Obligație de a face. Decizia 9/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.9/
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Eleonora Spiridon
JUDECĂTOR 3: Paulina Georgescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenții reclamanți și, domiciliați în Cernavodă,-, - 1,. C,. 100, jud. C, în contradictoriu cu intimata pârâtă SOCIETATEA NAȚIONALĂ " " - SUCURSALA CERNAVODĂ, cu sediul în Cernavodă,-, jud. C, împotriva deciziei civile nr. 372 din 18.09.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata pârâtă prin cons.jur., potrivit împuternicirii depusă la dosar, și pentru recurentii reclamanti avocat conform împuternicirii avocatiale nr.356/28.11.2007 depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, în conf. cu disp.art. 87 și urm. Cod pr. civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Apărătorul recurentilor reclamanti depune taxa de timbru conform chitantei seria nr. CT - PJ, având cuvântul, arată că, locuinta de serviciu nu poate fi "opus erga omnes" și nu poate constitui o justificare pentru a exclude aceste locuinte din sfera de aplicare a OUG 130/2004, acest act unilateral de voință al intimatei reprezintă un abuz, deoarece acestea au fost construite în baza anexei nr.1 la Decretul nr.15/1979.
În concluzie solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Apărătorul intimatei pârâte, având cuvântul solicită respingerea recursului.
Instanța rămâne în pronunțarea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea inregistrata sub nr.5172/2006 al Judecatoriei Medgidia reclamantii, in nume personal si ca reprezentant al minorilor SI in contradictoriu cu paratul SOCIETATEA NATIONALA - SUCURSALA - CERNAVODA a solicitat instantei sa dispuna obligarea paratei la vanzarea catre reclamanti,in baza prevederilor OUG nr.130/2004,a apartamentului situat in orasul.-,nr.26-.C,judetul Constanta.
In motivarea cererii au aratat reclamantii ca,la inceputul anului 2004,i-a fost repartizata ca locuinta de serviciu apartamentul a carui cumparare o solicita si de la acest moment locuiesc in acelasi imobil in baza unor contracte de inchiriere incheiate pe o perioada de 5 ani,respectiv pana la data de 10.10.2007.
In temeiul deciziei nr.70/26.02.2004 emisa de parata contractul de munca al titularului a incetat dar pana in prezent contractul de inchiriere nu a fost reziliat judecatoreste.
In drept au fost invocate dispozitiile OUG nr.130/2004.
In sustinerea cererii s-au depus inscrisuri.
Prin intampinare parata a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
Prin sentinta civila nr. 657/C/22.03.2007 instanta a respins actiunea reclamantilor ca nefondata.
Pentru a hotari in acest fel a retinut instanta de fond ca reclamantii nu se incadreaza in dispozitiile actului normativ indicat.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Sustin apelantii ca desfacerea contractului de munca nu este suficienta pentru a fi respinsa cererea lor. Mai mult decat atat, contractul de inchiriere este inca valid si isi produce efectele deoarece nici o instanta de judecata nu a dispus rezilierea sa,iar termenul de reziliere al acestuia a fost prevazut pentru luna octombrie a anului in curs.
Daca prin hotararea nr.1/26.01.1999 a Consiliului de Administratie al intimatei aceasta a decis in mod unilateral ca aceste apartamente sunt proprietatea sa instanta trebuia sa ceara o dovada in acest sens.
Desi legal citata intimata nu s-a prezentat,nu a depus intampinare si nu a administrat probe in aparare.
Soluționând pe fond apelul, Tribunalul Constanțaa pronunțat decizia civilă nr.372 din 18 septembrie 2008, prin care a respins apelul civil declarat de apelanții reclamanți și în contradictoriu cu intimata pârâtă Societatea Național Electrice - Sucursala Cernavodă, împotriva sentinței civile nr.657/C din 22 martie 2007 pronunțată de Judecătoria Medgidia.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că locuința, prin însăși natura sa nu este susceptibilă de înstrăinare - neavând relevanță în cauză împrejurarea că titularului de contract de închiriere i s-a desfăcut contractul de muncă.
Locuința în litigiu este în proprietatea pârâtei intimate și fiind de intervenție, nu poate face obiectul unui contract de vânzare-cumpărare, așa cum s-a menționat mai sus.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr.372 din 18 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța au declarat recurs reclamanții și, ca fiind nelegală și netemeinică.
Motivează recursul, arătând că locuința în litigiu se încadrează în categoria locuințelor de serviciu potrivit Hotărârii nr.1/1999 al Consiliului de Administrație al intimatei.
Aceste locuințe nu sunt situate în incinta intimatei și nici în imediata sa apropiere, în ele fiind cazate persoane a căror prezență nu este necesară permanent în unitate.
În aceste condiții, caracterul de "locuință de serviciu" nu poate fi opus erga omnes și cu atât mai mult nu poate constitui o justificare pentru a exclude aceste locuințe din sfera de aplicare a dispozițiilor nr.OUG130/2004.
Pe de altă parte apreciază că se includ în categoria de persoane care au vocație la cumpărarea apartamentului, categorii de persoane enumerate de OUG nr.130/2004 și având calitatea de chiriași au vocație la cumpărarea locuinței.
Pentru cele menționate mai sus au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului, schimbării în tot a sentinței apelate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Analizând decizia recurată în baza motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefundat pentru următoarele:
În baza contractului de închiriere - încheiat cu pârâta intimată, reclamanților li s-a închiriat apartamentul nr.100 situat în Cernavodă,-, -.C, județul C pe o perioadă de 5 ani cu începere de la data de 10.10.2002 și până la 10.10.2007.
Acest contract a fost accesoriu contractului de muncă, titularul având obligația ca în termen de 30 zile de la încetarea contractului de muncă să elibereze locuința.
Prin decizia nr.70 din 20.01.2004, contractul individual de muncă al recurentului a încetat conform art.79 codul muncii, iar în termen de 30 de zile trebuia să elibereze locuința așa cum se stipulează în contractul de închiriere.
Întrucât nu a eliberat locuința la termenul stabilit în contract, a fost acționat în judecată și prin sentința civilă nr.2299/2004 pronunțată de Judecătoria Medgidia, rămasă definitivă și irevocabilă s-a dispus evacuarea sași a membrilor de familie.
După pronunțarea acestei sentințe recurenții au acționat-o în judecată pe intimată pentru a fi obligată la înstrăinarea locuinței în litigiu.
În mod corect au reținut cele două instanțe de fond și apel că această locuință proprietatea pârâtei intimate este de intervenție și exceptată de la vânzare, așa cum prevăd disp.art.54 (3) din legea nr.124/1996 "locuințele de intervenție nu pot fi vândute chiriașilor".
Dispozițiile OUG nr.130/2004 - invocate de către reclamanți nu produc efecte față de aceștia întrucât nu se încadrează în nici una dintre categoriile de persoane îndreptățite la cumpărarea apartamentului în situația în care locuința nu ar fi de intervenție pentru următoarele:
1. la data intrării în vigoare a OUG nr.130/2004 - 17 decembrie 2004 reclamantul nu mai avea calitatea de salariat al pârâtei, această calitate încetând la data de 9 martie 2004 - conform deciziei nr.70 din 26 februarie 2004;
2. trebuie să existe acordul consiliului de administrație al pârâtei, acord care nu există.
Afirmația recurenților că au calitatea de chiriași - conform contractului de închiriere care este încă valid și sunt îndreptați la cumpărarea locuinței, sunt înlăturate de către instanță, dat fiind cele menționate mai sus.
Pentru considerentele expuse, curtea, în baza art.312 cod pr.civilă, va respinge ca nefundat recursul declarat de către recurenții și în contradictoriu cu intimata pârâtă, împotriva deciziei civile nr.372 din 18 septembrie 2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenții și, domiciliați în Cernavodă,-, - 1,. C,. 100, jud. C, în contradictoriu cu intimata pârâtă SOCIETATEA NAȚIONALĂ " " - SUCURSALA CERNAVODĂ, cu sediul în Cernavodă,-, jud. C, împotriva deciziei civile nr. 372 din 18.09.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:
Jud.apel:;
Red.dec.Jud./ 06.02.2008
Tehnored./2ex./13.02.2008
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Eleonora Spiridon, Paulina Georgescu
