Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DE CIZIA NR.193
Ședința publică din 3 martie 2009
PREȘEDINTE: Eliza Marin
JUDECĂTORI: Eliza Marin, Mioara Iolanda Grecu Elisabeta
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta domiciliată în P,-,.32,.D,. 63 jud. P împotriva deciziei civile nr. 342 din 17 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu pârâții domiciliat în com. sat jud. H, G, domiciliați în com. sat de jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta reclamantă personal și asistată de avocat din cadrul Baroului B potrivit împuternicirii avocațiale nr.18/2009, intimații pârâți, G, reprezentați de avocat din cadrul Baroului B conform împuternicirii avocațiale din 26.02.2009, lipsind intimații pârâți și.
Procedura îndeplinită.
Cererea de recurs este timbrată cu 9,00 lei taxă judiciară de timbru prin anularea chitanței nr. - din 29 ianuarie 2009 la fila 27 dosar și timbru judiciar de 0,50 lei.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că prin serviciul registratură s-a depus din partea intimațiilor pârâți G și cerere pentru lipsă de apărare, iar avocat pentru intimații pârâți cerere prin care solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.
Avocat pentru intimații pârâți depune în fața instanței întâmpinare care se comunică și apărătorului recurentei reclamante.
Avocat pentru recurenta reclamantă și avocat pentru intimații pârâți G, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea recursului.
Avocat pentru recurenta reclamantă arată că prin decizia Tribunalului Buzăus -a schimbat în tot sentința și s-a respins acțiunea formulată de reclamantă, instanța reținând în mod eronat că imobilul - casă în litigiu nu a aparținut autorului comun, ci este bun propriu al intimatului pronunțând astfel o soluție nelegală.
Arată recurenta reclamantă prin apărător că instanța de apel prin nesocotirea probelor existente la dosar a schimbat cu totul înțelesul lămurit al cauzei, excluzând de la masa partajabilă un bun succesoral.
Astfel, susține recurenta reclamantă că tribunalul în mod greșit a reținut faptul că defunctul autorul părților a avut în patrimoniu doar două imobile,în condițiile în care acesta în timpul vieții a edificat într-adevăr două case, însă cea de-a treia în care reclamanta a crescut era a bunicului matern, imobil edificat în anul 1891 și care i-a revenit recurentei reclamante împreună cu terenul aferent.
Mai arată recurenta reclamantă că instanța de apel a dat prioritate înscrisurilor depuse pro cauza, respectiv adeverința nr.5/2001 și procesul verbal de punere în posesie, documente în baza cărora intimatul a înstrăinat aceste imobile succesorale intimaților, declarând pe proprie răspundere că nu a existat și nu există un litigiu asupra acestora imobile, în condițiile în care litigiul era în plină desfășurare,privitor la teren și casă.
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost pe larg detaliat prin motivele depuse, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului pârâților ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de judecătorie. Cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat pentru intimații pârâți, G și solicită respingerea recursul și menținerea deciziei tribunalului.
Arată intimații pârâți, prin apărător că, nici unul din motivele dezvoltate în scris nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, făcându-se referire la o apreciere asupra situației de fapt, fără să se indice în concret încălcări sau aplicări greșite ale legislației în materie - art.304 pct.10 Cod pr.civilă care a fost abrogat.
Învederează intimații părți că prin sentința civilă nr. 576/2003 a Judecătoriei P, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a soluționat problema imobilelor construcții deținute de defunctul, constatându-se că acesta a deținut doar două imobile construcții, unul testat în favoarea fiului defunct,iar celălalt făcând obiectul prezentului litigiu.
Mai susțin intimații pârâți că dacă autorul defunct ar fi deținut trei imobile - construcții, partea adversă s-ar fi referit la ele în primul proces de partaj succesoral, ori este greu de crezut ca în perioada 1960-1966, un om la peste 60 de ani,fără venituri să poată edifica două imobile.
Totodată, arată intimații pârâți dacă s-ar menține soluția pronunțată de prima instanță,ar echivala cu înlăturarea tuturor apărărilor făcute de aceștia privind faptul că vânzarea bunului altuia este un caz de nulitate relativă, că în această situație bunul se atribuie comoștenitorului care l-a înstrăinat, pentru că nu s-a dovedit o conivență între părțile contractante, iar soluția judecătoriei este inaplicabilă cu ocazia eventualei executări a dispozitivului.
Solicită respingerea recursului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată, urmând a fi solicitate pe calea unei acțiuni separate.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la nr. 440/277/5.03.2008, în fond, după casare, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, G și solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 4.07.2001 și autentificat la Biroul Notarului Public P și să se dispună ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămasă de pe urma defunctului, decedat în anul 1986, compusă dintr-un imobil casă de locuit, situată în comuna, sat de,județul B, compusă din 3 camere și hol.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că împreună cu pârâtul sunt descendenți ai defunctului, în calitate de fii și că de pe urma defunctului, au rămas și alte imobile succesorale, respectiv o altă casă de locuit, cu privire la care s-a dispus ieșirea din indiviziune, prin sentința civilă definitivă și irevocabilă, pronunțată în dosarul civil nr. 1187/2001.
A mai arătat reclamanta că terenul aferent acestei construcții a fost inclus la masa partajabilă și a fost atribuit pârâtului, însă acesta a înstrăinat acest bun succesoral casă de locuit și teren, fără a fi proprietar pe întregul lot, ci numai pentru o cotă ideală.
Prin încheierea interlocutorie din 28.11.2008 a fost admisă în principiu acțiunea formulată de reclamanta și s-a constatat că de pe urma defunctului a rămas ca avere succesorală un imobil casă de locuit, iar ca moștenitori reclamanta și pârâtul, în calitate de fii, cu cote egale de fiecare din masa succesorală.
Prin sentința civilă nr. 640/18 septembrie 2006, pronunțată de Judecătoria P s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și, invocată de reclamantă și de asemenea s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel, iar prin decizia civilă nr. 9/17.01.2007 pronunțată de Tribunalul Buzăus -a respins ca nefondat apelul declarat în contradictoriu cu intimații, G, și.
Împotriva deciziei civile sus-menționate a declarat recurs reclamanta,invocând nulitățile prev. de art.304 pct.5 și 9 Cod proc.civ.
Admițând recursul, Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin decizia civilă nr.447/24 aprilie 2007 casat decizia tribunalului și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Tribunalul Buzău, prin decizia civilă nr. 361/16 noiembrie 2007 admis apelul declarat de reclamanta, a desființat sentința civilă sentința civilă nr. 640/22.09.2006 a Judecătoriei P și a trimis cauza spre rejudecare,la aceeași instanță, cu motivarea că judecătoria a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
Pe baza probatoriilor administrate, Judecătoria P, prin sentința civilă nr. 789/24.06.2008 a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu, G și a constat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare din 4.08.2001, încheiat la.P " " P și a dispus partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului,în varianta a II-a propusă de expert,astfel:
I-a fost atribuită reclamantei casa de locuit,în valoare de 5.400 lei, urmând ca aceasta să plătească sultă pârâtului suma de 2.700 lei,precum și contravaloarea terenului stabilită de comun acord sau printr-o expertiză de evaluare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în considerentele hotărârii că prin încheierea interlocutorie de admitere în principiu, din 28.11.2005 s-a constatat implicit și nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 4.07.2001.
Împotriva sentinței au declarat apel pârâții G și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și susținând în esență, prin motivele de apel formulate conform art.278 pct.3 Cod proc.civ, că reclamanta nu a făcut dovada faptului că mai există un al treilea imobil de pe urma defunctului și că acțiunea este inadmisibilă, invocându-se puterea lucrului judecat, întrucât părțile au mai avut un proces privind partajarea averii succesorale, rămasă de pe urma defunctului.
S-a susținut de asemenea că sentința nu este motivată în fapt și în drept, că instanța de fond nu a dat dovadă de rol activ încălcând principiile de bază ale procesului civil, respectiv cel al aflării adevărului, dar și dreptul la un proces echitabil prev.de art. 6 din
Apelanții au solicitat în principal admiterea apelului, schimbarea în tot a P-ului și a sentinței apelate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr. 342 din 17 noiembrie 2008 a admis apelul pârâților G și, a schimbat în tot încheierea de admitere în principiu și sentința civilă nr.789/2008 a judecătoriei P în sensul că a respins în totalitate acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că așa cum rezultă din sentința civilă nr. 576 /16 mai 2003 Judecătoriei P, irevocabilă, defunctul a avut în proprietate 2 imobile, casă de locuit, însă în testamentul nr. 745/22 decembrie 1976, defunctul a testat unul din imobile fiului său, decedat ulterior la data de 30 septembrie 1996.
Prin aceeași sentință, celălalt imobil casă de locuit a fost atribuit în lotul reclamantei.
Prin urmare, situația juridică a acestui imobil a fost definitiv soluționată prin sentința civilă nr. 576/2003, prin care s-a constatat că aceste 2 case au fost singurele imobile existente în patrimoniul defunctului.
Din coroborarea tuturor probatoriilor administrate în cauză, inclusiv sentința civilă cu nr. de mai sus a rezultat că imobilul casă de locuit în litigiu, ce face obiectul prezentei acțiuni nu se identifică cu celelalte două imobile, aflându-se pe un alt amplasament și având alte vecinătăți.
Din adresa nr. 6941/12.01.1998 a rezultat că pârâtul figurează înscris în evidențele agricole cu rol agricol, având înscrisă o casă de locuit construită în anul 1966(fila 152 dosar fond nr.1078/2005 al Judecătoriei P ).
De asemenea prin declarația privind stabilirea impozitului pe clădiri, datată 20.01.1991 pârâtul a declarat că este proprietarul unei case de locuit, construită în anul 1966, iar din procesul verbal de punere în posesie datând din 29.01.2001 a rezultat că pârâtul a fost pus în posesie cu suprafața de 1400. pe care se află imobilul casă de locuit.
În fine, din chitanțele depuse la dosar(fila 156 dosar fond 1078/2005) a rezultat că pârâtul a plătit impozit pentru această casă pe anii 2000-2001.
În concluzie, instanța de apel reținut că imobilul a cărui partajare s-a solicitat a fost deținut de pârâtul ca proprietar încă din anul 1966, nefiind edificat de defunctul și nefăcând parte din masa succesorală rămasă de pe urma acestuia, ce a fost de altfel partajată conform sentinței civile nr. 576/2003.
Acest imobil a fost ulterior vândut de pârât, conform contractului de vânzare-cumpărare, încheiat la 4.07.2001 și autentificat la.P" ", pârâților -intimați G și, act perfect valabil.
Așa fiind, tribunalul, în baza art.296 Cod proc.civ. a admis apelul, a schimbat în tot încheierea de admitere în principiu din 28.11.2005 și sentința civilă nr. 789/24.- ale Judecătoriei P și a respins în totalitate, ca neîntemeiată acțiunea.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen legal - reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,în temeiul art.304 pct. 7,8 și 9 Cod pr.civilă, astfel:
Arată recurenta că instanța de apel a schimbat cu totul înțelesul lămurit al cauzei, nesocotind probele existente în dosar, dând posibilitatea de a se exclude de la masa partajabilă a unui bun.
Astfel, în mod greșit s-a reținut de către instanță că defunctul tată a avut în patrimoniu, la decesul său, doar două case, în condițiile în care autorul, în timpul vieții a edificat într-adevăr două case,însă cea de-a treia ( în care s-au născut recurenta și intimatul și în care a locuit in copilărie) era a bunicului matern.
În afară de acest imobil edificat în anul 1891 de bunicii materni, defunctul tată a mai edificat un imobil casă, pe terenul din pct. Tara lui -, teren ce a revenit intimatului prin sentința de partaj anterior, iar o altă casă edificată în anii 1960 ce a fost testată defunctului.
Mai susține recurenta reclamantă că prin manopere dolosive intimatul s-a înscris la rolul agricol, printr-o declarație cu imobilul casă, arătând că a fost edificat de el, în anul 1966, ulterior, tot în timpul procesului, obținând adeverința nr. 5/2001, pentru terenul aferent și proces verbal de punere în posesie cu același număr și dată, documente în baza cărora a înstrăinat aceste imobile succesorale intimaților.
O altă critică se referă la faptul că instanța de apel nu a analizat mențiunile privitoare la suprafețele utile ale acestor construcții în litigiu, autorul acestora figura înscris la rol cu imobilul casă în suprafață de 20 mp. al bunicului, în perioada 1956-1970, iar în perioada 1970-1974 cu două imobile - casă, adică prima și cea edificată de el și testată defunctului.
Se solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate,în sensul respingerii apelului ca nefondat, cu consecința menținerii, ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe.
Curtea examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului dar și a normelor legale incidente în soluționarea cauzei, conform prevederilor art.304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
După modul de redactare a motivelor de recurs, se observă că niciun motiv nu vizează nelegalitatea celor două hotărâri criticate fiind vorba mai degrabă de situații de fapt și împrejurări detaliate care nu țin de o eventuală aplicarea legislației în materie.
În lumina dispozițiilor art.304 Cod pr.civilă nu se poate purcede la reanalizarea sau reaprecierea probatoriilor, etape ce au fost examinate la fond și apel, cu atât mai mult cu cât cauza a parcurs mai multe cicluri procesuale, fond, apel, recurs, cu casare și iar rejudecare conform îndrumărilor date corect de Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia nr. 447/24.04.2007.
A veni acum cu critici care se materializează în cele trei motive de recurs la care curtea înțelege să răspundă în mod general, neanalizându-le pe fiecare în parte, echivalează practic cu reluarea unor critici care au fost aduse de reclamantă și în fazele procesuale precedente.
Din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă, cum bine a reținut tribunalul că imobilul la care face referire recurenta a fost deținut de intimat ca proprietar, încă din anul 1966, nefiind edificat de defunctul, nefăcând deci parte din masa succesorală care a fost partajată conform sentinței civile nr.576/2003.
Concluzionând, Curtea, conform prevederilor art.304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta domiciliată în P,-,.32,.D,. 63 jud. P împotriva deciziei civile nr. 342 din 17 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu pârâții domiciliat în com. sat jud. H, G, domiciliați în com. sat de jud.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 martie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Eliza Marin, Mioara Iolanda Grecu Elisabeta
- - - - - -
Grefier,
Red. EG/BA I
2 ex./6.03.2009
f- Jud.
Operator de date cu caracter personal
a- Trib. Notificare nr.3120/2006
Președinte:Eliza MarinJudecători:Eliza Marin, Mioara Iolanda Grecu Elisabeta
