Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 195/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR.195

Ședința publică din data de 3 martie 2009

PREȘEDINTE: Eliza Marin

JUDECĂTORI: Eliza Marin, Mioara Iolanda Grecu Elisabeta

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în P,-, județ, împotriva deciziei civile nr. 425 din 18 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în P,-, județ

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât personal și asistat de avocat din cadrul Baroului P potrivit împuternicirii avocațiale nr.8/9.01.2009 și intimata reclamantă personal și asistată de avocat C din cadrul Baroului conform împuternicirii avocațiale aflată la fila 10 dosar.

Procedura îndeplinită.

Cererea de recurs este timbrată cu 4,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr. - din 5.02.2009 și timbru judiciar de 0,15 lei, atașate și anulate la dosar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat C pentru intimata reclamantă depune întâmpinare pe care o comunică și apărătorului recurentului pârât.

Atât apărătorul intimatei reclamante cât și apărătorul recurentului pârât solicită în baza art. 305 Cod pr.civilă încuviințarea probei cu înscrisuri sens în care se depune de către părți adresa nr. -/9.09.2008 emisă de către IPJ P -Poliția Mun.P, Secția de Poliție nr.4 Sud, adresa nr. 5972/P/2008 din 4.11.2008, Ordonanța nr. 5972/P/2008 din 4.11.2008 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești și plângerea formulată de pârâtul împotriva ordonanței nr. 5972/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, acte care au fost comunicate și părților adverse.

Curtea încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de atât de reclamantă cât și de pârât, acte comunicate, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și combaterea recursului.

Avocat pentru recurentul pârât arată că soluția tribunalului este nelegală, având în vedere modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare prin afișare cu toate că adresa se află la casă- gospodărie individuală, pentru termenul din data de 18.09.2008, în acea perioadă recurentul aflându-se în conflict cu cei doi fii, astfel că citația a fost luată pentru a fi împiedicat să afle de proces.

Mai arată recurentul pârât prin apărător că la primul și singurul termen de judecată, tribunalul din oficiu a invocat excepția de netimbrare anulând apelul ca netimbrat, fără ca pe citație să fie încunoștințat de cuantumul taxei judiciare de timbru, iar potrivit Legii taxelor judiciare de timbru instanța era datoare să aducă la cunoștința acestuia, în raport de obiectului acțiunii cuantumul taxei.

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare a apelului la aceeași instanță.

Avocat C pentru intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca inadmisibil.

Arată intimata reclamantă prin apărător că îndeplinirea procedurii prin afișare este reglementată expres de Codul d e procedură civilă, starea conflictuală între părți există de peste 15 ani, pârâtul încearcă să inducă instanța în eroare prin depunerea ordonanței parchetului, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale și aplicarea unei sancțiuni administrative cu amendă.

Susține intimata reclamantă că procedura de citare prin afișare a fost îndeplinită în mod legal, astfel că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 304 alin.5 Cod pr.civilă.

Solicită respingerea recursului. Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față;

Prin decizia nr. 425 din 18 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahovas - admis excepția de netimbrare invocată de instanță din oficiu și s-a anulat ca netimbrat apelul formulat de către pârâtul.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr. 6425 din 25 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-a admis în fond cererea principală formulată de reclamanta și în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul și s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei conform încheierii din 3.10.2007 și a variantei I din raportul de expertiză lotizare completare, compensându-se în parte cheltuielile de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul.

Conform conținutului apelului, taxa de timbru aferentă acestuia este J din taxa judiciară de timbru achitată la instanța de fond.

Deși apelantul pârât a fost încunoștințat despre obligativitatea de a timbra apelul corespunzător la valoarea bunurilor contestate, acesta nu a dat curs solicitărilor instanței.

Constatând că în speță sunt îndeplinite dispozițiile art. 20 alin.3,4, din Legea 146/1997 cu modificările și completările ulterioare, privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora instanța nu se poate pronunța asupra acțiunilor și cererilor cu care a fost investită fără ca în prealabil să fie achitate taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar datorat, tribunalul, în baza textului de lege menționat, a admis excepția de netimbrare și a anulat apelul ca fiind netimbrat.

Împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs în termen legal pârâtul,considerând-o nelegală și netemeinică față de prevederile art.304 pct.5 și 9 Cod pr.civilă, susținând în esență că la singurul termen de judecată în apel,

instanța a invocat din oficiu excepția netimbrării și în final a anulat apelul ca netimbrat, în condițiile în care procedura de citare a fost îndeplinită prin afișare deși locuiește la casă gospodărie individuală și nu la bloc, în același imobil locuind și intimata reclamantă care deci avea tot interesul să-i ia citația pentru a nu se prezenta în instanță.

A mai arătat recurentul că decizia este nelegală și pentru faptul că instanța de apel nu i-a făcut cunoscut cuantumul taxei de timbru pe care ar fi datorat-o, făcând pe citație o simplă mențiune de a timbra apelul corespunzător valorii contestate.

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză Curtea constată că recursul de față este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:

Prima critică formulată de recurent conform căreia procedura de citare nu a fost corect îndeplinită în ce-l privește este nefondată, deoarece recurentul a fost legal citat așa cum rezultă din dovada de citare aflată la fila 5 dosar apel, fiind corect indicate strada și numărul, numele corect al recurentului, citația cuprinzând toate mențiunile obligatorii.

Faptul că citația a fost afișată nu conduce la ideea că procedura a fost nelegal îndeplinită, afișarea citației fiind permisă prin dispozițiile procedurale, indicându-se pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare că aceasta s-a afișat deoarece recurentul nu a fost găsit acasă.

Sub acest aspect recursul este neîntemeiat.

Cealaltă critică este însă fondată deoarece din aceeași dovada de îndeplinire a procedurii de citare rezultă că recurentului apelant la Tribunalul Prahovais -a pus în vedere prin citație să depună motivele de apel în două exemplare și să întocmească notă de timbraj și să timbreze la valoarea bunurilor contestate.

O asemenea manieră de a se pune în vedere părții să timbreze la valoarea bunurilor contestate nu este corectă instanța fiind datoare să precizeze cuantumul taxei de timbru pe care persoana o datorează.Numai după ce se face cunoscut cuantumul taxei de timbru și partea nu se conformează, instanța poate invoca excepția netimbrării și să soluționeze cauza pe o asemenea excepție.

Dacă Tribunalul Prahovaa fost în imposibilitatea calculării taxei de timbru la valoarea bunurilor contestate, era dator să înștiințeze recurentul să timbreze măcar cu taxa fixă prevăzută de lege pentru acțiunile de partaj și după depunerea motivelor de apel în care se formulau critici și eventual se contestau bunuri putea și trebuia să calculeze taxa de timbru pe care să o aducă la cunoștința recurentului pârât.

Neprocedând astfel, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală motiv pentru care urmează ca în baza art. 312 pct.2 Cod pr.civilă raportat la art.304 pct.9 Cod pr.civilă, să admită recursul, să caseze decizia și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru a proceda conform considerentelor prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul, domiciliat în P,-, județ, împotriva deciziei civile nr. 425 din 18 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în P,-, județ P, și în consecință;

Casează decizia sus menționată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Prahova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3 martie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Eliza Marin, Mioara Iolanda Grecu Elisabeta

- - - - - -

Grefier,

Red.EM/BA

3 ex./4.03.2009

f- Jud.

a- Trib.

R

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.-

Președinte:Eliza Marin
Judecători:Eliza Marin, Mioara Iolanda Grecu Elisabeta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 195/2009. Curtea de Apel Ploiesti