Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 107/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr.107
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Maria David
JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Constanța Pană
- C -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta -, domiciliată în comuna, sat - de M, jud.D, împotriva deciziei civile nr.401 pronunțată la data de 29 septembrie 2007 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-pârâți, domiciliat în C, str. -, nr.81, jud.D, domiciliat în C,Bd.-, nr.112, -.C,.3,.40, jud.C, -, domiciliată în Română, str.-,.16,.A,.7, jud.C S și, domiciliată în comuna, str.- de M, jud.
Recursul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 9,50 lei prin anularea chitanței nr.-/2007 și timbru judiciar în valoare de 1 leu., anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-reclamantă - personal și asistată de avocat din cadrul Baroului D, lipsind intimații-pârâți, - și.
Procedura legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se învederează că dosarul a fost repus pe rol în vederea continuării judecății, la cererea recurentei reclamante și că aceasta nu a depus taxa judiciară de timbru în cuantum de 4,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Avocat pentru recurenta reclamantă depune la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 4,5 lei conform chitanței nr. 40367/2008, timbru judiciar de 0,15 lei și arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarația apărătorului recurentei reclamante, con sideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenta reclamantă susține oral motivele de recurs arătând în esență că instanța de apel a pronunțat hotărârea printr-o apreciere simplistă și eronată a probatoriului administrat în cauza dedusă judecății, astfel în ședința publică din data de 13.06.2006, înainte ca instanța de fond să constate încheiate dezbaterile și respectiv să acorde cuvântul pe fond părților, apărătorul a solicitat instanței, ca în raport de probele administrate să se constate că recurenta este singura moștenitoare, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului.
Cu toate acestea, în încheierea de ședință, grefierul de ședință a reținut în mod greșit că această cerere formulată de apărător ar fi fost făcută după declararea încheierii dezbaterilor, situație neconformă cu realitatea.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate și pe fond menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea de chemare în judecată a pârâților, - și, înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești la 17.012.2006, reclamanta - a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase de pe urma defunctului, cu ultimul domiciliu în comuna, sat - de M, cu motivarea că reclamanta are calitatea de soție supraviețuitoare, primii doi pârâți sunt frați, iar - este fiica fratelui - decedat, masa succesorală fiind alcătuită din imobile terenuri, reconstituite conform legii fondului funciar, cota de dintr-o casă și un grajd și pasivul succesoral de 10.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomenile ulterioare suportate în totalitate de reclamantă.
În drept s-au invocat art.728 Cod civil, art. 6731-6732Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare și cerere reconvențională pârâții au solicitat respingerea cererii, menținerea patrimoniului succesoral în stare de indiviziune, în subsidiar să li se acorde bunurile în stare de indiviziune, urmând a se partaja doar cota reclamantei precum și împărțirea mai multor bunuri mobile enumerate. În privința pasivului succesoral s-a precizat că acesta nu poate fi mai mare de 1500-3000 lei.
În probațiune s-au depus înscrisuri, s-a administrat interogatoriul propus de pârâți și au fost audiați martorii și, propuși de reclamantă, și la solicitarea pârâților.
Prin sentința civilă nr. 691/16.06.2006, judecătoria a admis acțiunea, a respins cererea reconvențională și a constatat că reclamanta este unica moștenitoare acceptantă a succesiunii soțului său.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că în raport cu probele administrate, reclamanta a solicitat să se constate că este unica succesoare ce a acceptat tacit moștenirea soțului său și în conformitate cu prevederile art.132 alin.2 pct.4 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată nu se socotește modificată când reclamantul înlocuiește cererea în constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotrivă, în cazul în care cererea în constatare poate fi primită.
În argumentarea soluției s-a arătat că potrivit probelor administrate reclamanta a dovedit că este singura moștenitoare care a dovedit acceptarea succesiunii, în timp ce pârâții care au avut domiciliile în alte localități, nu au acceptat nici expres, nici tacit moștenirea.
Împotriva sentinței au declarat apel pârâții, criticând-o cu motivarea că la nici un termen de judecată reclamanta nu a solicitat să se constate că este unica moștenitoare, nu s-au administrat probe pe această susținere iar după închiderea dezbaterilor, reclamanta a cerut să se constate că este unica moștenitoare.
Se mai susține că întrebată dacă dorește să rămână în indiviziune cu pârâții, reclamanta a răspuns afirmativ la interogatoriu însă răspunsul nu a fost consemnat întocmai ca urmare a precizărilor apărătorului acesteia care a răspuns că întrebarea nu are logică câtă vreme prin cererea introductivă s-a cerut partajarea.
În susținerea criticii se arată că reclamanta a administrat împreună cu pârâții bunurile succesorale, dar nu au putut produce asemenea dovezi pentru că nu s-a pus în discuție acest aspect.
După administrarea probatoriilor Tribunalul Dâmbovițaa pronunțat decizia civilă nr. 402 din 20.09.2007 prin care a admis apelul pârâților a desființat hotărârea atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, fiind respinsă cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că în cauza dedusă judecății, nu sunt aplicabile prevederile art.132 alin.2 pct.4 Cod procedură civilă.
Astfel, anterior închiderii dezbaterilor, reclamanta nu a declarat că înlocuiește acțiunea în realizarea dreptului cu cea în constatare, în sensul prevederilor citate ci, în cuvântul pe fond, după închiderea dezbaterilor, a pretins să se constate că este unica moștenitoare a autorului.
Aceasta echivalează cu încălcarea principiilor disponibilității, contradictorialității și dreptului la apărare deoarece instanța de fond s-a pronunțat pe altceva decât s-a cerut, apărările pârâților s-au concretizat în probe administrate pe cererea introductivă, fără posibilitatea de a canaliza materialul probator pe aspectul acceptării moștenirii, în contextul în care intimata reclamantă nu a susținut nici un moment că pârâții nu au acceptat succesiunea.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că instanța de apel a făcut o apreciere simplistă și eronată a probatoriului administrat în cauza dedusă judecății.
Arată recurenta - reclamantă că apărătorul său a solicitat instanței în raport de probele administrate să se constate că aceasta este unica moștenitoare a defunctului, dar înainte de închiderea dezbaterilor și nu după cum greșit a consemnat grefierul de ședință în practicaua sentinței, culpa aparținând astfel instanței de fond.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei din apel în sensul respingerii apelului pârâților.
Curtea, examinând decizia recurată, prin prisma criticilor invocate actelor și lucrărilor dosarului dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile succesorale rămase de pe urma defunctului în contradictoriu cu pârâții, ulterior la termenul de judecată din data de 13 iunie 2006 după închiderea dezbaterilor cu ocazia acordării cuvântului în fond a pretins ă se constate că aceasta este unica moștenitoare a defunctului.
Este știut că potrivit dispozițiilor art. 132 alin.1 Cod procedură civilă "la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului în vederea formulării întâmpinării" dispozițiile legale care au fost încălcate în cauza de față.
Procedând în modalitatea mai sus arătată instanța a încălcat principiul disponibilității și contradictorialității precum și dreptul la apărare al pârâților care nu și-au putut exprima poziția cu privire la cererea modificată.
De altfel verificând actele și lucrările dosarului se poate vedea că recurenta - reclamantă nu a susținut niciodată că pârâții pe care i-a chemat în judecată, fixand astfel cadrul procesual, nu au acceptat succesiunea defunctului.
Susținerile recurentei - reclamante făcute în cuprinsul motivelor de recurs în sensul că ar fi o consemnare greșită a grefierei de ședință în practicaua sentinței (amânării de pronunțare) cu privire la momentul modificării acțiunii sunt lipsite de relevanță, deoarece recursul vizează nelegalitatea deciziei din apel și nu eventualele greșeli materiale strecurate în practicaua încheierii de amânare a pronunțării de la instanța de fond.
Rezultă așadar că în mod corect instanța de apel, făcând aplicarea dispozițiilor art. 297 Cod procedură civilă a trimis cauza primei instanțe pentru a se pronunța pe cererea dedusă judecății în raport de probele administrate, astfel că recursul este nefondat urmând să fie respins, ca atare în baza dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta -, domiciliată în comuna, sat - de M, jud.D, împotriva deciziei civile nr.401 pronunțată la data de 29 septembrie 2007 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-pârâți, domiciliat în C, str. -, nr.81, jud.D, domiciliat în C,Bd.-, nr.112, -.C,.3,.40, jud.C, -, domiciliată în Română, str.-,.16,.A,.7, jud.C S și, domiciliată în comuna, str.- de M, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 30 ianuarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Constanța Pană
- - - -, C -
Grefier,
-
Red.CP
Tehnored.CN
2 expl./12.02.2008
nr.153/2006 Judec.
6806/2006 Trib.
;
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Maria DavidJudecători:Maria David, Elena Costea Constanța Pană
