, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului
În acest sens, recurentul susține că, potrivit art. 21 din Legea nr. 112/1995, o dată cu vânzarea apartamentelor se dobândește și dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente. Însă, art. 26 alin.3 din Legea nr. 112/1995 stipulează faptul că suprafețele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22.12.1989 în posesia acestora și care depășesc suprafața aferentă construcțiilor rămân în proprietatea statului.
Învederează recurentul că, în raport de aceste prevederi legale, calitatea procesuală pasivă revine statului român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor și nu Municipiului
Mai susține recurentul că, potrivit art. 123 alin.1 din Legea nr.215/2001, "comisiile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome sau instituțiilor publice, să fie concesionate ori închiriate".
Pe fondul cauzei, recurentul arată că obligarea sa la închirierea terenului aferent locuinței intimaților nu are temei legal, instanțele obligându-l la închirierea directă, deși terenul aparține domeniului public.
Articolul 123 alin.2 din Legea nr. 215/2001 stabilește că vânzarea, concesionarea sau închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.
Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 308 alin.2 Cod procedură civilă, însă au depus la dosarul cauzei note scrise prin care au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Examinând recursul declarat de Municipiul I, prin primar, Curtea reține că acesta este întemeiat.
În acest sens, Curtea constată că, prin cererea cu care au investit instanța de fond, reclamanții și - au solicitat obligarea Municipiului I-Direcția, prin primar să încheie contractul de închiriere pentru suprafața de 259 mp teren aferent imobilului din I,-.
Curtea reține că, inițial, între reclamanții-intimați din prezenta cauză și Consiliul Local al Municipiului Iaf ost încheiat contractul de închiriere nr. 3654 din 9.05.2001, în baza căruia Consiliul Local, în calitate de titular al dreptului de administrare a fondului locativ de stat a închiriat reclamantului locuința situată în I,-.
În fișa de calcul pentru stabilirea chiriei lunare, ce constituie anexa nr. 2 la contractul de închiriere, s-a menționat și suprafața de teren-curte și grădină aferentă locuinței închiriate-de 259 mp, pentru care s-a calculat o chirie lunară de 25900 lei (ROL).
Această suprafață este reliefată și în planul de situație întocmit de Primăria Municipiului I (fila 27-dosar fond).
Ulterior, prin decizia civilă nr. 812 din 1.06.2004, Curtea de Apel Iașia obligat Consiliul Local I - să încheie cu contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul închiriat cu contractul nr. 3654/9.05.2001, situat în I,-.
În baza acestei decizii, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1211/2004, Consiliul Local al Municipiului Iav ândut soților și locuința compusă din două camere și cota indiviză de 36% din suprafața de folosință comună a imobilului, precum și suprafața de 50,4 mp teren aferent.
Curtea apreciază că legitimarea calității procesuale pasive presupune existența identității dintre persoana pârâtului și cea obligată în raportul juridic dedus judecății.
În prezenta cauză, o asemenea identitate nu există.
Astfel, din situația de fapt mai sus expusă, rezultă că atât contractul de închiriere pentru casa de locuit și terenul aferent, de 259 mp, cât și contractul de vânzare-cumpărare pentru aceeași locuință și pentru o parte din terenul din litigiul dedus judecății au fost încheiate de intimatul cu Consiliul Local al Municipiului I și nu cu Municipiul
Aceasta este în deplină concordanță cu prevederile art. 36 alin.5 lit.a și b din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora Consiliul local hotărăște darea în administrare, vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică sau privată comunei, orașului, sau municipiului, după caz, în condițiile legii.
Prevederile textelor se coroborează cu cele ale art. 123 alin.1 din același act normativ, potrivit cărora hotărârea de concesionare, închiriere sau administrare a bunurilor din domeniul public sau privat, de interes local se ia de către consiliul local.
Față de cele expuse, Curtea apreciază că cele două instanțe au procedat la o aplicare greșită a legii atunci când au reținut legitimarea procesuală pasivă, în cauză, a Municipiului I, prin primar, ceea ce determină incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
În consecință, în baza art. 312 alin.1 teza I Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de Municipiul I, prin primar și se va schimba în tot decizia recurată.
În conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, se va admite apelul declarat de Municipiul I, prin primar și se va schimba în tot sentința apelată.
Se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului I, prin primar și, drept consecință, se va respinge acțiunea civilă promovată de și - în contradictoriu cu acest pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Municipiul I, prin Primar, împotriva deciziei civile nr. 597 din 29.06.2009 a Tribunalului Iași, decizie pe care o modifică în tot.
Admite apelul declarat de Municipiul I, prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 12679 din 4.11.2008 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o schimbă în tot.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului I și drept consecință:
Respinge acțiunea civilă promovată de și - în contradictoriu cu Municipiul I, prin primar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi -27.11.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 exemplare/05.01.2010
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Mona Maria PivniceruJudecători:Mona Maria Pivniceru, Georgeta Protea, Adriana
