Obligație de a face. Decizia 6891/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6891
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Marin Covei
JUDECĂTOR 3: Sorina Lucia
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul - împotriva sentinței civile nr. 2483 din 19 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA C, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant - personal, lipsind intimata pârâtă SC SA
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.
Recurentul reclamant -, a solicitat admiterea recursului conform motivelor scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 2483 din 19 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamantul a fost angajat al unității pârâte în perioada 01.01.1982-01.03.1998, în funcția de frezor.
In aceste perioade a desfășurat activitate în cadrul Sectorului de Reparații Capitale Autovehicule, executând operațiuni de șlefuirea și polizarea cu abrazive naturale din cuarț.
La nivelul unității, nu s-a efectuat procedura de nominalizare a locurilor de muncă și a persoanelor care efectuează activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă, în conformitate cu dispozițiile Ordinului nr. 50/1990.
Prin Ordinul nr. 50/1990 al Ministerului Muncii, emis în aplicarea Decretului - Lege nr. 68/1990 s-au precizat locurile de muncă, activitățile și categoriile de personal ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, precum și procedura specială ce trebuie efectuată în vederea aplicării acestor dispoziții.
Conform pct. 5 din Ordinul nr. 50/1990, determinarea condițiilor de muncă se efectuează de către organele Ministerului Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților, în prezența inspectorilor pentru protecția muncii, dar numai după ce se constata că, până la data efectuării determinărilor de noxe, s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor de muncă, așa cum se prevede la pct. 4.
După parcurgerea acestei proceduri, conducerea unității împreună cu sindicatele libere din unități, ținând seama de condițiile de muncă concrete în care își desfășoară activitatea salariații, a procedat la nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și a II-a de muncă, așa cum prevede pct. 6.
Așa cum s-a observat din dispozițiile legale mai sus invocate, pentru a beneficia de încadrarea în grupele de muncă nominalizate în anexele la Ordinul nr. 50/1990, trebuie mai întâi parcursă procedura prevăzută de acest ordin.
și determinarea condițiilor de lucru privind nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc. se realizează de către organe expres abilitate de lege, iar încadrarea activităților în grupa I sau II de muncă, respectiv nominalizarea personalului ce prestează aceste activități, este un atribut exclusiv al conducerii și sindicatului unității.
Instanța a avut competența de a verifica respectarea acestei proceduri, încadrarea corespunzătoare a locurilor de muncă funcție de specificul activităților și condițiile de desfășurare ale acestora. În condițiile în care, la nivelul unității, nu s-a realizat această procedură, instanța nu s-a putut substitui instituțiilor menționate anterior.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul - criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. A arătat că nu i se poate imputa lui faptul că unitatea nu a urmat procedura prev. de Ordinul 50/1990, în condițiile în care alți colegi ai săi care au lucrat în aceleași condiții au beneficiat de încadrarea în grupa I de muncă prin hotărâri judecătorești.
Examinând sentința în raport de criticile formulate în recurs, cât și sub toate aspectele potrivit dispozițiilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele;
Prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului să elibereze o adeverință din care să rezulte că activitatea desfășurată în perioada 01.01.1982 - 01.03.1998 se încadrează în grupa I de muncă, potrivit dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990.
Potrivit Ordinului 50/1990, art. 1, în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1.
3. de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
4. Încadrarea în grupele I și II de muncă se va face în situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile (activitățile, meseriile, funcțiile) prevăzute în aceste grupe depășește nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecție a muncii.
5. Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele Ministerului Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal. Buletinele de determinare prin expertizare, care se eliberau pentru locurile cu condiții grele sau periculoase de muncă, nu mai sunt necesare.
6. Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținîndu-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
7. Încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.
8. Perioada de timp în care o persoană are sarcina să lucreze integral sau o parte din programul de muncă în astfel de locuri se stabilește prin dispoziția conducerii unității sau prin prevederile legale care reglementează atribuțiile de serviciu ce revin fiecărei persoane în raport cu funcția îndeplinită. Anul de muncă efectiv lucrat în locuri cu condiții deosebite se stabilește prin totalizarea, pînă la obținerea unui an complet de muncă, a perioadelor în care personalul a lucrat efectiv în locuri ce se încadrează în grupele I și II de muncă.
15. perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii și Sociale. Totodată, ținînd seama de prevederile art. 2 și 3 din Decretul-lege nr. 68/1990, unitățile au obligația să analizeze și să precizeze, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentului ordin, pe baza documentelor existente în unitate, situația încadrării personalului în grupele I și II de muncă începînd cu 18.03.1969 și pînă în prezent.
Curtea constată astfel că unitatea avea obligația ca, împreună cu sindicatele libere din cadrul său, să nominalizeze persoanele care se încadrează în grupele I și II de muncă, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective, potrivit dispozițiilor Ordinului 50/1990.
Faptul că unitatea nu a respectat procedura prevăzută de Ordinul 50 nu poate fi imputat salariatului și nu poate duce la pierderea dreptului acestuia de a solicita să se constate că activitatea desfășurată de el într-o anumită perioadă se încadrează în grupa I de muncă, ținând seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care și-a desfășurat activitatea respectivă.
Instanța de fond avea astfel obligația de a administra probele necesare (martori, expertiză etc) pentru a verifica în concret dacă locul de muncă și activitățile desfășurate de reclamant în perioada 01.01.1982 - 01.03.1998 s-au încadrat, potrivit dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990, în grupa I de muncă.
Neprocedând astfel, instanța de fond a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, astfel că, văzând și disp. art. 312 Cod procedură civilă, va fi admis recursul, va fi casată sentința și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, cu prilejul rejudecării urmând a fi avute în vedere considerentele expuse anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul - împotriva sentinței civile nr. 2483 din 19 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA C, având ca obiect obligație de a face.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 30 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, |
Red.jud.
2 ex/15.12.2009.
fond.
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Marin Covei, Sorina Lucia
