Obligație de a face. Decizia 650/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ nr. 650/2008-

Ședința publică din 17 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Trif Doina

- -

- JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia

- -

- JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia

- --

- judecător

- grefier

Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul reclamant -, cu domiciliul în nr. 336 județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A AUTOVEHICULELOR B, cu sediul în O- județul B, cu domiciliul în nr. 35județul B șu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în nr. 71 județul B, împotriva deciziei civile nr. 228/A/2007 din 20 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 589 din 02 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Aleșd în dosar nr. 163/2006, având ca obiect: obligația de a face,

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă intimatul reclamant, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este legal timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care:

Instanța, din oficiu, invocă excepția de tardivitate a recursului și acordă cuvântul asupra acesteia.

Intimatul reclamant solicită respingerea ca tardiv a recursului declarat.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prinsentința civilă nr. 589 din 02 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Aleșd în dosar nr. 163/2006, a fost admisă acțiunea precizată și completată înaintată de reclamantul împotriva pârâților, Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor B și în consecință s-a dispus radierea autovehiculului marca 1310 TX cu nr. înmatriculare - de pe numele reclamantului și înmatricularea acestuia pe numele pârâtului Gabrica.

A fost obligat pârâtul să-i plătească reclamantului suma de 840.000 lei (ROL) cu titlu de impozit achitat aferent autoturismului cu nr. înmatriculare - - marca 1310 TX și 16,94 lei (RON) cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În cursul anului 2002 reclamantul a vândut autoturismul cu nr. înmatriculare - pârâtului, fapt recunoscut de acesta potrivit încheierii de ședință din data de 26.10.2006 pârât care a revândut autovehiculul pârâtului de rândul 2, care, deși a fost somat în mai multe rânduri de reclamant nu s-a prezentat la sediul Serviciului Public Comunitar - Regim Permise de conducere și Înmatriculare a Vehiculelor B în vederea întocmirii actelor de radiere a autoturismului de pe numele reclamantului, astfel că, avându-se în vedere încheierea de tranzacție de vânzare cumpărare, în temeiul art. 969 din civil coroborate cu prev.art.132 și urm. din OUG85/2001 completată și modificată ulterior și art.3 și urm. din OUG189/2005 a fost admisă acțiunea formulată de reclamant. Față de precizarea de acțiune depusă de reclamantul la data de 16.03.2006 prin care e solicită obligarea pârâtului de rândul 2 la plata contravalorii impozitului pentru autoturismul în litigiu, instanța a avut în vedere actele doveditoare depuse la dosar, respectiv chitanțele eliberate de Administrația Financiară din care rezultă că reclamantul a achitat cu titlu de impozit suma de 840.000 lei (ROL) pentru autoturism. Întrucât acest autoturism s-a aflat în posesie exclusivă a pârâtului în temeiul art.998 și urm. din cvil, instanța de fond a apreciat ca întemeiat și acest capăt de cerere și în consecință a dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 840.000 lei (ROL) cu titlu de impozit achitat, în favoarea reclamantului. Reținându-se culpa procesuală a pârâtului în temeiul art. 274 din pr.civil a fost obligat acesta să-i plătească reclamantului suma de 16,94 ROL cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru și timbru judiciar.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel Instituția Prefectului județului B - Serviciu Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor B, în termenul legal, solicitând admiterea apelului și desființarea parțială a hotărârii atacate sub aspectul obligării Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor la înmatricularea vehiculului pe numele pârâtului.

Pârâtul a formulat la rândul său recurs împotriva sentinței pronunțată de Judecători Aleșd calificat ca apel în condițiile art. 282/1 din pr.civil solicitând admiterea acestuia și, arătând în motivare că nu este de acord cu plata impozitului pentru autoturism și înmatricularea pe numele său întrucât mașina nu s-a aflat în posesia sa decît pe perioada anului 2005, an pentru are a și achitat contravaloarea impozitului către reclamant.

Prin decizia civilă nr.228/A/2007 din 20 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost respins ca nefondat apelul civil introdus de în contradictoriu cu Consiliul local al mun. T și intervenienții Haica și Haica, fiin păstrată în totalitate sentința civilă nr. 5839/19.06.2003 pronunțată de Judecătoria Timișoara.

A fost anulat ca netimbrat apelul formulat de apelantul.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bihora reținut, referitor la motivele de apel ale Instituției Prefectului jud. B în ce privește radierea autoturismului ca urmare a trecerii acestuia în proprietatea altei persoane, că într-adevăr potrivit dispozițiilor legale această operațiune se efectuează de autoritatea care a efectuat înregistrarea la cererea proprietarului. În speță, actualul proprietar al autoturismului a refuzat să formuleze cererea de radiere a autoturismului de pe numele vechiului proprietar, cu toate că a fost somat în acest sens, astfel că, dispozițiile invocate de apelanta în susținerea apelului nu pot fi interpretate limitativ pentru că altfel, s-ar ajunge la situația în care fostul proprietar ar fi în imposibilitatea să-și reglementeze situația juridică privind bunul înstrăinat. În ce privește înmatricularea autoturismului în cazul transmiterii dreptului de proprietate conform articolului 11 al. 5 din OUG195/2002, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorității competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru același considerente, instanța a apreciat că în cazul refuzului noului proprietar de a formula cerere pentru efectuarea acestei operațiuni se impune reglementarea situației juridice de autoritatea competentă în lipsa unor măsuri de constrângere a proprietarului prev. de lege în acest sens, iar în ce privește taxele ce se impun a fi achitate pentru aceste operațiuni, autoritatea competentă are posibilitatea să se îndrepte împotriva persoanei culpabile pentru recuperarea acestor creanțe. Referitor la celelalte condiții necesare înmatriculării, s-a reținut că prin sentința apelată nu s-a dispus în sensul eludării acestor dispoziții autoritatea competentă având posibilitatea verificării îndeplinirii acestor condiții cu ocazia transcrierii autovehiculului pe numele noului proprietar.

În ce privește apelul formulat de apelantul, s-a avut în vedere că, potrivit art. 11 pct. 1 din Legea 146/1997, cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești se timbrează cu 50% din taxa datorată pentru acțiunea soluționată de prima instanță, taxele judiciare de timbru trebuind plătite anticipat conform art. 20 al. 1 din aceiași lege. Deși apelantul a fost legal citat cu mențiunea timbrării recursului, aceștia nu s-au conformat dispozițiilor instanței.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei, respingerea acțiunii.

Prin motivele de recurs s-a invocat că a vândut autoturismul la în luna februarie 2006, neputând pune în executare decizia instanței, iar în anul 2005 când s-a aflat în posesia acestuia a achitat impozitul reclamantului.

Nu a fost motivat în drept recursul declarat.

Intimatul a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

Examinând decizia recurată prin prisma excepției de tardivitate a recursului, invocată din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:

Potrivit art. 301 Cod de procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârilor, dacă legea nu dispune altfel, ori în speță, din dovada de primire, procesul verbal de predare al deciziei recurate - fila 24 dosar apel, reiese faptul că recurentului i-a fost comunicată decizia la data de 10.05.2007, recursul fiind declarat doar la data de 10.05.2007 (termenul de 15 zile expirând la data de 26.05.2007, zi de sâmbătă, prelungit până la 28.05.2007 inclusiv).

Nefiind respectate dispozițiile art. 301 Cod de procedură civilă, instanța de recurs va respinge ca tardiv recursul, urmând a menține în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.

Reținând culpa procesuală a recurenților, în baza articolului 274 Cod de procedură civilă, instanța de recurs îl va obliga să-i plătească intimatului 92 lei (920.000 rol) cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând cheltuieli de deplasare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

RESPINGE ca tardiv recursul civildeclarat derecurentul reclamant -, cu domiciliul în nr. 336 județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A AUTOVEHICULELOR B, cu sediul în O- județul B, cu domiciliul în nr. 35județul B șu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în nr. 71 județul B, împotriva deciziei civile nr. 228/A/2007 din 20 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.

Obligă parte recurentă să plătească părții intimate suma de 92 lei cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de azi, 17 aprilie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - --

decizie: /28.04.2008

Complet fond:

Complet apel:,

în 2 ex.: /18.06.2008

Președinte:Trif Doina
Judecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 650/2008. Curtea de Apel Oradea