Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 244/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.244
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Elena Pașcan judecător
- - - - judecător
- - - - judecător GREFIER - POLITIC
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurenta-reclamantă () și recurentul - pârât, ambele îndreptate împotriva deciziei civile nr. 377/AC din 10 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 5.03.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor civile de față:
Prin sentința civilă nr. 652 din 18.04.2007 Judecătoria Târgu Neamța admis în parte acțiunea civilă de partaj bunuri comune formulată de reclamanta ( ), cât și cererea reconvențională având același obiect formulată de pârâtul, a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei lor, cu cotă de contribuție egală, bunuri mobile și imobile în valoare totală de 149.792 lei și a dispus ieșirea părților din indiviziune prin atribuirea de loturi în natură, pentru egalizarea acestora pârâtul fiind obligat să plătească reclamantei o sultă în cuantum de 10.554 lei, singurul bun atribuit în comun ambelor părți fiind fântâna.
A constatat totodată că terenul curți - construcții și arabil în suprafață totală de 1249 mp stăpânit de părți se compune din 3 parcele, din care suprafața de 200 mp aparține reclamantei cu titlu de zestre, suprafața de 232 mp a aparținut mamei pârâtului iar suprafața de 817 mp este proprietatea pârâtului.
A fost anulată ca insuficient timbrată cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții, și, frații și surorile pârâtului, prin care au solicitat excluderea din masa partajabilă a casei de locuit întrucât a fost construită de mama lor, defuncta.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 795 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că părțile s-au căsătorit în anul 1990, când aveau deja doi copii deoarece trăiau în concubinaj încă din anul 1982. În anii 1989 - 1990 părțile au edificat casa de locuit, pe baza autorizației de construire eliberate în anul 1989 pe numele pârâtului, astfel cum reiese din depozițiile martorilor G și, care au lucrat efectiv la construirea ei.
În acea perioadă mama pârâtului era o femeie în vârstă, astfel că nu mai avea nici mijloace financiare și nici interes pentru construirea unei case noi, așa cum au susținut pârâtul și intervenienții.
A mai reținut că părțile au construit în timpul căsătoriei lor o anexă la casă compusă din bucătărie, baie și hol, precum și o serie de amenajări reprezentate de un bazin de apă, magazii, o platformă betonată și împrejmuiri. Tot astfel, a mai reținut că având calitatea de bun comun suprafața de 6500 mp teren extravilan, precum și bunurile mobile indicate de părți, inclusiv televizorul și mașina de spălat, nu și terenul pe care sunt amplasate construcțiile și nici garajul, care a fost construit în anul 1957.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamanta cât și pârâtul.
Reclamanta -pârâtă ( ) a invocat în apelul său nulitatea sentinței deoarece în considerentele acesteia nu s-au arătat motivele pentru care nu s-a reținut în favoarea sa o cotă de contribuție de 70% la dobândirea bunurilor comune, faptul că terenul de 6500 mp nu ar aparține părților și din acest motiv trebuie exclus din masa partajabilă, precum și că în mod greșit pârâtului - reclamant i-au fost atribuite fântâna și wc - ul, în loc ca la acestea să aibă și ea acces.
De asemenea, a mai invocat că ea a avut o contribuție majoră la dobândirea bunurilor mobile, astfel că se impunea să îi fie atribuite ei.
Într-o cerere completatoare, reclamanta a solicitat respingerea integrală a cererii reconvenționale a pârâtului, deoarece s-a reținut în mod corect că locuința a fost construită de părți și a solicitat introducerea la masa partajabilă a 2 mașini de confecționat ciorapi, un triploc și o mașină de tricotat, care să fie atribuite pârâtului, a altor bunuri mobile - respectiv o plapumă de lână, 2 perne, un covor de iută, un covor persan albastru, un covor grena și altul bej, un fier de călcat, o combină muzicală, un telefon fix cu identificator de apeluri și un aparat de fotografiat - și a contestat valoarea casei de numai 72.100 lei, când ea ar valora C puțin 120.000lei.
Pârâtul - reclamant a invocat în apelul său faptul că, din moment ce după divorț reclamanta -pârâtă se numește și întrucât aceasta promovat acțiunea sub numele dobândit prin căsătorie, sentința pronunțată la fond ar fi nulă, și faptul că în masa partajabilă a fost inclusă și suprafață de 6500 mp teren extravilan ce nu aparține părților.
De asemenea, a mai invocat faptul că locuința ar aparține defunctei sale mame iar construcțiile indicate în raportul de expertiză la pct. 2 " Anexe gospodărești" și la pct. 3 " Alte lucrări" ar fi aparținut ambilor săi părinți, astfel că doar construcția notată C2 ar face parte din masa partajabilă, și că în privința suprafeței de 1249 mp prima instanță a constatat drepturi de proprietate deși nu s-a solicitat aceasta.
A mai solicitat excluderea din masa partajabilă a unor bunuri mobile asupra cărora prima instanță nu și-ar fi motivat soluția, cu atât mai mult cu cât partajarea acestora nu ar fi echitabilă.
Cererea de apel a pârâtului - reclamant a fost timbrată cu doar 10 lei taxă judiciară de timbru și cu 2,5 lei timbru judiciar, deși tribunalul i-a pus în vedere că, față de motivele de apel invocate, trebuie să depună o taxă de timbru de 3733,66 lei și un timbru judiciar de 5 lei.
Prin decizia civilă nr. 377/10.12.2007 Tribunalul Neamța anulat ca insuficient timbrat apelul promovat de.
A admis apelul reclamantei, schimbat în parte sentința apelată în sensul excluderii din masa bunurilor comune a suprafeței de 6500 mp teren fânaț situat în intravilanul comunei, județul N, în pct. "Foale",în valoare de 1820 lei, învecinat la cu islazul comunal la cu, la cu iar la cu. A stabilit astfel valoarea totală a masei bunurilor comune la 147.972 lei în loc de 149.792lei, valoarea fiecărui lot fiind de 73.986 lei.
Apelanta - reclamantă primește bunuri în valoare de 62.522 lei în loc de 64.342 lei și primește sultă de la apelantul - pârât suma de 11.464 lei în loc de 10.554 lei.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
A fost obligat apelantul -pârât să plătească reclamantei - apelante suma de 3169,30 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Cu privire la apelul pârâtului, întrucât nu s-a conformat mențiunilor privind achitarea taxelor de timbru, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, a fost anulat ca insuficient timbrat.
Apelul reclamantei, s-a reținut ca fondat în parte, numai cu privire la menținerea greșită în masa de partaj a terenului de 6500 mp. situat în extravilanul comunei, județul N, ambele părți recunoscând că nu le aparține.
Drept consecință, valoarea totală a masei bunurilor comune va fi de 147.972 lei în loc de 149.792lei, iar valoarea fiecărui lot de 73.986 lei.
Valoarea lotului atribuit apelantei este de 62.522 lei în loc de 64.342 lei, iar sulta datorată de apelant va fi de 11.464 lei, în loc de 10.554 lei.
Cu privire la celelalte critici tribunalul a reținut că din ansamblul probelor rezultă că părțile au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor iar fântâna a fost atribuită ambelor părți.
Întrucât partajul judiciar presupune ieșirea părților din starea de indiviziune nu poate fi pretinsă nici atribuirea în comuna wc - ului.
Referitor la cererea acesteia de introducere în masa partajabilă a 2 mașini de confecționat ciorapi, a unui triploc și a unei mașini de tricotat, precum și a celorlalte bunuri mobile indicate în cererea completatoare apelului, s-a reținut că, existența și caracterul lor de bun comun nu a fost dovedită.
Cu privire la valoarea casei,la instanța de fond, reclamanta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză construcții, astfel că nu se pot face critici direct în apel.
Împotriva acestei decizii atât reclamanta cât și pârâtul au promovat recurs.
1. Reclamanta ( ) a criticat soluția sub aspectul nereținerii greșite a cotei sale de contribuție în cuantum de 70 % la dobândirea bunurilor comune, inversarea loturilor, în sensul atribuirii în lotul său și a casei de locuit în suprafață de 109 mp, identificată în raportul de lotizare cu lit. A și atribuirea în indiviziune a fântânii și a wc - ului, cu cale de acces.
din urmă motiv la dezbaterile în fond nu s-a mai susținut.
În drept a invocat art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
2.Pârâtul este nemulțumit de decizia atacată, susținând că C puțin taxa de timbru achitată, îi permitea judecarea pe fond a motivului de apel ce viza lotizarea construcțiilor și stabilirii suprafeței de teren de 232 mp, ce provine de la mama sa.
Astfel susține că greșit s-a reținut că la imobilul cu destinație de locuință în suprafață de 109 mp. s-a contribuit de soți în mod egal, deși a fost ridicată de el împreună cu defuncta sa mamă, pe al cărei nume este eliberată autorizația de construire.
Susține că împreună cu reclamanta realizat doar scările și anexa ce cuprinde un hol, o bucătărie, o baie și încă o bucătărie care se cuvine a fi dată tot în lotul său, iar casa de 109 mp să fie scoasă de la masa de partaj, reclamanta având casă de locuit în Italia.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea spre rejudecare a apelului său.
Curtea, examinând criticile formulate le constată neîntemeiate pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
1.Este de observat că reclamanta aduce critici ce vizează aspecte de netemeinicie a deciziei recurate și nu de legalitate în raport de temeiul de drept invocat, respectiv art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Prin urmare în mod corect s-a reținut că soții au contribuție egală la dobândirea bunurilor comune.
Probele administrate la fond au relevat că și pârâtul lucrat, a fost salariat, a lucrat o perioadă și în străinătate și a contribuit la dobândirea și realizarea unor bunuri în timpul căsătoriei.
În ce privește varianta de lotizare îmbrățișate de instanța de fond este cea mai apropiată de realitate, dacă avem în vedere chestiunile legate de proprietatea asupra terenului,precum și nevoile actuale locative ale părților. Copii părților sunt majori, iar reclamanta locuiește mai mult în străinătate astfel că nu este justificată cererea sa de a fi inversate loturile.
2.Cu privire la recursul pârâtului, este de observat că în esență motivul său principal de apel viza excluderea de la masă a imobilului și anexele construite pe 109 mp. ce aparțin exclusiv părinților săi și apoi contestă modalitățile de atribuire a bunurilor mobile cu referire la scoaterea din masă a unora și redistribuirea echitabilă a celor ce rămân la masa partajabilă.
Prin urmare, în mod corect la termenul din data de 22 oct. 2007, când pârâtul este prezent i se pune în vedere să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 3.733,6 lei acordându-se termen în acest scop.
Ori la termenul următor, 3.12.2007, pârâtul nu se mai prezintă iar apărătorul său a învederat instanței că acesta nu are posibilități financiare pentru a achita taxele de timbru dispuse de instanță.
Însă, nu a precizat măcar că înțelege să susțină doar motivul referitor la lotizarea bunurilor mobile, ci, după cum se observă s-au susținut motivele de apel prin care se viza excluderea unor bunuri de la masă, situație față de care, decizia dată de instanța de apel este legală.
Trebuie observat că și motivul ce viza lotizarea, cum se susține este strâns legat de excluderea imobilului principal de la masă, astfel că, într-adevăr dezlegarea acestor chestiuni pe fondul pricinii nu este posibil decât după satisfacerea exigențelor privind taxele judiciare de timbru.
Nu este lipsit de relevanță că și petiția de recurs vizează în esență tot motive asupra fondului așa cum au fost invocate prin apel, însă în lipsa dovezilor de achitare a taxelor de timbru, în cursul judecării apelului, nu pot fi dezlegate de instanța de recurs, astfel că tribunalul, a constatat legal incidența dispozițiilor art. 20 din legea nr. 146/1997.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Respinge ca nefondate recursurile civile promovate de promovate de recurenta-reclamantă () și recurentul - pârât, ambele îndreptate împotriva deciziei civile nr. 377/AC din 10 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 12 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Elena Pașcan, Niculina Țiț, Camelia Viziteu
- - - - - -
GREFIER
POLITIC
Red.
Red./
Red./24.03.
Tehnored.Em./25.03.2008
Ex.2
Președinte:Elena PașcanJudecători:Elena Pașcan, Niculina Țiț, Camelia Viziteu
