Obligație de a face. Decizia 878/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 878
Ședința publică de la 29 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de "" I prin lichidator judiciar împotriva sentinței civile nr. 1188 din 18.06.2009 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen și că s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată recursul formulat în termen și motivat. Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, mai constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 1240/99/16.02.2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta "", solicitând obligarea acesteia la plata contribuțiilor sociale către buget.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că în perioada 01.05.1993 - 01.04.1997 a fost detașată la societatea pârâtă, iar în această perioadă pârâta nu a achitat contribuțiile către bugetul de stat, prejudiciind-o la stabilirea drepturilor de pensie.
La primul termen de judecată reclamanta a precizat că solicită obligarea pârâtei la virarea contribuțiilor aferente perioadei 01.05.1993 - 01.04.1997.
Urmare a informațiilor primite de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași și a adresei Tribunalului Iași - Judecător sindic, instanța a dispus citarea în cauză a lichidatorului judiciar.
Prin sentința civilă nr.1188/18.06.2009, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta, pârâta "", prin lichidator judiciar, fiind obligată să vireze reclamantei contribuțiile aferente drepturilor salariale încasate de reclamantă în perioada 01.05.1993 - 01.04.1997.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a fost angajata ARTA I pe postul de cizmar, iar în perioada 01.05.1993 - 31.03.1997, aceasta a fost detașată la pârâta ""
Potrivit disp. art. 47 alin. 1 Codul muncii, drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detașarea, iar potrivit alin. 5 al aceluiași articol, în cazul în care nici unul dintre angajatori nu-și îndeplinește obligațiile, potrivit prevederilor alin. 1 și 2, salariatul detașat are dreptul de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori și de a cere executarea silită a obligațiilor neîndeplinite.
Potrivit disp. art. 8 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, "constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale in sistemul public din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte". De asemenea, potrivit art. 18 alin. 1 din același act normativ, în sistemul public sunt contribuabili, după caz, asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale și angajatorii. Potrivit disp. art. 21 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, contribuția de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) sau de la data încheierii contractului de asigurare socială. La alin. 2 al aceluiași articol se prevede că această contribuție individuală de asigurări sociale se datorează de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I si II, iar la alin. 3 se prevede: "Contribuția de asigurări sociale datorată de angajatori reprezintă diferența dintre nivelul cotelor de contribuții de asigurări sociale stabilite diferențiat, în funcție de condițiile de muncă, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, și nivelul cotei contribuției individuale de asigurări sociale". Totodată, potrivit art. 22 alin. 1, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I si II și de angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori.
Având în vedere aceste dispoziții legale, precum și faptul că pârâta nu a făcut dovada achitării contribuțiilor prevăzute de lege, prima instanță a reținut că este întemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei, prin lichidator judiciar, la virarea contribuțiilor aferente drepturilor salariale încasate în perioada 01.05.1993 - 01.04.1997.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs, în calitatea pe care a avut-o de lichidator al "", considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Drepturile salariale nereclamate în termen de 3 ani sunt prescrise, în temeiul disp.art.405 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
"" s-a aflat în lichidare în perioada 15.10.1999-30.09.2002.Prin încheierea nr.261/02.12.2003 a Tribunalului Iași - Judecătorul sindic - s-a hotărât închiderea procedurii falimentului societății, administratorul societății fiind obligat să suporte pasivul neacoperit al firmei debitoare.
Recurentul invocă lipsa capacității de folosință în cauză, dat fiind că această societate nu mai există din anul 2003.
De asemenea, mai arată că, prin închiderea procedurii falimentului societății, a fost descărcat de gestiune și de responsabilitățile ce-i reveneau în calitate de lichidator judiciar, nemaiavând calitatea de a reprezenta societatea.
Se mai susține că printre creditorii ce compun masa pasivă rămasă neacoperită este și Casa Județeană de Pensii, cu suma de - lei.
Analizând recursul formulat de, în calitatea pe care a avut-o de lichidator al "", prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Art. 117 din Legea nr.64/1995 prevedea, mai înainte de modificarea acestuia prin nr.OG38/2002, că o procedura de lichidare judiciară va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului vor fi fost distribuite și când fondurile nereclamate vor fi fost depuse la banca. În urma unei cereri a lichidatorului judecătorul-sindic va da o încheiere, închizand procedura. Încheierea va fi comunicată în scris debitorului, tuturor creditorilor și camerei de comerț și industrie teritoriale.
Prin încheierea nr.261/02.12.2003, dată în dosarul nr.87/1998-Com. Tribunalul Iași -Judecătorul sindic- a dispus închiderea procedurii falimentului declanșată împotriva debitorului "" I, constatând nerecuperată și suma de - lei pentru creditorul Casa Județeană de Pensii
Întrucât prin sentința nr.243-E din 30.01.2003 a Tribunalului Iași, irevocabilă prin decizia nr.615/09.06.2003 a Curții de APEL IAȘI, administratorul a fost obligat să suporte pasivul firmei debitoare în măsura în care nu a fost acoperit prin valorificarea bunurilor din patrimoniul acesteia, s-a constatat că fiecare dintre creditorii care nu și-au recuperat sumele de bani datorate de "" I, le va putea obține prin executare silită împotriva bunurilor numitului, potrivit disp.art.127 din Legea nr.64/1995.
Având în vedere încheierea nr.261/02.12.2003, dată în dosarul nr.87/1998-Com.- de către Tribunalul Iași -Judecătorul sindic, se reține astfel ca fiind nefondată acțiunea formulată de către reclamantă în contradictoriu cu ""
Potrivit disp.art.123 alin.1 din Legea nr.64/1995, prin închiderea procedurii debitorul va fi descărcat de obligațiile pe care le avea înainte de deschiderea ei, însă sub rezerva de a nu fi găsit vinovat de bancruta frauduloasă sau de plati ori transferuri frauduloase; în astfel de situații el va fi descărcat de obligații numai în măsura în care acestea vor fi fost plătite în cadrul procedurii.
Se mai reține că, potrivit disp.art.122 din aceeași lege, prin închiderea procedurii, judecătorul-sindic, administratorul/lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedura, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.
În consecință, ca reține ca fiind nefondată cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta "", prin lichidator judiciar.
Curtea mai reține că disp.art.405 alin.1 din Codul d e procedură civilă nu este aplicabil în cauză, întrucât, în cadrul procedurii prevăzute de Legea nr.64/1995, reclamanta nu a avut calitatea de creditor.
Pentru aceste considerente, urmează ca, în temeiul disp.art.312 alin.2 din Codul d e procedură civilă, să se admită recursul formulat de "", prin lichidator judiciar, să se modifice în tot sentința primei instanțe și să se respingă acțiunea formulată de reclamanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de "", prin lichidator judiciar, împotriva sentința civilă nr.1188/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în tot, în sensul că: Respinge acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta "", prin lichidator judiciar.
Irevocabilă..
Pronunțată în ședința publică din 29.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./ Tehnored.:;
2 ex.- 05.10.2009;
Jud.fond:- Tribunalul Iași:-;
-.
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina
