Obligație de a face. Decizia 911/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR.911
Ședința publică din 16 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în P,-, jud. P, prin procurator, domiciliat în P, nr.3, -nirea,.B,.4,.12, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 300/16.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta - TOTAL SRL, cu sediul în P,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-pârât reprezentat de avocat din Baroul d e Avocați P potrivit împuternicirii avocațiale nr.17/9.11.2009 și intimata-reclamantă - SRL prin avocat din Baroul d e Avocați P, în baza împuternicirii avocațiale aflată nr.53/06.07.2009.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin intermediul serviciului registratură, avocat, apărător al recurentului-pârât, a depus la dosar la data de 13.11.2009 o cerere prin care solicită să se ia act de denunțarea unilaterală a mandatului de reprezentare în acest dosar.
Avocat pentru recurentul - pârât solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, considerând-o pertinentă, utilă și concludentă soluționării cauzei și depune la dosar adresa nr. 11594/03.11.2009 emisă de Inspectoratul de Poliție Județean P, privind răspunsul la plângerea formulată de împotriva - SRL P, certificatul de moștenitor nr.151 autentificat sub nr.151/27.08.2008 de Biroul Notarului Public -, precum și concluzii scrise, comunicate și reprezentantului părții adverse.
De asemenea, arată că împotriva intimatei-reclamante - SRL s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care are legătură cu prezenta cauză, motiv pentru care solicită suspendarea judecății cauzei în baza disp.art.244 alin.1 pct. 2 Cod pr.civilă.
Curtea, în baza disp.art.305 Cod pr.civilă, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul recurentului-pârât și lasă cauza la a doua strigare, pentru a da posibilitate reprezentantului intimatei-reclamante să ia cunoștință de conținutul înscrisurilor respective.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei au răspuns recurentul-pârât reprezentat de avocat și intimata-reclamantă - SRL prin avocat.
Avocat pentru intimata-reclamantă, arată că a luat cunoștință de conținutul înscrisurilor depuse de apărătorul recurentului-pârât.
La solicitarea instanței, avocat pentru recurentul-pârât, arată că nu renunță la cererea de suspendare a judecății cauzei întemeiată pe disp.art.244 alin.1 pct.2 Cod pr.civilă, pentru considerentele arătate la prima strigare a cauzei.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea cererii de suspendare a judecății cauzei formulată de apărătorul recurentului-pârât, întrucât în cauză nu sunt îndeplinite disp.art.244 alin.1 pct.2 Cod pr.civilă.
Curtea, respinge cererea de suspendare a judecății cauzei formulată de apărătorul recurentului-pârât, considerând că în cauză nu sunt incidente disp.art.244 alin.1 pct. 2 Cod pr. civilă, în sensul că, din adresa nr.11549/3.11.2009 a Inspectoratului de Poliție Județean P, nu rezultă că s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea înrâurire hotărâtoare asupra pricinii, ci doar faptul că se efectuează cercetări față de - SRL, cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 271 Cod penal.
Avocat, pentru recurentul-pârât, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, arătând că, potrivit certificatului de moștenitor nr.151 din 29.08.2008, imobilul aparține unicului moștenitor.
Avocat, pentru intimata-reclamantă solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de apărătorul recurentului-pârât, având în vedere calitatea pe care acesta o are în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei, avocat, pentru recurentul-pârât pune concluzii de admitere a recursului, casarea ambelor hotărâri și respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe cale de consecință solicită obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat, pentru intimata-reclamantă pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului formulat de recurentul-pârât. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr-, reclamanta - TOTAL SRL a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului de a-i da acordul în vederea renovării imobilului situat în P,-, precum și acordarea de daune în cuantum de 100 lei/zi, începând cu data de 29.10.2007-dată la care pârâtul a introdus acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 15835/2007 și până la data la care acesta își va da acordul în vederea obținerii autorizației de renovare.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a achiziționat imobilul sus-menționat conform contractului de vânzare - cumpărare încheiat la data de 22.06.2006, iar după cumpărare a constatat că necesită renovări întrucât are o vechime de peste 130 ani.
A mai precizat reclamanta că a întocmit documentația necesară în vederea obținerii autorizației, însă pârâtul a refuzat să-i dea acordul în vederea consolidării imobilului și, chiar în lipsa acordului, a depus documentația necesară la Primăria Municipiului P în vederea obținerii autorizației.
Legal citat, pârâtul a formulat, în baza disp.art.115-118 pr.civ. întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității de reprezentant, întrucât cererea de chemare în judecată este făcută de către reprezentantul legal al reclamantei, însă acesta nu a făcut dovada acestei calități.
Deasemenea, pârâtul a mai învederat că cererea de chemare în judecată a fost introdusă și semnată pentru reclamantă de un pretins reprezentant legal, care nu și-a arătat numele în condițiile legii, solicitând anularea cererii introductive pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.
Pârâtul a mai invocat și excepția inadmisibilității, în conformitate cu disp.art. 580 ind.3 pr.civ. întrucât petitul accesoriu al cererii privind obligarea pârâtului la plata de daune de 100 lei/zi, începând cu data de 29.10.2007-dată la care pârâtul a introdus acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 15835/2007 și până la data la care acesta își va da acordul în vederea obținerii autorizației de renovare, este inadmisibilă, întrucât regimul sancționator în caz de nerespectare a obligațiilor de "a face" presupune faptul personal al debitorului obligației.
Pe fond, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, întrucât reclamantul nu invocă izvorul legal ori convențional al obligației de "a face" corelativa dreptului său pretins.
La termenul de judecata din 30.06.2008, pârâtul a arătat că nu înțelege să mai susțină excepția lipsei dovezii calității de reprezentant invocată prin întâmpinare, fiind unită cu fondul excepția inadmisibilității celui de-al doilea capăt de cerere, iar la termenul de judecata din 17.11.2008, s-a luat act de renunțarea la judecată cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere.
În urma probelor administrate în cauză, cu înscrisuri și martori, Judecătoria Ploieștia pronunțat sentința civilă nr.11202/24.11.2008, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă, reținând că: prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1492/22.06.2006, societatea reclamantă a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat in P,-, jud. P, compus din casă de locuit si teren in suprafață de 197.p; ulterior achiziționării, reclamanta, hotărând renovarea casei, a depus documentația necesară obținerii autorizației de construire la Primăria P, în vederea reconstruirii, a compartimentării interioare si a mansardării parțiale a locuinței, sens în care a obținut certificatul de urbanism nr. 447/20.03.2007.
Prima instanță a constatat că, prin notificarea nr. -/24.09.2007 emisă de Direcția generală de dezvoltare urbană a Primăriei P, s-a restituit reclamantei documentația prezentată, urmând a fi depusă o nouă cerere după completarea acesteia, conform Legii 50/1991 rep. si Ordinului nr. 1430/2005, cu o serie de acte, printre care si acordul legalizat al vecinului (cu care reclamanta are comun), în condițiile în care pârâtul a formulat o reclamație adresată Inspectoratului Județean în Construcții P, prin care arăta că societatea reclamantă execută fără autorizație o serie de lucrări prin care încearcă sa consolideze imobilul pe care l-a achiziționat, dar care, în realitate, afectează în mod grav imobilul aflat in proprietatea sa, a pârâtului.
Prima instanță a apreciat că certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si construcțiilor existente la data solicitării si stabilesc cerințele urbanistice care urmează sa fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzând avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizării, iar în ceea ce privește obligativitatea reclamantului de a obține acordul pârâtului in calitate de vecin, in cauza, au fost respectate dispozițiile Ordinului nr. 1.430 din 26 august 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <LLNK 11991 50 11 211 0 17> Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții emis de <LLNK 2EE 56> Ministerul Transporturilor, iilor și Turismului.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel, în termen legal, reclamanta, arătând că nu a fost avută în vedere legislația în vigoare, care prevede că, pentru a obține autorizația de construire, este necesar și acordul vecinului, în condițiile în care imobilul se va prăbuși.
Dezvoltând motivele de apel, reclamanta a susținut că nu a fost avut în vedere proiectul de renovare, în care se precizează că imobilul are o vechime de peste 130 de ani si, cu un risc seismic major, se va prăbuși, după cum a fost ignorată și documentația depusă la Primăria Municipiului P pentru obținerea autorizației necesare.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr-.
Legal citat, intimatul-pârât nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare prin care să arate excepțiile, probele și toate mijloacele sale de apărare.
Prin decizia civilă nr.300/16.04.2009, Tribunalul Prahovaa admis apelul reclamantei, a schimbat în tot sentința civilă nr.11202/24.11.2008 a Judecătoriei Ploiești, în sensul că a admis acțiunea precizată și a obligat pârâtul să-și dea acordul în vederea renovării imobilului proprietatea reclamantei, situat în P,-, județul
În luarea acestei decizii Tribunalul a reținut că:
- conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1492/22.06.2006, reclamanta a dobândit, prin cumpărare, liber de sarcini și cu garanția oricăror evicțiuni, imobilul situat în P,-, județul P, compus din construcția C1 - casă de locuit împreună cu terenul aferent în suprafață de 197;
- potrivit Memoriului tehnic întocmit de Expert P, imobilul prezintă un grad avansat de uzură fizică, corespunzătoare vechimii de peste 130 de ani, încadrându-se în clasa de risc seismic Rs I, cu precizarea că la incidența unui cutremur sunt așteptate prăbușiri;
- depozițiile martorilor audiați în cauză confirmă faptul că imobilul proprietatea reclamantei se află într-o stare avansată de degradare;
- garantarea dreptului de proprietate trebuie să se realizeze nu numai prin acte normative adoptate în acest sens, ci și prin asigurarea unei bune vecinătăți de natură să conducă la respectarea dreptului la viață și la protecție efectivă a mediului.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs pârâtul, susținând, în esență, că:
1- soluționarea apelului sa făcut cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod pr.civilă. Datorită vârstei ( 88 ani) și stării sale de sănătate, stă permanent la domiciliu, astfel că nu se justifică mențiunea agentului procedural în sensul că citația a fost " afișată" pentru că nicio persoană nu a fost găsită la adresa respectivă;
2- soluția instanței de apel este contrară atât normelor legale, cât și întregului probatoriu administrat în cauză, dându-se o interpretare favorabilă declarațiilor martorilor audiați la propunerea reclamantei, în detrimentul documentației întocmite de specialiști, ce evidențiază reaua-credință a reclamantei în executarea unor pretinse lucrări de renovare, care, în realitate, sunt lucrări de construire fără autorizație;
3- în mod tendențios au fost analizate declarațiile celor doi martori audiați la propunerea reclamantei, în detrimentul actelor depuse la dosar și care au fost întocmite de specialiști în construcții (ex. memoriul tehnic sau notificarea existentă la fila 4 dosarului, planșele cu degradările produse la imobilul proprietatea sa);
4- deși reclamanta nu deține autorizație de construire, a început executarea unor lucrări de construcție, ce i-au demolat casa în care locuiește;
5- unul din martorii audiați este angajatul reclamantei, iar celălalt este rudă cu patronul societății reclamante ( deși nu în grad interzis de normele procedurale) și, deci, evident, depozițiile lor sunt subiective.
La termenul de judecată din data de 16.11 2009, în fața instanței de recurs, recurentul a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pe considerentul că, potrivit certificatului de moștenitor nr.151/27.08.2008 emis de notarul public --, de pe urma defunctei, singurul proprietar al imobilului ce se învecinează cu cel al reclamantei este, el renunțând la succesiunea soției sale.
Potrivit art.137 alin.1 Cod pr.civilă, curtea se va pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între pârât și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Conform certificatului de moștenitor nr.151/ 27.08.2008, emis de notarul public --, se reține că din locuința amplasată pe terenul situat în P, str.-, nr.27, județul ( ce se învecinează cu imobilul reclamantei) este proprietatea pârâtului, fiind edificată în timpul căsătoriei cu.
În acest context, raportat la obiectul acțiunii, pârâtul are calitate procesuală pasivă.
Faptul că pârâtul deține numai o cotă indiviză de din locuință, nu are relevanță juridică sub aspectul calității sale procesuale pasive, întrucât principiul disponibilității, ce guvernează procesul civil, lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii, inclusiv cu privire la persoanele cu care înțelege să își dispute obiectul procesului.
Față de aceste considerente, curtea, în baza art.137 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de recurent.
Referitor la recursul declarat, examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea reține următoarele:
Cauza recursului constă în nelegalitatea hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă sub denumirea de motive de modificare sau casare.
Obiectul analizei instanței de recurs este limitat la motivele de modificare sau casare enumerate în textul de lege anterior menționat.
Ca atare, criticile pârâtului, ce vizează exclusiv modalitatea de interpretare a probatoriului administrat, nu pot face obiectul analizei instanței de recurs, întrucât aceasta implică, practic, reanalizarea situației de fapt în temeiul probatoriului deja administrat, iar controlul de netemeinicie a hotărârii excede limitelor impuse de art. 304 Cod pr.civilă și nu intră în atribuția instanței de recurs.
O atare situație se impune, întrucât nemulțumirea privind greșita stabilire a situației de fapt, ca urmare a interpretării eronate (în opinia recurentului ) a probatoriului administrat, nu mai poate fi valorificată pe calea recursului, nemaiconstituind motiv de recurs în actuala reglementare a art.304 Cod pr.civilă.
Față de considerentele arătate, Curtea va analiza doar motivul unu de recurs, ce se referă la nelegalitatea deciziei.
Într-adevăr, dispozițiile legale referitoare la citare au caracter imperativ, ele fiind prevăzute pentru realizarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, numai că, în cazul în speță, în faza procesuală a apelului acestea au fost pe deplin respectate.
Astfel, procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare a intimatului-pârât în faza apelului (fila 8 dosar apel) cuprinde toate datele necesare, neputând opera dispozițiile art.100 alin.3 Cod pr.civilă privind nulitatea actului de procedură.
Situația invocată de recurent, în sensul că nu se justifică mențiunea agentului procedural cum că citația a fost afișată pentru că nicio persoană nu a fost găsită la adresa respectivă, poate fi invocată ca motiv pentru înscrierea în fals prevăzută de dispozițiile art.100 alin.4 Cod pr.civilă, până la acel moment procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare făcând dovada deplină cu privire la faptele constatate personal de agentul procedural.
În consecință, curtea, în baza art. 312 Cod pr.civilă raportat la art.304 pct.9 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul pârâtului.
În baza art. 274 Cod pr.civilă, se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de recurentul.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul, domiciliat în P,-, jud. P, prin procurator, domiciliat în P, nr.3, -nirea,.B,.4,.12, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 300/16.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta - TOTAL SRL, cu sediul în P,-, jud.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- - - - - - -
GREFIER,
/VM
5 ex/18.11.2009
nr- Judec.
nr- Trib.
-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
