Obligație de a face. Decizia 610/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 610
Ședința publică de la 01 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 86 din data de 10 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul pârât, având ca obiect, obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant și intimatul pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței netimbrarea recursului cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 9,5 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei după care;
Recurentul reclamant depune la dosar chitanța nr. - din 01.07.2008, reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru, concluzii scrise și motive de apel formulate împotriva sentinței civile nr. 8184/21.11.2007 pronunțată de Judecătoria TG. J în dosar nr-.
Intimatul pârât arată că, nu solicită termen pentru observarea actelor depuse.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Recurentul reclamant, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Intimatul pârât, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Gorj ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. J, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună esființarea servituții de vedere creată contrar legii, să modifice acoperișul anexei ( șopron) pentru a împiedica scurgerea apelor de pe acoperișul construcțiilor sale pe terenul său, sub sancțiunea obligării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere în cuantum de 100 lei, să se dispună obligarea pârâtului la repararea gardului și a stâlpilor rupți aflați în continuarea construcțiilor mai sus amintite, precum și îngrădirea separată a de vite.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul, atunci când și-a construit casa, a deschis 3 ferestre de vedere asupra proprietății sale, cu toate că între zidul în care se află fereastra și proprietatea sa este o distanță mai mică decât cea prevăzută de art. 612 cod civil și anume de 19 decimetri, iar potrivit art. 611 Cod civil pârâtul, fără consimțământul său, nu avea dreptul să facă în zid fereastră și în consecință, pe baza art.611-614 Cod civil, se impune ca prin hotărâre judecătorească, să fie obligat pârâtul să astupe ferestrele.
Reclamantul a mai arătat că ârâtul p. și-a construit o casă de locuit, garaj, grajd pentru vite lângă hotarul care desparte cele două proprietăți, iar apele de pe acoperișul construcțiilor amintite curg pe proprietatea sa, deteriorând stâlpii gardului și gardul.
A mai menționat că, întrucât pârâtul nu înțelege de bună voie să facă lucrări încât apele să curgă pe proprietatea sa, este nevoit ca în baza art.615 Cod civil, să ceară prin hotărâre judecătorească să fie obligat acesta să facă asemenea lucrări, în maxim 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
În motivarea celui de al treilea capăt de cerere, reclamantul a arătat că pârâtul, în continuarea grajdului și-a făcut de vite (bovine, cabaline și porcine), care i-au distrus 2 stâlpi de ciment ce despărțeau grădina sa de pârâtului, astfel că se impune ca pârâtul să-și îngrădească distinct de vite și să-i repare cei 2 stâlpi ce au fost rupți precum și gardul sau să-l despăgubească prin echivalent bănesc.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte cu privire la punctul 3 din acțiune, iar cu privire la servitutea de vedere a menționat că geamurile de care se face vorbire sunt situate și dispuse în zid la circa 2 înălțime fiind din sticlă mată, astfel că susținerile reclamantului nu sunt veridice.
Cu privire la cel de al doilea capăt de cerere, pârâtul a menționat că încă de la edificarea construcției, respectiv anul 1990, configurația terenului și a construcției a rămas neschimbată, iar picătura streșinii cade pe terenul său rămânând un spațiu de 40 cm până la linia de hotar.
Referitor la cel de al treilea capăt de cerere, pârâtul a arătat că de vite a avut aceeași configurație, gardul fiind edificat de către reclamant, având doi stâlpi degradați, însă nu poate menționa dacă degradarea a survenit ca urmare a uzurii sau datorită animalelor sale, oricum se obligă să înlocuiască acești stâlpi în ipoteza în care se va dovedi că au fost deteriorați de către animalele sale.
Prin sentința civilă nr.8184 din 21.11.2007, Judecătoria Tg. J a admis acțiunea și l-a obligat pe pârât să desființeze cele 3 ferestre edificate în peretele casei de locuit a pârâtului (perete ce se învecinează cu proprietatea reclamantului), să modifice acoperișul anexei ( șopron) astfel încât apele să se scurgă pe terenul său, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței, sub sancțiunea plății a 100 lei/ zi de întârziere.
A mai fost obligat pârâtul să repare cei 5 stâlpi din beton din gardul reclamantului, din care 3 sunt situați în spatele anexei pârâtului, iar 2 stâlpi sunt situați în dreptul de vite al pârâtului și să îngrădească separat de vite, pe latura ce se învecinează cu proprietatea reclamantului.
A fost obligat pârâtul să achite reclamantului cheltuielile de judecată în cuantum de 542 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că reclamantul este proprietarul terenului situat în localitatea, tarlaua 30, parcelele nr. 574,575, teren pe care are edificată locuința și care se învecinează la sud cu terenul pârâtului, așa cum reiese din titlul de proprietate nr. -/2001 și procesul verbal de punere în posesie din 17.05.2001.
Pârâtul a depus la dosar autorizația de construire nr. 8 din - însoțită doar de planul de situație, fără proiectul de execuție, menționând cu prilejul expertizei că acestea nu i-au fost solicitate la emiterea autorizației, deși în cuprinsul acestei autorizații se menționează că fac parte din aceasta planul de amplasare, proiectul de execuție și planurile tuturor fațadelor cu detaliile de execuție.
A mai reținut instanța că în peretele casei de locuit al pârâtului (colțul de vest al casei fiind situat la 1,08 de proprietatea reclamantului și cel de est la 0,86 de aceeași proprietate) sunt practicate trei ferestre cu suprafața de 40 x 40 cm care au pervazul la exterior, 1,58 față de elevație (2,48 față de sol), iar la interior pervazul are înălțimea față de nivelul pardoselii de 1,53m, 1,57m și 1,60 la cele trei ferestre care au ochiuri mobile, cu deschiderea spre interior și au montate geamuri.
Casa de locuit a reclamantului se învecinează cu anexa locuinței pârâtului, distanța dintre acestea fiind de 1,67, iar distanța de la peretele anexei pârâtului și linia de hotar este de 45 cm la partea dinspre casa de locuit și de 50 cm la partea dinspre de vite și linia de picătură a streșinii anexei este la 60 cm de peretele anexei, rezultând că învelitoarea șopronului (anexei) pârâtului depășește gardul despărțitor dintre cele doua proprietăți.
În spatele anexei pârâtului se află structura unui gard cu fundația continuă din beton și un număr de 5 stâlpi din beton cu secțiunea de 8 x 9 cm și înălțime de 1,80, din cei 5 stâlpi, 3 fiind degradați, cu armătura dezgolită de 40- 80 cm și betonul dislocat.
Între proprietatea reclamantului și de vite al pârâtului a fost identificat la data expertizei un gard de plasă de sârmă cu înălțimea de 1,50 pe stâlpi din beton cu secțiunea de 8 x 9 cm și înălțimea de 1,80, gard dublat pe zona de vite în curtea pârâtului, cu un gard din scânduri.
Cei doi stâlpi de susținere ai gardului de sârmă, aflați în zona de vite a pârâtului, sunt rupți, iar după aspectul și zona în care se află rupturile celor doi stâlpi este posibil ca aceasta să se fi produs împingeri necontrolate, lateral, pe partea de sus a stâlpilor, împingeri venite dinspre de vite.
Cu privire la servitutea de vedere s-a reținut că pârâtul nu a respectat limita titlului său, făcând schimbări împovărătoare asupra fondului reclamantului prin construirea în peretele casei, ce are colțul de vest la 1,08 de proprietatea reclamantului și colțul de est la 0,86 de aceeași proprietate, a trei ferestre cu suprafața de 40 x 40 cm, cu pervazul la exterior de 1,58 față de elevație (2,48 față de sol), iar la interior pervazul are înălțimea de nivelul pardoselii de 1,53m, 1,57m și 1,60.
Mai mult, lungimea casei, conform planului anexă la autorizația nr.8/1990, este de 11,60m, însă pârâtul a depășit-o cu 5, 2, caz în care nici nu se justifică toate cele trei ferestre.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că nu s-au calculat corect cheltuielile de judecată, deoarece s-a opus unui singur capăt de cerere, astfel că trebuiau diminuate.
Că, este necesară înlocuirea celor trei ferestre cu geamuri, iar în ședința publică din 10.03.2008 a precizat că este de acord că transformarea ferestrelor de vedere în ferestre de aerisire, care să nu permită vederea în curtea reclamantului.
Prin decizia civilă nr.86 din 10 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.8184 din 21.11.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-.
A fost modificată sentința, în sensul că a fost obligat pârâtul apelant să transforme ferestrele de la bucătărie, și baie în ferestre de aerisire cu dimensiunile de 20 cm. înălțime și 40 cm. lățime și să le amplaseze la limita maximă a înălțimii camerelor în imediata apropiere a plafonului, urmând să aibă un sistem de închidere, care să permită rabatarea pe verticală spre interior.
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a decide astfel s-au avut în vedere probele administrate, reținându-se că ferestrele de aerisire nu pot fi amplasate pe un alt perete, în condițiile în care toți pereții sunt în interiorul casei, bucătăria neavând alt perete spre exterior cu fereastră.
În privința cheltuielilor de judecată s-a reținut că este nefondat apelul, dat fiind faptul că s-au acordat parțial, reclamantul opunându-se admiterii primelor două capete de cerere.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs, așa cum au fost precizate și la data de 03 iunie 2008, s-a susținut că în mod nejustificat instanța de apel a interpretat greșit probele administrate, fără avea în vedere precizarea clară a expertului, în sensul că nu se pot muta ferestrele fără un calcul prealabil asupra structurii de rezistență, pârâtul neavând proiect de execuție pentru construcția locuinței și anexei, planul de situație referindu-se numai la dimensiunile în plan ale celor două construcții și la distanța casei de locuit, față de axul drumului județean.
S-a arătat că instanța de apel nu a avut în vedere faptul că bucătăria are deja practicată o fereastră spre răsărit, neanalizând nici situația încăperilor care nu sunt suficient de înalte pentru a muta mai sus ferestrele și a le transforma în ferestre de aerisire.
Recursul s-a întemeiat pe dispozițiile art.299, 303, 304 pct. 9 Cod pr. civilă, art. 612 cod civil.
Recursul este nefondat.
Examinând decizia atacată în raport de motivele de recurs și actele depuse la dosar, se constată că în cauză nu sunt incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă.
În motivele de recurs, recurentul a criticat decizia atacată în privința interpretării greșite a probelor administrate în cauză și a reținerii eronate a situației de fapt, referitoare la amplasarea ferestrelor existente la construcția proprietatea pârâtului, la inexistența unui proiect de execuție pentru construcția locuinței și anexei și a nerespectării planului de situație în privința dimensiunilor construcțiilor, aspecte evidențiate în raportul de expertiză întocmit în cauză.
Criticile formulate de recurent privind interpretarea eronată a probelor administrate și reținerea eronată a situației de fapt sunt critici de netemeinicie, ce nu pot fi examinate în calea de atac a recursului, în condițiile în care art. 304 pct. 11 Cod pr. civilă a fost abrogat prin prevederile art. I pct. 112 din OUG nr.138/2000, neputându-se încadra în motivele de nelegalitate, în sensul art.304 pct.9, invocat de recurent în motivele de recurs.
În privința susținerilor din recurs referitoare la impactul pe care l-ar avea mutarea ferestrelor asupra structurii de rezistență a clădirii pârâtului, reclamantul nu justifică existența unui interes.
Față de considerentele expuse, constatând că hotărârea nu este afectată de nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă se va respinge ca nefondat recursul
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 86 din data de 10 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 01 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
07.07.2008
Jud.apel
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
