Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 194/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BAC
Secția Civil, Minori și familie, Conflicte de munc și asigurri sociale
DOSAR NR- DECIZIA CIVIL NR.194/2009
ȘEDINȚA PUBLIC DIN DATA DE 4 MARTIE 2009
PREȘEDINTE: Camelia Viziteu judector
- - - - - judector
- - - judector
GREFIER - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr.235/23.09.2008, pronunțat de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public au rspuns av. pentru recurenții-pârâți și av. pentru intimata-reclamant, lips fiind reprezentantul intimatului-pârât Municipiul R - prin primar.
Procedura de citare a fost legal îndeplinit.
S-a expus referatul oral al cauzei de ctre grefier, dup care:
La solicitarea instanței, reprezentanții prților arat c nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Av., având cuvântul pentru recurenții-pârâți și, solicit admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecat.
Primul motiv de recurs vizeaz greșita soluționare a motivului de apel referitor la nesoluționarea excepției lipsei calitții procesuale pasive a Primarului municipiului Se arat în hotrâre c aceast excepție a fost implicit soluționat de instanța de fond și motivarea în apel ar suplini lipsa nesoluționrii acestei excepții. Excepția trebuia pus în discuția prților și s se dispun cu pricire la ea în încheierea de ședinț. La fila 51 dosar fond exist dovada c punerea în discuție a excepției a fost prorogat pân la termenul urmtor. Aceast excepție nu a mai fost pus în discuția prților. Niciodat cadrul procesual nu a fost stabilit de reclamant și nici de ctre instanț. S-a ajuns ca pronunțarea hotrârii și comunicarea s se fac unei persoane care nu are calitate procesual pasiv.
Referitor la temeiul de drept procesual, acesta a fost indicat ca fiind art.111 Cod procedur civil. Nu s-a pus problema stabilirii temeiului de drept material. S-a artat c este vorba de prescripția achizitiv pentru constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului (filele 43-64) îns cu toate acestea, nu sunt îndeplinite condițiile cerute posesiei. Ulterior s-a artat c nu ar fi vorba de prescripție.
Titlul de proprietate aparține lui, autorizația de construire a fost emis pe numele lui, materialele au fost achiziționate de, creditul bancar a fost luat pe numele lui. Aceasta a fcut dovada c are venituri pentru ridicarea construcției. Faptul c unele chitanțe sunt pe numele lui, nu înseamn c aceasta are un drept de proprietate asupra construcției.
În concluzie, arat c hotrârile pronunțate sunt netemeinice și nelegale și se impune admiterea recursului și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond pentru soluționarea excepției și stabilirea cadrului procesual. În subsidiar, pe fondul cauzei, arat c nu acest drept de proprietate nu poate fi recunoscut lui.
Av., având cuvântul pentru intimata-reclamant, solicit respingerea recursului și menținerea deciziei tribunalului, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecat. Primul motiv de recurs se refer la nesoluționarea excepției lipsei calitții procesuale a Primarului. Acțiunea a fost formulat în contradictoriu cu municipiul R prin primar. Dintr-o eroare de tehnoredactare s-a trecut în dispozitiv c hotrârea a fost pronunțat în contradictoriu cu Primarul municipiului În apel s-a invocat excepția lipsei calitții procesuale a municipiului Abia la acest termen se invoc excepția lipsei calitții procesuale a primarului.
Prin decizia nr.136/2008 a Curții de Apel Bac u, singurul motiv de casare reținut a fost excepția lipsei calitții procesuale a municipiului R, astfel c s-a stabilit cadrul procesual. Tribunalul a reținut corect c aceast excepție nu a fost invocat de partea care avea interes, a analizat-o și a respins-o în temeiul Legii nr.215/2001. Astfel, având în vedere c s-a stabilit cadrul procesual tribunalul a reținut corect limitele rejudecrii.
Referitor la cel de-al motiv de recurs, arat nici acesta nu subzist. Niciodat reclamanta nu a invocat ca temei de drept material al acțiunii uzucapiunea. Aceasta a formulat o acțiune în temeiul art.111 Cod procedur civil, având în vedere dispozițiile art.492 Cod civil, artând c s-a instituit un drept de superficie. S-a dovedit c a existat acordul lui și pentru edificarea construcției și pentru ca s devin coproprietar.
În ce privește edificarea pe terenul altei persoane, precizeaz c autorizația de construire este un act administrativ necesar dar care nu poate confieri un drept de proprietate. Faptul c aceast autorizație a fost eliberat pe numele lui, nu îi confer acesteia automat un drept de proprietate. Când s-a cumprat terenul, cei doi soți și aveau în proprietate un apartament iar la date edificrii construcției aceștia nu aveau venituri. Așa cum a reținut și prima instanț, din activitțile întreprinse de cei doi soți nu se putea edifica o. nu poate fi o tolerat în construcția edificat de ea. Aceast construcție este în parte edificat pe o suprafaț de teren bun propriu al intimatei, dobândit anterior cstorie.
În concluzie, solicit respingerea recursului și menținerea deciziei Tribunalului Neamț și a sentinței Judec toriei Roman, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecat.
Av., având cuvântul în replic pentru recurenții-pârâți și, referitor la faptul c s-a edificat construcția pe o porțiune de teren bun propriu al intimatei, arat c este vorba de u suprafaț de 12 mp.
Dezbaterile fiind terminate, instanța a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de faț constat urmtoarele:
Prin decizia civil nr.235/2008, pronunțat de Tribunalul Neamț în dosarul nr- au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de pârâții și, împotriva sentinței civile nr.1890/18.09.2006 pronunțat de Judec toria Roman, în contradictoriu cu intimații și Municipiul R - prin primar.
Au fost obligați pârâții-apelanți, în solidar, s plteasc intimatei-reclamante cheltuieli de judecat în apel și recurs, în sum de 2450 lei reprezentând onorariul de avocat.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, instanța de apel a reținut urmtoarele:
Prin sentința civil nr.1890/18.09.2006, pronunțat de Judec toria Romana fost admis în parte acțiunea civil în constatare, formulat de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții, și Primria municipiului R, județul S-a constatat c reclamanta și pârâtul sunt proprietari în devlmșie, în condițiile art. 30 din Codul familiei, prin constituire în baza autorizației de construcție 54/3.04.1990 eliberat pe numele pârâtei a unei case de locuit tip (parter și etaj) edificat din bolțari, acoperit cu tabl, având la parter o suprafaț construit de 144,50. compus din dou dormitoare, hol, baie, sufragerie și buctrie și la etaj o suprafaț construit de 134,50. compus din logie, birou, debara, sufragerie, hol, baie, dormitor, debara și teras, cas situat în municipiul R, pe-, județul N, amplasat pe suprafața de 625. teren construcții proprietatea în cote de ½ a pârâților și, și pe o suprafaț din terenul de 259,12. proprietatea reclamantei cu vecinii la - str. - -, la - (Croitorii și ), S - ( -) și la -.
S-a admis cererea de completare a acțiunii formulate de reclamant împotriva pârâților și și a fost dispus instituirea unui drept de superficie asupra terenului aferent casei de locuit tip cu parter și etaj situat la adresa din R, str. -, nr. 39, județul
Instanța de fond a admis cererea de anulare certificat moștenitor nr. 96/8.06.2004 întocmit la Biroul Notarului Public din R, cu privire la cota indiviz de 1/2 din construcția menționat mai sus, care constituie proprietatea reclamantei și a pârâtului și a dispus anularea certificatului de moștenitor sus menționat pentru cota indiviz de 1/2 din construcția cas de locuit tip care au stabilit ca moștenitori pe pârâți de pe urma defunctului, respectiv și.
Prima instanț a admis acțiunea de partaj bunuri comune formulat de reclamanta împotriva pârâtului și a constatat c în timpul cstoriei reclamanta și pârâtul au dobândit cu o contribuție egal urmtoarele bunuri:
- o cas tip cu parter și etaj situat în R, str. - nr. 39, județul N, așa cum a fost ea descris la primul capt de cerere al acțiunii în valoare de 470.000 lei și un apartament situat în R, str. -. 3,. B,. VIII,. 271, jud. N, compus din 3 (trei) camere și dependințe în valoare de 146.000 lei;
- bunuri mobile în valoare de 13.028 lei;
- suprafața de 186,16. teren curți-construcții dobândit prin vânzare-cumprare în anul 1996 conform contractului autentificat sub nr. 843 din 7.03.1996 la Biroul Notarului Public, în valoare de 1.379 lei.
Valoarea total a masei de împrțit a fost stabilit la 634.107 lei, fiecrei prți revenindu-i o cot valoric de 317.053,50 lei.
A fost admis cererea reconvențional formulat de pârâtul și s-a dispus încetarea comunitții de bunuri astfel:
Lotul nr. l, în valoare de 252.357 lei, a fost atribuit reclamantei, fiind compus din: parterul de la construcția cas tip - în valoare de 243.000 lei, terenul curți-construcții de la pct. C - în valoare de 1.379 lei și bunuri comune de la pct. B - în valoare total 4.278 lei.
Lotul nr. 2, în valoare de 381.750 lei, a fost atribuit pârâtului, fiind compus din etajul de la construcția cas tip, descris la punctul A, în valoare de 227.000 lei, apartamentul cu 3 camere și dependințe, descris la pct. A - în valoare de 146.000 lei și din restul bunurilor mobile, în afara celor atribuite reclamantei - cu o valoare de 8.750 lei.
Prin sentința menționat, a fost obligat pârâtul s-i plteasc reclamantei o sult egalizatoare de 64.696,5 lei, fiind compensate între prți cheltuielile de judecat.
Pentru a hotrî astfel, judectoria a reținut c și au fost cstoriți, divorțând în anul 2005 - sentința civil nr. 2602/28.11.2005. Aceștia, anterior anului 1989, mai precis în anul 1982, au deținut un apartament cu chirie, pe care l-au cumprat ulterior, când a aprut Decretul Lege nr. 61/1990, așa cum rezult din contractul de vânzare-cumprare.
În anul 1973, pârâtul a primit, cu titlu de donație de prinții si, casa de locuit, fiind unicul fiu al acestora, lucru afirmat chiar de mama acestuia.
In anul 1990 soții au dorit s-și construiasc o cas mai ales c aveau doi copii mari și era previzibil c proprietatea în viitor va avea reglementri juridice și garanții în același sens. Cum la începutul anului 1990 legislația în materia proprietții și închirierii era cea cunoscut dinaintea anului 1989, aceștia nu puteau deține pe numele lor o autorizație de construcție, mai ales c aveau un apartament cu chirie, soțul deținea o cas în proprietate, chiar dac ei nu locuiau acolo ci rmseser prinții lui, astfel c mama pârâtului, respectiv a cumprat cei 625. teren pe str. - nr. 39, pe care era construit casa, scopul final fiind ca fiul ei și nora ei s-și ridice acolo o cas. Din acest motiv autorizația s-a eliberat pe numele ei.
Convingerea instanței de fond în cele mai sus artate a fost format studiind schița topometric a terenului de 186,16. cumprat ulterior de la tatl reclamantei. Astfel, aceasta a constatat c terenul lui se învecineaz cu o suprafaț de teren a reclamantei pe care o avea în proprietate înainte de cstoriei. Atât terenul su, cât și cel cumprat de aveau ieșire la strad, dar cum pentru construirea unei case tip de dimensiunile celei expertizate și descrise terenul de 625. nu era suficient, tatl reclamantei care deținea o suprafaț de 186,16. teren vecin cu al fiicei sale, le-a vândut-o în anul 1996 tot soților. Mai mult, casa tip, așa cum este ea construit, se afl amplasat atât pe o parte din cei 625. teren al pârâtei, cât și pe terenul proprietatea reclamantei. Ori, era greu de presupus c așa cum este construit casa și cum sunt amplasate terenurile, reclamanta ar fi fost de acord cu soacra ei s-și fac cas pe un teren care s-i ocupe o parte a casei și terenului ei, iar dac tatl ei a înțeles s vând o suprafaț destul de mare de teren, a fost tocmai pentru faptul c a dorit ca reclamanta și pârâtul s aib o locuinț cât mai confortabil ca și curte.
S-a mai reținut și c reclamanta și soțul ei au studii superioare, au fost încadrați în munc, cu venituri substanțiale, iar în anul 1990 erau destul de tineri, având tot ceea ce le trebuia pentru a-și construi o cas tip.
Susținerile pârâtului, a pârâtei în interogatoriu, cât și celelalte depoziții ale martorilor, c aceast cas ar fi edificat de cu defunctul ei soț, oameni de condiție modest, nu au putut fi luate în considerare, dintr-o pensie și dintr-o grdin de zarzavat neputându-se edifica o evaluat la aproximativ 5 miliarde. Iar faptul c între soți a intervenit divorțul, nu înseamn c trebuie nesocotit o proprietate - a considerat instanța de judecat.
Excepția ridicat de pârâta, c o astfel de acțiune este inadmisibil, a fost respins ca neîntemeiat de ctre prima instanț, deoarece reclamanta a formulat o acțiune în constatarea unui drept de proprietate asupra unei construcții, care, chiar dac exist autorizație pentru edificare, este admisibil în condițiile art. 111 Cod procedur civil, deoarece pentru reclamant, în realizarea dreptului su, nu exista o alt cale separat de acest aspect, prezumția de proprietate nefiind o prezumție irefragabil, ci putând fi combtut. Persoana care a fcut construcția poate s fac dovada c este proprietara acesteia, în baza convenției intervenite între aceasta și proprietarul terenului, dobândind un drept de superficie asupra lui.
S-a mai constatat c reclamanta locuiește în imobil de la terminarea acestuia, exercitând o posesie util, continu și netulburat, chiar și bunurile mobile cuprinse în masa de împrțit au fost identificate tot în casa tip.
Vzând situația de fapt detaliat de prți și dovezile fcute, pân și municipiul R și-a reconsiderat poziția, lsând la aprecierea instanței de fond soluționarea cauzei.
Aceasta a constatat c, deși autorizația nr. 54/3.04.1990 s-a emis pe numele pârâtei, pentru c aceasta era proprietara terenului, în mod indubitabil reclamanta și pârâtul au fost cei care prin munca și resurse proprii au ridicat imobilul efectiv exercitând asupra lui o posesie public, neîntrerupt, netulburat și sub nume de proprietar. Așa fiind, instanța a apreciat c dispozițiile art. 111 Cod procedur civil sunt pe deplin aplicabile, motiv pentru care excepția de inadmisibilitate invocat de pârât va fi respins.
În consecinț, instanța de fond a constat c cei doi soți sunt proprietari în devlmșie potrivit art. 30 din Codul familiei ai construcției cas tip, situat în R pe- și care a fost evaluat în raportul de expertiz la 470.000 lei.
Pe cale de consecinț, a admis cel de-al doilea capt de cerere a acțiunii, în sensul c a dispus anularea din certificatul de moștenitor nr. 96/8.06.2004 întocmit de Biroul Notarului Public din R, a cotei indivize de 1/2 din construcția cas tip de pe str. - nr. 39 care, în realitate, nu a fost proprietatea defunctului, a crei succesiune s-a dezbtut, și care, așa cum s-a dovedit cu întreg materialul probator, este proprietatea reclamantei și a pârâtului. Prin urmare, în condițiile art. 673 și urmtoarele Cod civil, pârâții și nu pot fi moștenitorii defunctului, pentru un bun care nu a fost niciodat proprietatea lui.
Privitor la captul de cerere de instituire a unui drept de superficie asupra terenului de 625. unde este amplasat construcția cas tip, instanța de fond a admis și acest capt de cerere, deoarece, potrivit art. 492 Cod civil, care consacr prezumția cu caracter relativ potrivit cruia orice construcție fcut în pmânt sau asupra pmântului este socotit a fi fcut de proprietarul terenului, pe cheltuiala sa, și c este proprietatea sa pân la proba contrar. Aceast prezumție de proprietate a fost îns combtut de reclamanta care, împreun cu fostul ei soț, care au edificat, a fcut dovada cu înscrisuri și martori, c este proprietara, în baza convenției intervenite între ei și prinții lui. Fcând aceast dovad, proprietarul construcției dobândește un drept de superficie asupra terenului pe care a fost edificat. In acest scop, edificatoare sunt schițele terenurilor de la fila 123 (dosar fond) care, în modalitatea cum sunt amplasate, întresc convingerea c cei 625. teren nu avea alt destinație decât ca reclamanta și soțul ei s-și edifice o construcție tip pentru ei.
Cu privire la partajul de bunuri comune, instanța de fond a constatat c, atât reclamanta, cât și pârâtul, sunt persoane cu studii superioare care au fost angajați în munc amândoi, din 1992, pârâtul desfșurând temporar activitate privat, apoi a plecat s munceasc în strintate, reclamanta lucrând și în prezent ca economist la o unitate bugetar. In mod indiscutabil aceștia, din veniturile realizate, au putut dobândi bunurile din petitul acțiunii - atât cele dou imobile, cât și bunurile mobile.
Fiecare dintre soți au susținut câte o contribuție mai mare la dobândirea patrimoniului comunitar.
Prin decizia civil nr. 216/AC/2006 din 19.06.2007, Tribunalul Neamța respins ca nefondate apelurile declarate și a obligat pe intimata-reclamant s plteasc taxa judiciar de timbru și timbrul judiciar aferente cererii în constatare.
Recursurile declarate de pârâții și au fost admise prin decizia civil nr. 136/11.02.2008 a Curții de Apel Bac u, prin care s-a casat decizia recurat, iar cauza a fost trimis, spre rejudecare, la Tribunalul Neamț, întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calitții procesuale pasive a Municipiului
În rejudecare, cauza a fost înregistrat sub nr-, la Tribunalul Neamț.
Examinând motivele de apel invocate de pârâții și, tribunalul a analizat cu prioritate pe cele referitoare la excepții - art. 137 Cod procedur civil - respectiv excepția inadmisibilitții cererii în constatarea dreptului de proprietate formulat de reclamanta și excepția lipsei calitții procesuale pasive a Municipiului R, având calitate de pârât în aceast cerere.
Astfel, prin cererea de chemare în judecat, reclamanta a solicitat s se constate c împreun cu soțul ei, pârâtul, au construit o locuinț și au devenit proprietari ai acestui imobil.
Apelanții au susținut c acțiunea este inadmisibil, întrucât autorizația de construire a fost eliberat în favoarea pârâtei, proprietara terenului. Or, așa cum a reținut instanța de fond, reclamanta poate promova o acțiune în constatarea dreptului de proprietate în temeiul art. 111 Cod procedur civil, neavând la îndemân o cale în realizarea dreptului su de proprietate. Existența unei autorizații de construire eliberat în favoarea altei persoane nu o priveaz pe reclamant de dreptul su de a solicita constatarea dreptului de proprietate prin construire asupra imobilului, o astfel de cerere urmând a fi analizat pe fond sub aspectul temeiniciei, așa cum a procedat, de altfel, prima instanț.
Asupra excepției lipsei calitții procesuale pasive a Municipiului R, tribunalul a constatat, în primul rând, c acest pârât, care a invocat excepția la fond, nu a declarat apel, astfel c apelanții nu puteau critica sentința atacat sub acest aspect, fiind vdit lipsa de interes în acest sens. Îns, vzând dispozițiile deciziei de casare a Curții de Apel Bac u, tribunalul a analizat acest motiv de apel și a constatat c nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi artate mai jos.
Potrivit Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicat, comunele, orașele și județele sunt unitți administrativ-teritoriale cu capacitate juridic deplin și patrimoniu propriu, și sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din raporturile cu persoanele fizice sau juridice, în condițiile legii - art. 21. Având un patrimoniu propriu și fiind și subiecte de drept fiscal, în temeiul aceluiași articol, vzând și dispozițiile art. 119 și urmtoarele din lege, tribunalul apreciaz c, în cauza de faț, municipiul R are calitate procesual pasiv, alturi de pârâții și. De altfel, prin hotrârea atacat, instanța de fond a pronunțat hotrârea și în contradictoriu cu aceste pârâte, soluționând astfel, în mod implicit, și excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat, lipsa motivrii respingerii acestei excepții fiind suplinit în calea de atac.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut c apelanții au invocat netemeinicia sentinței atacate sub aspectul admiterii cererii în constatarea dreptului de proprietate asupra construcției formulat de reclamant.
Examinând aceste motive de apel în raport de probatoriul administrat, tribunalul constat c cererea reclamantei este întemeiat.
Astfel, potrivit declarațiilor martorilor (filele 89-92), construcția a fost edificat de foștii soți, îns, din cauz, c aceștia au în comun un apartament în municipiul R, toate actele vizând construcția, respectiv autorizația de construire și ulterior, contractele de împrumut fcute, au fost întocmite pe numele pârâtei.
La edificarea construcției au contribuit, în mic msur, prinții foștilor soți, iar pârâta nu a locuit niciodat în imobilul pe care pretinde c l-a edificat cu resurse proprii.
Declarațiile martorilor sunt confirmate chiar de rspunsurile date de pârâți la interogatoriile luate la fond. (filele 46-50, din coroborarea acestor probe rezultând cu certitudine c imobilul a fost construit din banii reclamantei și ai fostului su soț, pârâtul.
Într-o apreciere contrar, ar fi nejustificat faptul neocuprii locuinței de ctre pretinsa proprietar, precum și participarea cu bani a prinților reclamantei, care nu ar fi avut nici un interes s contribuie la edificarea construcției cuscrilor.
Este adevrat c toate actele privitoare la construcție sunt întocmite pe numele pârâtei, îns, în lipsa înscrisurilor, care nu puteau fi întocmite date fiind relațiile apropiate dintre prți, la momentul construirii, reclamanta a reușit s dovedeasc, prin mijloacele de prob legale, temeinicia susținerilor sale.
De altfel, instanța de fond a și constatat faptul c, între prți, a intervenit un artificiu privind întocmirea documentației, date fiind actele în vigoare la acea dat.
Faț de cele artate, tribunalul a constatat c apelurile sunt nefondate, și le-a respins ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedur civil.
Împotriva hotrârii pronunțate de tribunal au declarat recurs și, care au invocat în susținerea recursului dispozițiile art.304 pct.7-9 Cod procedur civil.
În fapt, în susținerea recursului recurenții au susținut urmtoarele:
- în mod nelegal tribunalul a respins motivul privind nesoluționarea excepției lipsei calitții procesuale pasive a primarului municipiului R, motivându-se c instanța de fond ar fi soluționat în mod implicit excepția invocat iar lipsa motivrii respingerii acestei excepții este suplinit în calea de atac;
- nu s-a avut în vedere faptul c nu s-a pus în discuția prților cadrul procesual, pe parcursul judecții la instanța de fond au figurat în calitate de pârât când Primarul municipiului R, când Primria municipiului R, când municipiul R;
- instanța de fond și nici instanța de apel în rejudecare nu au examinat temeiul de drept material al captului de cerere privind constatarea dreptului de proprietate, temei precizat de intimata-reclamant, ca fiind prescripția achizitiv;
- nu s-a avut în vedere c întreg probatoriul administrat, cu acte, face dovada c sunt proprietarii imobilului - construcție, ce nelegal a fost reținut la masa de partaj.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecat.
Curtea examinând hotrârea recurat în raport de motivele de recurs invocate cât și din oficiu, constat recursul nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Privitor la primul motiv de recurs invocat, respectiv critica adus modului de soluționare a criticii din apel referitor la nesoluționarea de ctre instanța de fond a excepției privind lipsa calitții procesuale pasive, curtea apreciaz neîntemeiat acest motiv.
Așa cum a reținut și instanța de apel, admițând acțiunea promovat în contradictoriu cu primarul municipiului R, implicit instanța a reținut calitatea sa procesual pasiv și a apreciat nefondat excepția invocat sub acest aspect.
De altfel, excepția a fost invocat de pârât care nu a fcut apel pentru a critica modul de soluționare a acesteia.
În rejudecarea apelului, tribunalul a motivat în drept calitatea procesual a pârâtei, complinind astfel hotrârea fondului, context în care se apreciaz c acest motiv de recurs este pur formal.
Critica privind nestabilirea cadrului procesual este de asemenea nefondat.
În rejudecarea apelului se constat sub acest aspect c a fost citat "Primria municipiului R prin primar" pe tot parcursul soluționrii apelului.
Citarea greșit a acestui pârât putea fi invocat de acesta în situația în care se considera vtmat și nu de recurent.
Motivul de recurs privitor la neexaminarea temeiului de drept material al captului de cerere privind constatarea dreptului de proprietate este de asemenea nefondat.
Instanțele au tranșat aceast problem calificând acest capt de cerere ca fiind întemeiat pe dispozițiile art.111 Cod procedur civil, au examinat și s-au pronunțat asupra acestei cereri în cadrul acestui temei de drept. În fine, soluționarea pe fond a captului de cerere privind constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului construcție s-a fcut în urma aprecierii corecte a probelor administrate precum și a atitudinii prților implicate în litigiu.
Faț de cele constatate, în baza dispozițiilor art.312 Cod procedur civil recursul va fi respins ca nefondat.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedur civil, recurenții vor fi obligați s plteasc intimatei, cheltuieli de judecat, fcute de aceasta în recurs, reprezentând onorariul pentru avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr.235/23.09.2008, pronunțat de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât Municipiul R - prin Primar și intimata-reclamant.
Oblig recurenții s plteasc intimatei 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 4 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTORI,
GREFIER,
red.sent.
red.dec../
red.dec.rec.
tehnored./27.03.2009/2 ex.
Președinte:Camelia ViziteuJudecători:Camelia Viziteu, Petrina Manuela Aștefănesei, Daniela
