Obligație de a face. Decizia 672/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-- 25.03.2009

DECIZIA CIVILĂ NR. 672/

Ședința publică din 17 iunie 2009

PREȘEDINTE: Florin Șuiu

JUDECĂTOR: G -

JUDECĂTOR 2: Gheorghe Oberșterescu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 862/A/10.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați și, pentru obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanții intimați domnul avocat; pentru pârâtul recurent se prezintă domnul avocat, în substituirea domnului avocat.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat în termen legal și este timbrat cu 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,50 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar, din partea OCPI, planul vizat, care se comunică reprezentanților părților.

Reprezentantul pârâtului recurent depune la dosar delegația de substituire.

Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Curtea, văzând că nu mai sunt formulate alte cereri, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii, sau casarea ambelor hotărâri cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate pe larg în cererea de recurs.

Reprezentantul reclamanților intimați solicită respingerea recursului, conform întâmpinării, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar chitanța nr. 514/19.12.2008, în valoare de 2380 lei, reprezentând onorariu de avocat.

CURTEA

Deliberând, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- la Judecătoria Timișoara, reclamanții și au solicitat ca pârâtul să fie obligat să zidească ferestrele imobilului edificat, aflate pe partea cu vedere spre proprietatea lor.

În motivare au invocat că locuiesc în imobilul înscris în CF 487 Nouă, proprietatea lor din anul 1968, și că pârâtul a edificat începând cu anul 1994 construcții - unele la o distanță de 60 cm față de linia de proprietate.

În drept au invocat dispozițiile art. 612 Cod procedură civilă, art. 1075 Cod civil.

La termenul din 5.11.2007 reclamanții și-au precizat acțiunea, solicitând ca instanța să dispună demolarea etajului superior al construcției edificate fără autorizație și la o distanță ce încalcă dispozițiile Codului civil de cea a reclamanților.

Precizarea de acțiune a fost respinsă în baza art. 132 alin.1, art. 135 Cod procedură civilă, fiind tardiv formulată.

Prin sentința civilă nr. 1230/04.02.2008, instanța a admis în parte cererea reclamanților. În consecință, a obligat pârâtul să desființeze cele trei ferestre ale imobilului proprietatea sa, înscris în CF 814 Nouă, nr. top. 6/2, aflate la o distanță mai mică de 1,9 față de linia de hotar cu imobilul proprietatea reclamanților, înscris în CF 487 Nouă, nr. top. 7, conform raportului de expertiză topografică întocmit în cauză de expert G, completat cu răspunsul la obiecțiuni - raport ce face parte integrantă din hotărâre.

Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că, din extrasul CF 487 Nouă rezultă că reclamanții sunt proprietari devălmași prin cumpărare asupra imobilului cu nr. cadastral 7, reprezentând loc de casă cu casă în-, în suprafață de 719.

Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul G, completat cu răspunsul la obiecțiuni ( 51-58, 84-86 și 104), rezultă că linia de hotar între proprietățile în litigiu este aliniamentul materializat prin punctele M-N din planul de situație care trece la o distanță de 2,02, respectiv 1,65 de zidul posterior al construcției pârâtului, construcția edificată de pârât având poziționate ferestre cu vedere spre curtea reclamanților. De asemenea, rezultă că trei din cele patru ferestre de la parter se află la o distanță mai mică de 1,9 față de linia de hotar propusă ( 104-105).

Cum din concluziile raportului de expertiză rezultă că trei din cele patru ferestre ale construcției pârâtului cu vedere spre proprietatea reclamanților sunt situate la o distanță mai mică de 1,9 față de linia de hotar între imobilele părților, instanța a constatat că au fost încălcate dispozițiile art. 612 rap. la art. 614 Cod procedură civilă, potrivit cu care deschiderile pentru vedere spre fondul vecinului pot fi făcute numai cu respectarea distanței de 19 dm. Întrucât pârâtul nu a invocat și solicitat în prezentul litigiu constatarea existenței unei servituți de vedere în favoarea imobilului proprietatea acestuia, instanța a dispus în sensul celor mai sus arătate.

Împotriva sentinței au declarat apeluri reclamanții și pârâtul, care au criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Reclamanții au solicitat schimbarea ei în sensul admiterii în tot a cererii de chemare în judecată, invocând că sentința este greșită sub aspectul raționamentului reținut cu privire la poziția celorlalte ferestre; au mai invocat neobservarea faptului că pârâtul a modificat linia de hotar prin desființarea gardului existent între proprietăți; dacă pârâtul ar fi avut dubii cu privire la această linie, înainte de a construi trebuia să formuleze o acțiune în grănițuire sau revendicare.

Pârâtul a solicitat schimbarea hotărârii în sensul respingerii în tot a cererii de chemare în judecată, invocând faptul că edificatul a fost realizat în baza unei autorizații valabile, ce a avut în vedere suprafața înscrisă în cartea funciară. A mai arătat că vederea de la ferestrele imobilului său este în capătul grădinii reclamanților, și dacă cele trei ferestre ar fi blocate, locuințele nu ar mai avea aerisire și nu ar mai fi funcționale.

La termenul din 4.06.2008, pârâtul a solicitat admiterea apelului în sensul respingerii acțiunii pentru lipsa calității sale procesual pasive, invocând (și depunând în copie contractele de vânzare-cumpărare) că la data înregistrării cererii de chemare în judecată, apartamentele din clădirea în litigiu fuseseră vândute.

Prin decizia civilă nr. 862/A/10.12.2008 instanța a admis ambele apeluri și a schimbat în tot sentința apelată.

În consecință, a respins cererea de obligare a pârâtului la zidirea ferestrelor apartamentului 9 și ale apartamentelor de la parterul și etajul întâi al imobilului din T,- c/1 ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis în parte cererea reclamanților și a obligat pârâtul la desființarea ferestrei apartamentului nr. 8 de la mansarda imobilului înspre centrul imobilului (respectiv înspre nr. top. 5) cu vedere spre nr. top. 7 și la desființarea ferestrei apartamentului 10 situată înspre colțul dinspre nr. top. 5 al aceluiași imobil la mansardă, cu vedere înspre nr. top. 7, conform planului de situație anexă la raportul de expertiză întocmit de expert

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, inclusiv din lămuririle solicitate în apel expertului ( 66 dosar), că expertul a constatat că trei din cele patru ferestre de la parterul imobilului înscris în CF 814 Nouă, nr. top 6/2 sunt aflate la o distanță mai mică de 1,9 față de linia de hotar cu imobilul proprietatea reclamanților, respectiv primele trei ferestre dinspre număr top 5.

Instanța a apreciat că expertul a omis să observe faptul că nu doar ferestrele de la parterul imobilului nu respectă distanța față de linia de hotar, ci și ferestrele de la etajul I și mansarda imobilului, situate pe același aliniament cu cele de la parterul imobilului, întrucât limita între cele două proprietăți este o linie imaginară ce se prelungește vertical în continuarea eventualelor semne materiale de hotar, iar ferestrele edificate de către pârât la imobil trebuie să respecte distanța legală față de aceasta linie de hotar, atât în ceea ce privește ferestrele de la parterul clădirii, cât și în ceea ce privește ferestrele de la etajele superioare; nu are relevanță distanța la care au fost edificate aceste ferestre față de sol, ci distanța deschiderilor practicate față de limita de hotar dintre cele două proprietăți.

Potrivit documentației de apartamentare a imobilului înscris în CF 814 Nouă, nr. top 6/2 (file 45-50 apel) și contractelor de vânzare-cumpărare depuse la filele 13-21 apel, apartamentele 2, 3, 4, 5, 6, 9 și 11 din imobil au fost însă înstrăinate unor terțe persoane, în lunile februarie-martie 2007.

Astfel fiind, pârâtul nu poate fi obligat la zidirea ferestrelor acestor apartamente câtă vreme apartamentele nu sunt proprietatea sa, neavând calitate procesuală pasivă cu privire la cererea de obligare la zidirea ferestrelor apartamentelor anterior menționate.

În schimb, pârâtul poate fi obligat la desființarea ferestrelor care nu respectă distanța față de linia de hotar incluse în apartamentele numerele 8 și 10 de la mansarda imobilului, apartamente aflate in proprietatea sa.

Câtă vreme ferestrele au fost edificate de către pârât cu nerespectarea dispozițiilor art. 612 și 616 Cod procedură civilă privind distanța minimă obligatorie față de linia de hotar, nu prezintă relevanță pretinsa edificare a acestora cu respectarea prevederilor autorizației de construire, aceasta neputând să contravină legii. În situația în care se va dovedi emiterea autorizației de construire fără respectarea prevederilor legale imperative privind distanța față de linia de hotar a ferestrelor imobilului, există posibilitatea acționării în instanță a emitentului autorizației.

Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul care a criticat-o pentru nelegalitate, solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii sau casarea ambelor hotărâri cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În motivare a invocat că edificatul a fost realizat cu respectarea autorizației de construire.

A invocat nulitatea absolută a raportului de expertiză întocmit în cauză, acesta nefiind vizat de Oficiul de cadastru.

Pe de altă parte, concluziile expertului sunt contrazise de documentația întocmită pentru obținerea autorizației și de adresa nr. 245/2007, prin care Inspectoratul de Stat în Construcții confirmă legalitatea construcției.

A invocat greșita interpretare dată raportului de expertiză de către instanța de apel și faptul că hotărârea nu a avut în vedere că expertul însuși a apreciat că ar fi utilă efectuarea unei expertize în construcții.

A criticat reținerea calității sale procesuale pasive în condițiile în care o parte din apartamente au fost vândute, iar cumpărătorii au dobândit în proprietate și o cotă parte din teren.

A criticat obligarea sa la zidirea ferestrelor în condițiile în care există neclarități în ceea ce privește linia de hotar dintre cele două imobile.

În fine, a criticat modalitatea în care s-a dispus obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.

În drept a invocat dispozițiile art. 304 pct. 3, 7, 8, 9 Cod procedură civilă.

Legal citați, intimații nu au depus întâmpinare cu respectarea dispozițiilor art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă.

Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în baza art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:

deschise afirmativ cu încălcarea dispozițiilor legale către proprietatea reclamanților și a căror zidire s-a solicitat, au fost realizate la locuința autorizată ca amenajare apartamente în clădire existentă (hală de producție) în regim P + 1E și amenajare mansardă în pod existent, rezultând clădire de locuit în regim P + 1E + M, edificatul fiind realizat în baza autorizației de construire nr. 2378/18.09.2006 ( 27 dosar).

Ca răspuns la sesizarea formulată de reclamantul, Direcția Urbanism din cadrul Primăriei T i-a comunicat acestuia că edificatul realizat de pârât a fost realizat în baza sus-menționatei autorizații, pe care o respectă (adresa nr. R 22006-964/13.12.2006 - 75 dosar fond).

Pe de altă parte, ca urmare a sesizării înregistrate de reclamant la Inspectoratul de Stat în Construcții T, instituția îi comunică faptul că în urma deplasării la fața locului, s-a constatat că lucrările s-au efectuat de pârât pe baza autorizației și că, "referitor la limita de proprietate există Plan de situație vizat de T, care atestă distanța de 3,12 dintre construcția executată și limita de proprietate, deci amplasarea ferestrelor s-a făcut cu respectarea Codului civil" ( 46 dosar fond).

În continuare, este de observat că în urma recepției edificatului s-a constatat conformitatea lucrării cu autorizația de construire și s-a eliberat autorizația de funcționare necesară înscrierii edificatului în cartea funciară ( 32 dosar).

Rezultă, astfel, că ferestrele au fost dispuse cu respectarea și în baza unei autorizații de construire valabilă inclusiv la data pronunțării prezentei hotărâri.

Constatările expertului vizând neînțelegerile părților asupra liniei de hotar dintre proprietăți exced cauzei de față (instanța nefiind învestită cu o cerere în stabilirea liniei de hotar), iar concordanța acestor constatări cu realitatea s-ar putea constitui în temeiuri pentru o eventuală cerere în anularea autorizației de construire; or, în cauză nu s-a făcut dovada contrară valabilității autorizației de construcție eliberată în baza art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 2, art. 3 lit. a din Legea nr. 50/1991 în forma în vigoare la data emiterii actului.

În consecință, edificatul (inclusiv ferestrele) a fost realizat în baza și cu respectarea actului de autoritate al administrației publice locale, respectarea acestui act fiind - potrivit celor mai sus arătate - confirmată atât de emitent cât și de instituția cu atribuții de control în domeniul construcțiilor.

Nici instanța de recurs și nici celelalte instanțe nu au fost sesizate cu o cerere care să vizeze legalitatea acestei autorizații.

Invocând calitatea lor de terți ale căror interese au fost afectate prin emiterea autorizației (inclusiv prin întocmirea eronată a planurilor de situație ce au stat la baza emiterii acesteia), reclamanții au, însă, posibilitatea să se adreseze instanței cu o cerere în acest sens, cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la sesizarea instanței și la instanța competentă material în soluționarea unei astfel de cereri.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 al. 1,2,3 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 8,9 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 862/A/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanții și și, în consecință:

Va modifica decizia recurată, în sensul că va admite apelul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 1230/4.02.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr- și va respinge apelul declarat de reclamanți împotriva aceleiași hotărâri.

Va schimba sentința în sensul că va respinge în tot cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți.

În baza art. 274 Cod procedură civilă, ca obliga intimații la plata către recurent a sumei de 10,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 862/A/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanții și și, în consecință:

Modifică decizia recurată în sensul că admite apelul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 1230/4.02.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr- și respinge apelul declarat de reclamanți împotriva aceleiași hotărâri.

Schimbă sentința în sensul că respinge în tot cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți.

Obligă intimații la plata către recurent a sumei de 10,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.06.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Rujița Rambu

- - G - - -

GREFIER,

- -

Red. - 18.06.2009;

Tehnored. - 06.07.2009; 2 ex.

Primă instanță: Judecătoria Timișoara;Judecător:

Instanță de Apel: Tribunalul Timiș;Judecători: A;

Președinte:Florin Șuiu
Judecători:Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu, Rujița Rambu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 672/2009. Curtea de Apel Timisoara