Obligație de a face. Decizia 901/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 901/R/2008
Ședința publică din data de 18 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Mitea vicepreședinte al Curții de Apel
JUDECĂTORI: Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca președintele secției
- -
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții R și R - împotriva deciziei civile nr. 18/A din 11 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind pe reclamanții și și pe pârâta COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanții intimați, asistați de avocat, din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâții recurenți și reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este legal timbrat.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamanții intimați au formulat și înregistrat prin serviciul de registratură al instanței, la data de 7 aprilie 2008, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și nelegal, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele întâmpinării reclamanții intimați au invocat excepția nemotivării recursului solicitând respingerea lui ca nemotivat.
Nefiind formulate cereri prealabile sau alte excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamanților intimați solicită respingerea recursului și menținerea deciziei recurate, cu cheltuieli de judecată conform notei de cheltuieli depusă la dosar.
CURTEA:
Asupra recursului declarat reține:
Prin sentința civilă nr. 969/17.09.2007, pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Deja fost admisă în parte acțiunea reclamanților si împotriva pârâților R, R, Comisia Locală pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor D și în consecință au fost obligați pârâții să se prezinte la Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar din cadrul Primăriei municipiului D, în vederea întocmirii procesului verbal de punere în posesie și a emiterii titlului de proprietate, și de a preda după obținerea lor, toate actele necesare înscrierii dreptului de proprietate al reclamanților asupra terenului în suprafață de 1160 mp cu nr.top 137/3/2 și 1380/2/1/2/2, sub sancțiunea obligării lor la plata daunelor interese cominatorii în cuantum de 50 lei RON pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
A fost respinsă ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată a Comisiei Locale D pentru aplicarea Legii 18/ 1991.
Au fost obligați pârâții R în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamanților, în cuantum de 400 RON, onorariu avocațial și 40 RON taxe judiciare de timbru.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că pentru terenul în suprafață de 1160 mp a fost eliberat titlul de proprietate în favoarea numitului, care prin act sub semnătura privată l-a vândut reclamanților din acest dosar.
După mai multe procese titlul de proprietate a fost în final anulat si s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea pârâților R și sora sa R, însă nu a fost întocmit un proces verbal de punere în posesie si nu a fost eliberat titlul de proprietate. Dreptul de proprietate al reclamanților s-a reconstituit asupra terenurilor din CF 2221 D între care se regăsește și terenul în suprafață de 1160 mp.
Reclamanții au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu numitul, însă titlul de proprietate al acestuia a fost anulat irevocabil și reconstituindu-se dreptul de proprietate în favoarea pârâților R, la data de 12.04.2000 reclamanții au încheiat un nou contract provizoriu de vânzare-cumpărare cu pârâții asupra aceluiași teren de 1160 mp, nr.top 1378/3/2 și 1380/2/1/2/2 din CF 2221
Primăria municipiului D prin adresa nr. 5764 din 1 martie 2006 l-a invitat pe pârâtul R la sediul acesteia pentru întocmirea procesului verbal de punere în posesie și documentația necesara eliberării titlului de proprietate asupra terenurilor care fac parte din CF 2221 D, însă nu a dat curs acestei invitații.
Reclamanții au trimis pârâților mai multe notificării prin care au solicitat să finalizeze formalităților de punere în posesie pentru a putea în final să perfecteze promisiunea de vânzare-cumpărare asupra terenului.
Deși prin contract pârâții s-au obligat să achite cumpărătorilor o penalitate de 15 ori mai mare decât prețul încasat, în caz de nerealizare a transferului dreptului de proprietate, totuși cumpărătorii insista în realizarea contractului.
Prin decizia civilă nr. 18/11.01.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr- s-a admis în parte apelul declarat de pârâții R și R, a fost schimbată în parte sentința atacată în sensul că a fost înlăturată obligația pârâților de plată a daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 12.04.2000 pârâții R și R, precum si defuncta R s-au obligat să înstrăineze reclamanților și terenul în suprafață de 1160 mp situat în D cartierul Dealul, nr. top. 1378/3/2 și 1380/2/1/2/2, pentru prețul de 5.800.000 lei, din care suma 2.900.000 lei urma să fie achitată la data de 21.04.2000, iar suma de 2.900.000 lei la data încheierii actului autentic de vânzare-cumpărare.
Așa cum rezultă din decizia civilă nr. 545/2005 a Curții de Apel Oradea, prin decizia civila nr. 132/A/2003 a Tribunalului Bihors -a constatat că prin actul sub semnătură privată încheiat la data de 12.04.2000 reclamanții și au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1160 mp descris mai sus, pentru prețul de 5.800.000 lei, achitat integral, s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului in litigiu și întabularea dreptului de proprietate al reclamanților asupra terenului în suprafață de 1160 mp.
Prin decizia civila nr. 545/2005 a Curtii de Apel Oradeas -a admis recursul declarat de pârâții R și R, decizia civila nr. 132/A/2003 a Tribunalului Bihor fiind modificată în parte, în sensul admiterii apelului pârâților împotriva sentinței civile nr. 16/2002 a Judecătoriei Dej și respingerii ca prematur introdusă a acțiunii formulate de reclamanți.
Din considerentele acestei decizii rezultă că reclamanții au încheiat în anul 1996 cu defunctul un antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul în suprafață de 1160 mp, pentru care a fost eliberat titlul de proprietate nr-. Prin sentința civilă nr. 2122/1999 a Judecătoriei D e j, schimbată în parte prin decizia civilă nr. 2573/2002 a Curții de Apel Clujs -a constatat nulitatea titlului de proprietate nr- eliberat în favoarea defunctului, precum și a antecontractului de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul în suprafață de 1160 mp. Reclamanții au obținut o hotărâre judecătorească prin care comisia județeană a fost obligată să le elibereze titlul de proprietate, însă acest titlu nu a fost emis, motiv pentru care s-a apreciat că cererea reclamanților de validare a antecontractului de vânzare-cumpărare este prematur introdusă.
Prin notificarea din 19.09.2005 reclamanții i-au pus în vedere pârâtului R să își reglementeze problemele care să asigure încheierea în formă legală a actului de vânzare-cumpărare pentru terenul în litigiu, iar la data de 04.01.2006 pârâtul a răspuns acestei notificări, în sensul că înțelege să respecte antecontractul, de îndată ce pârâții vor deveni proprietari tabulari ai terenului in litigiu, precizând ca cererea lor pentru reconstituirea dreptului de proprietate nu a fost soluționată.
Prin adresa nr. 5764/01.03.2006 Primăria municipiului D l- invitat pe pârâtul R în vederea întocmirii procesului verbal de punere în posesie.
Tribunalul a considerat că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 1073 și 1075.civ., fiind evident că pârâții și-au asumat, atât prin antecontractul de vânzare-cumpărare, cât și prin răspunsul la notificare, obligația de a face toate demersurile necesare în vederea obținerii titlului de proprietate asupra terenului în litigiu și de a încheia contract autentic de vânzare-cumpărare, fiind ținuți, la îndeplinirea întocmai a acestei obligații.
Criticile aduse de pârâți sentinței atacate, în ceea ce privește modul de încheiere a contractului și clauza de dezicere au fost considerate nefondate de către tribunal, în condițiile în care susținerile apelanților nu sunt dovedite în nici un fel, iar o clauză de dezicere nu este stipulată în antecontract.
Condiția triplei identități de cauză, obiect și părți, prevăzută de art. 1201. civ. nu a fost îndeplinită, raportat la decizia civila nr. 545/2005 a Curții de Apel Oradea, obiectul celor două cauze fiind diferit, iar cererea reclamanților nu este prematur formulată, atât timp cât părțile contractante nu au stipulat un termen de la împlinirea căruia să ia naștere obligația pârâților de a face toate demersurile necesare în vederea obținerii titlului de proprietate asupra terenului în litigiu și de a încheia contract autentic de vânzare-cumpărare.
Prima instanță i-a obligat în mod greșit pe pârâți la plata daunelor cominatorii, având în vedere dispozițiile art. 580/3 alin. 1 și 5.proc.civ, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 459/2006, potrivit cărora, dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii.
Astfel, în cazul în care pârâții nu își execută de bună voie obligațiile menționate mai sus, reclamanții pot solicita aplicarea unei amenzi civile, iar conform art. 5803alin. 2.proc.civ. dacă în termen de 6 luni de la pronunțarea încheierii pârâți nu își execută obligația, pot cere și daune interese pentru acoperirea prejudiciului cauzat.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții R și R, solicitând modificarea acesteia, admiterea în totalitate a apelului declarat de pârâți și schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți ca prematur introdusă.
În motivele de recurs se invocă nelegalitatea deciziei sub următoarele aspecte:
Prin decizia civilă nr. 545/2005 a Curții de Apel Oradea acțiunea reclamanților a fost respinsă ca prematură, aceasta având autoritate de lucru judecat.
S-a nesocotit dreptul recurenților de a se prevala de clauza contractuală de dezicere, cuprinsă în promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare, vânzarea fiind condiționată de reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilului, situat în D-, înscrisă în CF 2221, 2404 și 2465.
Identificarea terenului vândut, prin expertiza întocmită de expert este lovită de nulitate absolută.
Solicită recurenții admiterea excepției de neconstituționalitate privind încălcarea art. 44 pct. 1, 2, 3 din Constituția României și a art. 17 pct. 1 din "Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene" și obligarea intervenientei Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 D la punerea în posesie a pârâților pe amplasamentul- cu suprafața de 99.100 mp cu respectarea deciziei civile nr. 295/A/2004 a Tribunalului Cluj.
Referitor la încheierea promisiunii de vânzare-cumpărare se afirmă că reclamantul a făcut presiuni asupra pârâților, iar prețul plătit de 156,6 Euro este neserios față de valoarea reală a terenului de 116.000 Euro.
Prin întâmpinare reclamanții intimați au solicitat respingerea recursului cu cheltuieli de judecată. De asemenea s-a invocat "excepția nemotivării recursului".
Recursul urmează a fi respins pentru considerentele ce se vor expune:
În aplicarea dispozițiilor art. 137 alin. 1.pr.civ. Curtea s-a pronunțat cu prioritate asupra excepției nulității recursului pentru nemotivarea acestuia.
Conform dispozițiilor art. 303 alin. 1.pr.civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar sancțiunea nemotivării o constituie nulitatea recursului, potrivit art. 306 alin. 1.pr.civ.
Este de observat că pârâții au motivat în termenul legal recursul declarat, iar motivele invocate pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9.pr.civ. nefiind prezentă excepția nulității recursului pentru nemotivarea acestuia.
Critica referitoare la ignorarea excepției autorității de lucru judecat este nefondată.
Prin decizia civilă nr. 545/25.05.2005 a Curții de Apel Oradea s-a admis recursul pârâților R și R împotriva deciziei civile nr. 132/A/2003 a Tribunalului Bihor, care a fost modificată în parte, în sensul că s-a admis apelul pârâților declarat împotriva sentinței civile nr. 16/2002 a Judecătoriei D e j, care a fost schimbată fiind respinsă ca prematură acțiunea reclamanților și împotriva pârâților R și R.
Pentru ca excepția autorității de lucru judecat să fie incidentă, ar fi fost necesar ca în primul proces să se fi examinat și rezolvat litigiul în fond, ceea ce nu s-a întâmplat raportat la decizia Curții de Apel Oradea invocată de recurenți în susținerea excepției. De altfel, chiar dacă prin această decizie s-ar fi soluționat fondul pricinii, nu ar fi fost prezentă excepția autorității de lucru judecat, întrucât obiectul celor două pricini este diferit.
În procesul soluționat irevocabil prin decizia civilă nr. 545/2005, s-a constatat că prin titlul de proprietate nr. 28301/1996 s-a reconstituit în favoarea pârâtului dreptul de proprietate pentru suprafața de 5.000 mp teren, din care suprafața de 1160 mp teren se identifică cu parte din imobilul înscris în CF 2221 D; s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului, prin formarea a două loturi, din care unul a fost atribuit pârâtului; s-a dispus întabularea în CF a dreptului de proprietate al acestuia și a fost obligat pârâtul să semneze în favoarea reclamanților și contract de vânzare-cumpărare pentru întabulare, pentru suprafața de 1160 mp teren.
Obiectul prezentei pricini îl reprezintă obligația de a face, respectiv de a fi obligați pârâții R și R să se prezinte la Primăria municipiului D în vederea întocmirii procesului-verbal de punere în posesie și emiterii titlului de proprietate și de a preda reclamanților actele necesare înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1160 mp, sub sancțiunea plății de daune interese cominatorii.
Pârâții recurenți nu au formulat cerere reconvențională și, instanța nefiind investită cu vreo cerere având ca obiect constatarea nulității, anularea sau rezoluțiunea "contractului de vânzare-cumpărare încheiat de părți" nu avea obligația a analiza "clauza de dezicere" la care fac referire recurenții. În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, conform dispozițiilor art. 129 alin. 6.pr.civ.
Deși vorbesc despre excepția de neconstituționalitate, recurenții se prevalează de fapt de texte din Constituție care consacră dreptul de proprietate. În cauză însă nu s-a analizat și nu s-a dispus în legătură cu dreptul de proprietate al pârâților.
Criticile aduse deciziei nefiind întemeiate, recursul urmează a fi respins ca nefondat, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1.pr.civ.
În baza dispozițiilor art. 275 și art. 276.pr.civ. recurenții vor fi obligați să plătească intimaților și suma de 1.012 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului pentru nemotivare.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții R și R - împotriva deciziei civile nr. 18/A din 11 ianuarie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numiții recurenți să plătească intimaților și suma de 1.012 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.SL/dact.
2 ex./28.05.2008
jud.apel: /
Președinte:Valentin MiteaJudecători:Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca
