Pretentii civile. Speta. Decizia 877/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 877
Ședința publică de la 29 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulată de împotriva încheierii de ședință din data de 18.03.2009 dată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, intimat fiind SC SA prin lichidator 2003.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul asistată de avocat, lipsă fiind părțile reprezentantul intimatei SC SA prin lichidator 2003.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată recursul formulat în termen și motivat. întâmpinarea formulată de către intimată apărătorului recurentei.
Avocat pentru recurentul arată că nu solicită termen pentru studiul întâmpinării și că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurentul solicită admiterea recursului, desființarea încheierii și trimiterea cauzei spre continuarea judecății. Arată că în cauză nu se aplică art.36 din Legea nr.85/2006 deoarece obiectul acțiunii lor este o obligație de a face, respectiv recunoașterea vechimii în muncă, și nu solicită o sumă de bani. În consecință aceasta nu are caracterul unei acțiuni patrimoniale. Precizează că într-o speță similară, respectiv dosarul nr-, tribunalul a respins cererea privind suspendarea cauzei cu exact aceeași motivare ca și cea formulată de ei.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 1152/99/12.02.2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, prin lichidator judiciar Lichidator 2003, solicitând obligarea acesteia să achite contravaloarea sumelor calculate și reținute cu titlu de contribuție în sistemul de asigurări sociale, aferente perioadei 1992-2002, precum și constatarea ca vechime în muncă a perioadei1992-2002.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost angajatul societății în perioada 1983-2002, așa cum rezultă chiar din consemnările carnetului de muncă.
În momentul în care societatea a intrat în lichidare judiciară și a încheiat contract de muncă cu un alt angajator, a constatat că pârâta nu făcuse plățile aferente contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale.
Motivat de acest fapt, ca și de incidența art. 3 din Legea 3/1977, noul angajator a refuzat să considere ca vechime în muncă, cu consecința directă a recalculării sporurilor salariale la care avea dreptul, perioada1992-2002.
În condițiile în care sumele aferente contribuțiilor CAS i-au fost reținute lunar de către angajator - susține reclamantul - nu se poate reține culpa sa în neplata acestora, considerându-se prejudiciat și în perspectiva în care, cu ocazia pensionării, perioada de 10 ani lucrată nu-i va fi luată în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Având în vedere că art. 3 din Legea 3/1977, în vigoare până în 2001, condiționează recunoașterea vechimii în muncă de plata contribuțiilor către bugetul asigurărilor sociale, consideră reclamantul că cererea sa este fondată.
Prin încheierea din 18.03 2009, Tribunalul Iașia dispus suspendarea judecății cauzei, în temeiul art. 36 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține reclamantul că, prin acțiunea introductivă, a solicitat ca instanța să constate că perioada 1992-2002 reprezintă,vechime în muncă", în condițiile legii. A arătat că a fost angajatul societății în perioada 1983-2002, așa cum rezultă chiar din consemnările carnetului de muncă.
În momentul în care societatea a intrat în lichidare judiciară și a încheiat contract de muncă cu un alt angajator, a constatat că pârâta nu făcuse plățile aferente contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale.
Motivat de acest fapt, ca și de incidența art. 3 din Legea 3/1977, noul angajator a refuzat să considere ca vechime în muncă, cu consecința directă a recalculării sporurilor salariale la care avea dreptul, perioada1992-2002.
Consideră recurenta că în mod greșit a primit instanța de fond susținerile pârâtei din întâmpinare și a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 36 din Legea nr.85/2006.
În însuși punctul de vedere al lichidatorului judiciar se precizează expres că instituția Casei de Pensii și Asigurări Sociale s-a înscris la masa credală a SC SA cu suma reprezentând contravaloarea sumelor neachitate de societate cu titlu de contribuție la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Acțiunea cu care a investit Tribunalul Iași - mai arată recurentul - vizează o,cerere în constatare", iar pronunțarea unei hotărâri în sensul celor solicitate nu poate fi condiționată de eventuala recuperare a creanței de către Casa de Pensii
Cererea sa nu se circumscrie acțiunilor pentru,realizarea creanțelor împotriva debitorului", în condițiile în care nu reprezintă un creditor în sensul legii, ci, eventual, beneficiarul acestei plăți, ce urmează a fi făcută de către societate în beneficiul
Ca atare, se solicită admiterea recursului și continuarea judecății cauzei.
În drept, motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art.304 pct.8, 9 și 304 ind.1 Cod proc.civ.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.
În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.
Astfel, în mod greșit susține recurentul că instanța de fond a calificat cererea de chemare în judecată ca fiind o acțiune în pretenții, în loc de acțiune în constatare. Aceasta în condițiile în care primul capăt de cerere al acțiunii introductive are ca obiect obligarea societății-pârâte, prin lichidator judiciar, să achite contravaloarea sumelor calculate și reținute reclamantului cu titlu de contribuție în sistemul de asigurări sociale, aferente perioadei 1992-2002; abia capătul al doilea de cerere al acțiunii are ca obiect constatarea ca vechime în muncă a perioadei 1992-2002, însă ca o consecință a admiterii primului capăt de cerere, având în vedere că însuși reclamantul a arătat că perioada respectivă se găsește consemnată în carnetul de muncă, dar noul angajator invocă prevederile art. 3 din Legea 3/1977, respectiv neplata contribuțiilor la bugetul de asigurări sociale.
Ca atare, reținând că acțiunea este una în realizare - obligarea la plata contribuțiilor de asigurări sociale - în mod corect a făcut prima instanță aplicarea dispozițiilor art. 36 din Legea nr.85/2006, conform cărora de la data deschiderii procedurii de insolvență se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Cât privește calitatea recurentului reclamant de "beneficiar" al sumelor datorate de societate, și nu de creditor în înțelesul legii, se constată că, deși prezentul recurs privește doar dispoziția primei instanțe de suspendare a judecății, recurentul invocă chiar lipsa calității sale procesuale active în cererea având ca obiect obligarea pârâtei intimate să achite contribuțiile în sistemul asigurărilor sociale. Or, în condițiile în care prima instanța nu s-a pronunțat asupra acțiunii formulate de recurentul reclamant, ci a suspendat judecata, nici instanța de recurs nu poate examina calitatea procesuală activă a acestuia.
În consecință, constatând că în mod corect prima instanță a calificat capătul de cerere principal ca o acțiune în realizare și, făcând aplicarea principiului accesorium sequitur principale, a dispus suspendarea judecății în baza dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul, în conformitate cu prevederile art. 312 Cod proc. civilă, și va menține încheierea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Iași la data de 18.03.2009 în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - ---
Grefier,
Red.
Tehnored. /
Tribunalul Iași:,
12.10.2009
2 ex.
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina
