Obligație de a face. Decizia 735/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIA Nr.735
Ședința publică de la 04 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 2: Paula Păun
JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu
Grefier - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarate de pârâtul împotriva deciziei civile nr.79 din 04 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și sentinței civile nr.4417 din 19 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul pârât și procurator G pentru intimații reclamanți și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- recursul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de art.301 civ.Cod Penal coroborat cu art.303 alin. 1 Cod procedură civilă, timbrat;
- intimații reclamanți au depus întâmpinare, inclusiv exemplar pentru comunicare, la care au anexat corespondența purtată între numita și Primăria comunei, după care;
S-a comunicat întâmpinarea formulată de intimații reclamanți către recurentul pârât, care a arătat că a observat întâmpinarea și nu solicită amânarea, în acest sens.
Instanța a procedat la luarea unei declarații recurentului pârât, ce se află atașată la dosarul cauzei, la pag. 15.
Curtea, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Recurentul pârât a solicitat admiterea recursului, conform motivelor scrise.
Procurator G, pentru intimații reclamanți și, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. A depus concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. Cărbunești sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâtul, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia să își ridice toate gardurile împrejmuitoare, construcțiile anexe, vița de vie și orice alte bunuri sau materiale aflate pe terenul în suprafață de 428. lat de 8 și de 53,50, situat în punctul " sat", învecinat la est cu Dj 628, la vest cu restul proprietății moștenitorilor autoarei, la nord cu și la sud cu, iar în cazul refuzului pârâtului, să fie autorizați să efectueze ridicarea sau demolarea acestora pe cheltuiala pârâtului și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Au arătat reclamanții că pentru suprafață de 880. compusă din cele două terenuri, de 428 și 425. s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea autoarei lor prin titlul de proprietate nr.-/01.09.2005, iar prin sentința civilă nr.3943/07.10.1993 pronunțată în acțiunea în revendicare ce a făcut obiectul dosarului nr.1604/1993, autoarea a redobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 428. acest teren fiind însă menținut închis de pârâtul în curtea casei.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 480-494, 616-618, 1073-1077 și 1898 Cod civil, art. 274 Cod procedură civilă.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat autoritatea de lucru judecat (arătând că a mai fost chemat în judecată în dosarul nr.2179/2003 pentru aceeași cauză și între aceleași părți) și lipsa calității procesuale active.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr.2179/2003.
Excepțiile invocate prin întâmpinare au fost puse în discuția părților și respinse de către instanță, prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 31.10.2008.
La termenul de judecată din data de 31.10.2008 pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție ce a fost unită cu fondul cauzei.
Soluționând cauza, Judecătoria Tg. Cărbunești, prin sentința civilă nr.4417 din 19.12.2008 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și pe cale de consecință a respins acțiunea formulată de reclamanții și, împotriva pârâtului, fiind obligați reclamanții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 300 lei, către pârât.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut în esență că, potrivit disp.art.494 Cod civil, în acțiunea prin care se solicită ridicarea construcțiilor și plantațiilor, calitatea procesuală pasivă o are persoana care a edificat aceste construcții și plantații, ori în speță pârâtul nu are această calitate, prin sentința civilă nr.3928/2001 reținându-se că acestea au fost edificate în anul 1968 de către.
Cererea reclamanților în sensul de a fi obligată această pârâtă să ridice construcțiile și plantațiile de pe terenul proprietatea lor, nu a mai fost examinată pe motiv că ea reprezintă o modificare a acțiunii, care nu a fost formulată în termenul prev. de art.312 Pr.Civ.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții și, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Au susținut că instanța a fost lipsită de rol activ în sensul că nu a analizat toate probele și actele de la dosar, situație în care ar fi observat că este dovedită calitatea procesuală a pârâtului prin folosința directă și neîntreruptă a acestor construcții și plantații, după decesul tatălui,.
S-a mai susținut că în mod greșit a fost respinsă cererea privind introducerea în cauză în calitate de pârâtă a numitei, cerere pe care reclamanții au formulat-o numai după comunicarea ultimelor date de către Primăria comunei, dar anterior dezbaterii pe fond a cauzei, astfel că nu s-au încălcat disp. art.132 Pr.Civ.
Prin decizia civilă nr.79 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, a fost admis apelul. S- desființat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
S-a reținut că, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, respectiv cel față de care se poate realiza interesul reclamantului. În concret, legitimarea procesuală se determină după împrejurările de fapt și de drept prezentate de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În speță, reclamanții au înțeles să se judece cu pârâtul, pe motiv că acesta, în calitate de succesor al tatălui său, folosește construcțiile și plantațiile existente pe terenul proprietatea lor.
Din actele dosarului a rezultat că într-adevăr aceste construcții au fost edificate de tatăl pârâtului, în perioada anilor 1962 și dacă acesta ar fi fost în viață ar fi avut calitate procesuală pasivă dar din moment ce a decedat, calitatea procesuală s-a transmis prin succesiune pârâtului, care folosește aceste construcții, așadar este evident că numai față de acesta reclamanții își pot valorifica dreptul lor.
De altfel, din declarația dată de în dosarul nr.291/2005 (fila 9), acesta recunoaște că pe terenul de 428. proprietatea reclamanților, sunt amplasate un șopru și un pătul, că terenul este împrejmuit cu gard și că, deși au fost edificate de tatăl său, aceste construcții el le folosește împreună cu pârâta, deoarece se gospodărește împreună cu aceasta. De asemenea, pârâtul recunoaște că pe acest teren el a plantat -de-vie în perioada anilor 2000 - 2001.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul solicitând modificarea deciziei în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței.
Recurentul a susținut că greșit tribunalul a apreciat că are calitate procesuală pasivă în cauză. Din adeverința dată de Comisia locală rezultă că recurentul nu deține construcții, acestea fiind deținute numai de mama sa. A precizat că, construcțiile au fost edificate împreună de către părinții săi, și.
Prin declarația scrisă luată în instanță recurentul a arătat că s-a partajat pe cale notarială asupra bunurilor rămase de la tatăl său, că terenul pe care se află construcțiile a căror demolare se solicită nu a fost preluat de recurent.
Recursul este nefondat.
Obiectul litigiului de față îl constituie obligarea recurentului pârât de a ridica gardurile împrejmuitoare, construcțiile anexe, vița de vie și orice alte bunuri sau materiale aflate pe terenul în suprafață de 428 mp. din punctul " sat" din intravilanul satul comuna jud.
Referitor la aceste construcții recurentul pârât a susținut în permanență că au fost edificate de tatăl său (în prezent decedat) împreună cu mama sa.
Recurentul are calitatea de moștenitor legal al tatălui său, astfel cum rezultă din actul de partaj voluntar autentificat la data de 21 dec. 2000 de notar public. Prin acest act s-a realizat un partaj voluntar după autorul, care a vizat însă numai terenurile rămase după acest autor. Construcțiile edificate de autor nu au fost partajate.
Față de aspectul menționat și întrucât, la interogatoriu luat pârâtului în dosarul nr- (depus în copie la fila 8 din dosarul de apel nr-), recurentul pârât a recunoscut că ocupă și suprafața de 428 mp. teren pe care se află construcțiile în litigiu, gospodărindu-se împreună cu mama sa, Curtea apreciază că în mod corect tribunalul a reținut calitatea procesuală pasivă a pârâtului în soluționarea cauzei și în consecință, în mod just, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 297 alin.1 Cod pr.civilă.
În temeiul art.312 Cod pr.civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.78 din 04 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și sentinței civile nr.4417 din 19 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.jud.
Tehn.2 ex/10.06.2009
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Paula Păun, Tatiana Rădulescu
