Obligație de a face. Decizia 934/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 934

Ședința publică de la 08 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Doina Vișan

JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri

JUDECĂTOR 3: Marian Lungu

Grefier -a -

***************************

Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, împotriva sentinței nr. 3499 din 16 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA și reclamantele, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat cererea de judecare în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 cod procedură civilă.

Instanța, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr. 3499 din 16 noiembrie 2009, Tribunalul Dolja admis excepția lipsei calității procesual pasive a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor,Curtea de APEL CRAIOVA,MINISTERUL JUSTITIEI,Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință respinge acțiunea față de acești pârâți.

A admis în parte acțiunea reclamantelor și, împotriva pârâtelor STATUL R -PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR, INSTITUTUL NATIONAL AL MAGISTRATURII, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTITIEI, Ministerul Economiei și Finanțelor, TRIBUNALUL DOLJ și CURTEA DE APEL CRAIOVA.

A obligat pârâtul INSTITUTUL NATIONAL AL MAGISTRATURII să achite reclamantei indemnizația aferentă calității de auditor justiție pentru perioada 1.07. - 31.07.2006,in cuantum net de 1509 lei, actualizată la data plății efective.

A constatat în contradictoriu cu și Tribunalul Dolj că pentru reclamanta, perioada 1 01 2006 - 31 07 2006,și pentru reclamanta, perioada 1 07 2005 - 31 08 2005,reprezintă vechime din magistratură.

A obligat pârâtul Tribunalul Dolj să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă.

A obligat pârâtul să vireze contribuțiile către bugetul de stat pentru perioadele de mai sus.

Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut următoarele:

Așa cum rezultă din înscrisurile depuse reclamantele au avut calitate de auditor de justiție în cadrul în intervalul 1.10.2004-1.07.2006 pentru reclamanta și respectiv 1.10.2003-30.05.2005 pentru reclamanta

Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție, iar durata cursurilor de formare profesională auditorilor de justiție este de 2 ani.

In conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. 1 din același act normativ, auditorii de justiție beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizații lunare, corespunzătoare funcției de judecător și procuror stagiar, în raport de vechimea pe care o au ca auditori.

2 prevede că, bursa auditorilor de justiție prevăzută de alin. 1, are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se stabilește pe baza unei indemnizații brute prevăzute de lege pentru judecător sau procuror stagiar, la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând se vira obligația angajatorului și asiguraților la asigurările sociale de stat, precum și obligația angajatorului și asiguraților privind contribuția la asigurările sociale de sănătate.

de justiție beneficiază de indemnizație și în perioada vacanțelor.

Recunoașterea stabilită de pentru un magistrat, fost auditor de justiție, a perioadei dintre sfârșitul cursurilor Institutului Național al Magistraturii și data încadrării pe post, conduce la raționamentul că această situație juridică este aplicabilă tuturor magistraților aflați în aceeași ipoteză, cum este cazul reclamanților în speță. Însăși Curtea Constituțională (decizia nr. 157/2003; decizia nr. 172/2002) a arătat în mod constant că, este justificată instituirea de regimuri juridice diferite, în situații care impun rezolvări diferite, însă în speță, magistrații, foștii auditori de justiție trebuie să beneficieze de același tratament juridic, deoarece au absolvit aceeași formă de pregătire și nu au intrat imediat absolvirii direct pe post.

Interpretarea în alt mod a hotărârii, adică astfel cum a invocat pârâtul MJ prin întâmpinare, nu poate fi apreciată decât ca o încălcare a principiului egalității în fața legii, astfel cum principiul egalității presupune identitate de soluții juridice pentru situații identice.

In ceea ce privește interpretarea dată art. 16 din legea nr. 303/2004 de către pârâtul MJ prin întâmpinare, instanța nu poate reține cele învederate.

Astfel, calitatea de auditor de justiție este dată de intrarea, frecventarea și absolvirea cursurilor Institutului Național al Magistraturii. Acesta este aspectul esențial în speța, iar reclamantele au trecut examenul de intrare, au frecventat si absolvit aceste cursuri. Condiționarea recunoașterii calității de auditor de durata de 2 ani a cursurilor este exagerată si nefondată pe un text legal, deoarece durata acestor cursuri a fost stabilita de fiecare dată prin lege în funcție de necesitățile sistemului de justiție, iar -ul nu face o astfel de distincție în hotărârea pronunțată. Pe de alta parte, s-ar crea o situație discriminatorie injusta între absolvenții, care au aceeași atestat, aceeași competență profesională, indiferent de durata studiilor.

De asemenea, susținerea pârâtului MJ ca norma prevăzută de art. 16 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 are în vedere anii de studii, nu anii calendaristici, nu poate fi reținută în sensul invocat de intimat, deoarece în speță, nici una dintre reclamanți nu a invocat acest aspect și oricum fiecare s-a încadrat pe post înainte de luna octombrie corespunzătoare calendaristic.

In plus, se observa ca aceste cursuri la nu sunt o formă de învățământ, in înțelesul dat cursurilor postuniversitare sau asimilate, nici nu este subordonat Ministerului Educației, având ani de studii în această accepțiune, ci, dimpotrivă este o forma de pregătire profesională.

Or, dacă perioada de studii este considerată vechime in magistratură, ca și cum auditorul ar fi fost direct încadrat pe post, i se acorda o indemnizație in funcție de salariul unui judecător stagiar, pe aceeași linie de argumentare logică și juridică această recunoaștere a vechimii în magistratură se menține până la intrarea efectivă în profesie.

De altfel, paratul MJ nu a adus nici un argument verosimil, concret prin care să combată recunoașterea perioadei in cauză, ci doar aspecte ipotetice si deduse dintr-o interpretare extensivă a textelor de lege. In cauză, nici unul dintre reclamanți nu sunt persoane care să fi luat examenul de absolvire în a doua sesiune, deci nu le sunt aplicabile, nici chiar prin analogie susținerile pârâtului MJ, din întâmpinare.

In baza acestor considerente, instanța a apreciat că această calitate de auditor de justiție, inclusiv in perioada recunoscută de către, are consecințe asupra vechimii in magistratura, deoarece conform disp. art 16 al. 1 din Legea nr.303/2004 modif prin Legea nr.247/2005, " Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție", iar conf. art. 17 alin 5 "Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror". In plus, nu există argument logic și juridic pentru fragmentarea acestei perioade, atât timp cat absolventul auditor este încadrat direct magistrat, cu numire conform opțiunii sale, încă de la momentul absolvirii.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, criticând-o pentru netemeinice și nelegalitate.

În motivarea recursului s-a arătat în esență că în lege nu este prevăzută acordarea bursei de auditor de justiție pentru perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție.

S-a mai arătat că în același sens s-a pronunțat și Plenul Consiliului al Magistraturii, prin Hotărârea nr.21/17.01.2008 a constatat că auditorii de justiție își păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, ulterior, în ședința din 08.05.2008 a apreciat că nu există temei legal pentru ca auditorii să poată beneficia de bursă în perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție.

Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 304 ind. 1.pr.civ. Curtea a reținut următoarele:

Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție, iar durata cursurilor de formare profesională auditorilor de justiție este de 2 ani.

În conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. 1 din același act normativ, auditorii de justiție beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizații lunare, corespunzătoare funcției de judecător și procuror stagiar, în raport de vechimea pe care o au ca auditori.

2 prevede că, bursa auditorilor de justiție prevăzută de alin. 1, are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se stabilește pe baza unei indemnizații brute prevăzute de lege pentru judecător sau procuror stagiar, la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând se vira obligația angajatorului și asiguraților la asigurările sociale de stat, precum și obligația angajatorului și asiguraților privind contribuția la asigurările sociale de sănătate.

de justiție beneficiază de indemnizație și în perioada vacanțelor.

Având în vedere faptul că din dispozițiile legale menționate mai sus rezultă că durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 2 ani, pârâții aveau obligația să achite reclamantei indemnizația de auditor de justiție pe o perioadă de 2 ani.

Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art. 312.pr.civ. îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, împotriva sentinței nr. 3499 din 16 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA și reclamantele,.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 08 Februarie 2010

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

-a -

Red. jud.

Ex. 2/12.03.2010

Jud. fond

Președinte:Doina Vișan
Judecători:Doina Vișan, Ioana Bodri, Marian Lungu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 934/2010. Curtea de Apel Craiova