Obligație de a face. Decizia 783/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 783
Ședința publică din data de 26 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTOR 3: Andra
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâții-reclamanți A, și domiciliați în comuna, sat jud.P, împotriva deciziei civile nr. 59/27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul-pârât, domiciliat în comuna, sat jud.
Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 12 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-pârâți, asistată de avocat din Baroul Prahova potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 6 dosar, A și, reprezentați de același avocat precum și intimatul-reclamant, reprezentat de avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 13 doar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru recurenții-pârâți depune la dosar chitanțele seriile nr. -/14.09.2009 în valoare de 10 lei și nr. - în valoare de 2 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei, precum și chitanța nr. 1045/3.05.2009 în valoare de 400 lei, reprezentând onorariu de avocat, învederând instanței că nu are cereri de formulat în cauză.
Avocat pentru intimatul-reclamant depune la dosar concluzii scrise, precizând că nu are cereri de formulat.
Curtea ia act că nu s-au formulat cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții-pârâți, critică decizia instanței de apel pentru nelegalitate, apreciind că în speță sunt incidente motivele de casare prev.de art. 304 pct.6 și 8 Cod proc.civilă.
Pe linia motivelor scrise de recurs, oral susține că instanța de apel s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut prin acțiunea introductivă. Astfel, arată că tribunalul a obligat pârâții la demolarea soclului din beton și la evacuarea materialelor rezultate din demolare pentru ca apele pluviale să se scurgă în mod, cerere cu care instanța de fond nu a fost învestită, acesta constituind un prim motiv de recurs.
Sub un al doilea aspect, critică decizia pe considerentul că, prin montarea paravanului la fereastra reclamantului, practicată față de proprietatea pârâților la o distanță sub limita legală, astfel cum s-a dispus de tribunal, sunt încălcate disp.art.612 Cod civil, deoarece dispoziția imperativă nu prevede această alternativă, respectiv blocarea vederii prin montarea de paravane în dreptul ferestrei.
Pentru motivele detaliate în scris și față de concluziile orale, solicită admiterea rcursului, casarea deciziei pronunțată de tribunal și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depusă la dosar.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-reclamant, solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că instanța de apel nu a schimbat obiectul cererii de chemare în judecată.
Referitor la primul motiv de recurs, precizează că din capetele doi și trei din acțiunea formulată de reclamant, rezultă că se solicita obligarea pârâților, ca proprietari ai fondului inferior, la ridicarea stavilelor de la hotarul proprietății lor, pentru a da posibilitate apelor pluviale să se scurgă. Învederează instanței că după introducerea acțiunii, aceștia au desființat șanțul și taluzul de pământ, ridicând o altă, respectiv un postament pentru gard, temeiul juridic al acțiunii reclamantului fiind reprezentat de art. 578 Cod civil. Pe cale de consecință, cum taluzul inițial a fost înlocuit cu postamentul din beton, nu se poate reține că s-a schimbat obiectul cererii de chemare în judecată.
În ceea ce privește motivul doi de recurs, solicită a se constata că, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, fereastra de pe peretele locuinței reclamantului nu este una de vedere, în sensul art. 612 Cod civil, ci un luminator prevăzut cu geam ornament, prin care nu se poate privi spre proprietatea pârâților, împrejurare față de care soluția tehnică propusă de expert, aceea a obligării reclamantului de a monta un paravan în dreptul propriei ferestre, este corectă.
Pentru considerentele expuse oral, exprimate detaliat prin concluziile scrise depuse la dosar, solicită respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, curtea constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii d Munte sub nr. 973/331 din 25 aprilie 2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, și A, solicitând obligarea acestora să taie arborii și arbuștii aflați la o distanță mai mică de gardul despărțitor, să desființeze șanțul ce colectează apele meteorice, dirijate în gospodăria sa, reclamantului, să ridice de pe gardul său pământul, resturile de țiglă și alte materiale depozitate.
În motivare, se arată că, pe latura de est a proprietății reclamantului,pârâții în mod sistematic, șicanator și ilegal au taluzat pământ peste bucăți de țiglă sau resturi menajere, pentru a dirija apele meteorice pe terenul reclamantului, contrar cursului firesc al acestora. Pentru obține același rezultat au edificat un șanț pe lungime de 5-6. astfel încât terenul reclamantului este inundat. Se mai arată că pe o lungime de cca.50, paralelă cu linia de hotar, a fost plantată de vie la o distanță de cca.30 cm. de gard, iar arborii ( 3 salcâmi, un nuc și 2 i) se află la o distanță mai mică decât cea stabilită de codul civil.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.578, 607, 608 Cod civil.
Pârâții au formulat întâmpinare și cerere reconvențională.
Prin întâmpinare, s-a solicitat respingerea acțiunii, motivându-se că terenul reclamantului este mai jos decât terenul pârâților, nu există arbori sau pomi fructiferi la o distanță mai mică decât cea legală, față de hotarul cu reclamantul, nu există șanț de colectare a apelor sau materiale depozitate pe gardul despărțitor.
Prin cererea reconvențională, s-a solicitat obligarea reclamantului-pârât să taie arborele de lângă hotar și să astupe fereastra de vedere de la anexa locuibilă, ce se află la o distanță mai mică, decât cea legală, față de hotarul proprietății.
În drept, au fost invocate disp.art.607 și 612 Cod civil.
În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri, declarațiile martorilor, interogatorii și expertiza tehnică topografică.
În baza probelor administrate, prin sentința civilă nr.628/17.03.2008, Judecătoria Vălenii de Ma respins acțiunea principală, a admis, în parte, cererea reconvențională, obligând reclamantul-pârât să desființeze fereastra situată pe peretele construcției, la 1,13-1,16 cm de hotar, astfel cum a fost identificată în raportul de expertiză tehnică ing.. S-a respins ca neîntemeiată cererea privind tăierea de către reclamantul- pârât a arborelui-.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că ansamblul probator administrat în cauză concluzionează că:
- părțile dețin imobile învecinate în comuna, pct., județul P, într- zonă deluroasă;
- șanțul colector (despre care se face vorbire în cererea de chemare în judecată) a fost desființat la turnarea fundației de gard de către pârâți, iar pe terenul acestora nu există în prezent arbori plantați la o distanță mai mică de 2 de linia de hotar, care să încalce astfel dispozițiile art.607 Cod civil;
- plantația de de vie se află la o distanță de 0,70. rădăcinile și 1,15 de susținere, astfel încât și în acest caz este respectată distanța legală de 0,50m;
- nu s-au putut identifica resturi de țiglă, alte materiale și pământ taluzat pe linia de hotar;
- arborele- aflat pe linia de hotar a fost tăiat de către reclamantul-pârât;
- pe peretele construcției reclamantului-pârât, cu caracter de locuință, situată la 1,13 - 1,16 de hotar, este amplasată o fereastră, ceea ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 612 Cod civil.
Prin decizia civilă nr.59/27.01.2009, Tribunalul Prahovaa admis apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr.628/17.03.2008 a Judecătoriei Vălenii d Munte, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a obligat pe pârâți să demoleze soclul din beton și să evacueze materialele rezultate din demolare, pentru a lăsa apele pluviale să se scurgă în mod, iar pe reclamantul-pârât să monteze un paravan în dreptul ferestrei cu dimensiunile 1,5 x 1,5. la 25 cm. depărtare de fereastra spre exterior, format dintr-o ramă de cornier ambutisat pe care se montează o placă din policarbonat, pentru a se împiedica vederea spre proprietatea pârâților -reclamanți. S-au compensat în totalitate cheltuielile de judecată de la instanța de fond și din apel. S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
În luarea acestei decizii, tribunalul a reținut că:
- potrivit concluziilor expertizei constructor ing. ( efectuată în faza procesuală a apelului ) există un soclu de beton edificat de către pârâți, care reprezintă un obstacol, ce împiedică apele pluviale să se scurgă în mod;
- același raport de expertiză concluzionează că fereastra de la imobilul reclamantului-pârât, spre proprietatea pârâților-reclamanți, are geam și ornament, care nu permite vederea atunci când este închisă, având rolul de a lumina și ventila, dar pentru a se elimina posibilitatea de vedere, atunci când este deschisă, se impune montarea unui paravan.
Împotriva deciziei tribunalului au declarat recurs pârâții-reclamanți, susținând, în esență, că:
- prin obligarea lor la demolarea soclului din beton și evacuarea materialelor rezultate din demolare, pentru a lăsa apele pluviale să se scurgă în mod, instanța de apel a dat ceea ce nu s-a cerut la prima instanță și nu putea fi investită cu o cerere nouă în apel;
- prin obligarea apelantului-reclamant-pârât la montarea unui paravan în dreptul ferestrei sale, se încalcă dispozițiile imperative ale art.612 Cod civil, ce nu prevăd și alternativa de bloca vederea prohibită prin paravane.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea reține următoarele:
Conform raportului de expertiză constructor ing., fereastra existentă pe peretele clădirii de locuit a reclamantului - pârât are rolul de a lumina și ventila o cameră și, fiind prevăzută cu geam ornament, nu permite vederea spre proprietatea pârâților - reclamanți când este închisă. Pentru a se elimina posibilitatea de vedere când este deschisă, se impune montarea unui paravan.
Practica judecătorească și literatura de specialitate au statuat în mod constant că, prin dispozițiile art.612 Cod civil, legiuitorul a înțeles să restrângă dreptul de a deschide ferestre de vedere spre proprietatea vecinului fără îndeplinirea condițiilor stabilite, dar deschiderile pentru aer și lumină se pot practica la orice înălțime și distanță de fondul vecin, deoarece ele constituie un atribut al dreptului de proprietate și nu pot aduce nici un prejudiciu proprietarului fondului vecin.
În acest context, în mod legal, tribunalul a dispus obligarea reclamantului-pârât la montarea paravanului în dreptul ferestrei sale, neimpunându-se desființarea acesteia.
Deci, sub acest aspect, recursul este nefondat.
Referitor la cel de-al II-lea motiv de recurs se impun următoarele precizări:
Din conținutul cererii de chemare în judecată se reține că reclamantul a investit instanța cu cererea de obligare a pârâților de a desființa șanțul ce colectează apele meteorice și le dirijează în gospodăria sa, precum și de a ridica de pe gardul său pământul, resturi de țiglă și alte materiale, depozitate de aceștia.
Într-adevăr, calea de atac a apelului are caracter devolutiv, numai că, conform dispozițiilor art.294 alin.1 Cod pr.civilă, în apel nu se pot formula cereri noi.
Cererea este nouă când diferă prin obiect sau cauză de cererea inițială.
În cazul în speță, în apel s-a solicitat obligarea pârâților să demoleze soclul din beton și să evacueze materialele rezultate din demolare, pentru a lăsa apele pluviale să se scurgă în mod, ceea ce reprezintă o cerere nouă în sensul dispozițiilor art. 294 alin.1 Cod pr.civilă.
Față de aceste considerente, curtea, în temeiul art.312 Cod pr.civilă raportat la art.304 pct.9 Cod pr.civilă, va admite recursul, va modifica în parte decizia, în sensul că va înlătura obligarea pârâților să demoleze soclul din beton și să evacueze materialele rezultate din demolare pentru a lăsa apele pluviale să se scurgă în mod, precum și mențiunea admiterii în parte a acțiunii. Se vor menține restul dispozițiilor deciziei.
În baza art.274 Cod pr.civilă, intimatul va fi obligat să plătească recurenților suma de 406,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții-reclamanți A, și domiciliați în comuna, sat jud. P, împotriva deciziei civile nr. 59/27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul-pârât, domiciliat în comuna, sat jud.P și în consecință:
Modifică în parte decizia civilă nr.59/27.01.2009 a Tribunalului Prahova, în sensul că înlătură obligarea pârâților să demoleze soclul din beton și să evacueze materialele rezultate din demolare pentru a lăsa apele pluviale să se scurgă în mod, precum și mențiunea admiterii în parte a acțiunii.
Menține restul dispozițiilor deciziei civile nr. 59/27.01.2009 a Tribunalului Prahova.
Obligă intimatul să plătească recurenților suma de 406,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - - -
GREFIER,
/VM
7 ex/ 28.10.2009
nr- Judecătoria Vălenii d e
nr- Tribunal
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac, Andra
