Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1422/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1422
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Stela Popa
JUDECĂTOR 3: Ionela Vîlculescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtele, și împotriva deciziei civile nr. 321, din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - și intimații pârâți moștenitori, și, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentele pârâte, și personal și asistate de avocat și avocat, pentru intimata reclamantă - lipsind intimații pârâți moștenitori,.
Procedura nelegal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință,după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentele pârâte, a susținut motivele scrise, pe care le-a dezvoltat oral, în raport de care a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare iar în subsidiar, admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul omologării raportului de expertiză în varianta în care pârâtei îi revine lotul în care este inclusă casa de locuit, cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimata reclamantă -, a susținut că motivele de recurs exced dispozițiilor art.304 cod. proc. civ, solicitând respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea formulată la Judecatoria Craiova, la data de 09.02.2004, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâtele, Lucretia și, solicitand partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului.
Prin sentința civilă 3374/2004, Judecatoria Craiovaa admis în parte acțiunea și a constatat că reclamanta este unica moștenitoare acceptantă succesiunii defunctului,.
Împotriva acestei sentinte au declarat apel reclamanta și pârâtele.
Prin decizia civilă 3614/2004, Curtea de APEL CRAIOVAa admis apelurile părților, a anulat sentința atacată și a reținut procesul spre judecare.
Pentru a se pronunta în acest sens, instanța a reținut că din ansamblul probator reiese ideea necesității dezbaterii cronologice a succesiunilor defuncților, si pentru a fi stabili mostenitorii acceptanti, averea succesorala si cotele partilor.
Prin decizia civilă 1180/2005, Curtea de APEL CRAIOVAa declinat competența de soluționare a acțiunii la Tribunalul Dolj.
Pe rolul Tribunalului Dolj, cauza a fost înregistrată la data de 03.06.2005.
Prin încheierea de admitere în principiu din 20.09.2006, a fost admisă în principiu și în parte acțiunea pricipală, constatându-se deschisă succesiunea defunctului, decedat la data de 20.06.1992, cu ultim domiciliu în com.C, județul
S-a constatat calitatea de moștenitori acceptanți ai succesiunii lui, pentru: -sotie supravietuitoare, cu o cota de din mostenire, Șercu --reclamanta, descendenta de gradul I cu o cota de din mostenire, Drgoi -parata, descendenta de gradul I, cu o cota de din mostenire si Drgoi, descendent de gradul I cu o cota de din mostenire.
S-a constatat că masa succesorală ramasă de pe urma defunctului Drgoi se compune din cota de din dreptul de proprietate asupra casei cu doua camere, o sl si o coșare situate in com. C, sat Sarata, jud. D (restul de fiind cota sotiei supravietuitoare din acest bun comun) si cota de 1/1 din terenurile prevazute in titlul de proprietate nr. 430-15075/14.03.1995 emis pe numele lui Drgoi.
S-a constatat că pârâtele Drgoi, descendentă de gradul I și, descendentă de gradul I sunt străine de moștenirea lui Drgoi, prin acceptare în termenul de opțiune succesorală.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctului Drgoi, decedat la data de 16.08.1999, cu ultim domiciliu in com. C, jud.
S-a constatat calitatea de moștenitori acceptanți ai succesiunii lui, pentru: -ascendent privilegiat, cu o cotă de din moștenirea fiului său, Șercu --reclamanta, colateral privilegiat gradul II cu o cota de 3/8 din moștenire, Drgoi -pârâta, colateral privilegiat de gradul II, cu o cotă de 3/8 din moștenire.
S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Drgoi este compusă din cota de din moștenirea autorului său, un și o căruță.
S-a constatat că sunt străine de moștenirea lui Drgoi, paratele Drgoi, sora consangvină și Lucretia, sora consangvină, prin acceptare în termenul de opțiune succesorală.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctei decedată la data de 02.11.2003, cu ultim domiciliu in com. C Jud.
S-a constatat calitatea de moștenitori pentru pârâții: -colateral privilegiat de gradul II cu o cotă de 1/3 din moștenirea defunctei, -nepot de frate, prin reprezentare, cu o cotă de 1/3 din moștenire si -nepot de sora prin retransmitere cu o cota de 1/3 din mostenire.
Prin decizia civilă nr.321 din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâții, și .
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților și s-au atribuit bunurile după cum urmează:
Lotul 1 s-a atribuie reclamantei -, care primește: casa și coșarul, în valoare totală de 2240 lei; teren intravilan aferent 2086 mp = 830 lei;calul=500 lei și căruța = 400lei, plătind sultă pârâtei suma de 1317 lei.
Lotul 2 s-a atribuit pârâtei, care primește următoarele terenuri: T 130,P 89-2355 mp=942 lei; - T 136, P 87- 385 mp =154 lei;- T 187, - 3196 mp= 319,6 lei;- T 191, P 60 = 5208 mp = 520,8 lei.
Lotul 3 s-a atribuit pârâtei, care primește următoarele terenuri: T 178, P 279 -1,08 ha = 1080 lei;- T 139, P 53 - 2900 mp = 290 lei, plătind sultă pârâtului suma de 450 lei.
Lotul 4 s-a atribuit pârâtului, care primește următoarele terenuri: T 139, -2820 mp= 282 lei,- T 182, P 90- 4603 mp= 460 lei; - T 182, P 47 - 3608 mp = 360 lei, plătind sultă lui 210 lei.
Lotul 5 s-a atribuit pârâtului, care primește următoarele terenuri:, -1509 mp =150 lei;-T 23/1, P 101 -1530 mp=153 lei, primind sultă de la suma de 450 lei iar de la suma de 210 lei.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a avut în vedere următoarele:
Masa succesorala ramasă în urma decesului defunctei este compusă din din dreptul de proprietate asupra casei cu două camere, o sală și două coșare situate în com. Calarași-sat -ca parte din comunitatea de bunuri, cota de din sucesiunea ramasă de pe urma decesului soțului său, și cota de din succesiunea ramasă de pe urma fiului său,.
Concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză au fost folosite la efectuarea lotizării fizice și valorice.
Instanța de apel a avut astfel în vedere la stabilirea loturilor concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză,respectiv evaluarea făcută de către cei trei experți, cotele succesorale ce revin părților, așa după cum au fost ele reținute prin încheierea de admitere în principiu.
Împotriva acestei decizii civile au formulat recurs pârâtele, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:
Instanța de apel a dispus partajarea averii succesorale a autorului comun, și a constatat că sunt străine de succesiune prin neacceptare în termenul legal recurentele și fără cerceta cu atenție cauza dedusă judecății.
Instanța ar fi trebuit să constate, în baza probelor administrate, că nu este întemeiată, excepția neacceptării succesiunii de către recurente, aceasta, în situația în care la decesul autorului comun, toate cele necesare înmormântării erau deja cumpărate de către autor încă din timpul vieții, iar de alte cheltuieli de mică valoare s-a ocupat fratele recurentelor și cea de-a doua soție a tatălui acestora.
Instanța nu a reținut că terenul, cu acordul tuturor, a fost împărțit între toți moștenitorii, existând astfel o înțelegere tacită, pe care instanța de apel nu a avut-o în vedere.
În drept, se invocă dispoz. art. 304 pct. 9 Cod pr. civ.
Recursul este nefondat.
Soluția pronunțată de către instanța de apel este corectă, fiind dată cu aplicarea corectă a legii, neexistând motive de nelegalitate, în sensul dispoz. art. 304 Cod pr. civ.
Potrivit art. I pct. 106 din OUG 138/2000 pentru modificarea Codului d procedură civilă, recursul a devenit o cale extraordinară de atac.
. art. 304 pct. 10 Cod pr. civ. potrivit cărora era supusă recursului hotărârea pronunțată în condițiile în care instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, au fost abrogate prin art. I pct. 49 din Lg. 219/2005, privind abrogarea OUG 138/2000, de modificare a Codului d e procedură civilă.
Potrivit noului text de lege, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în situațiile enumerate la pct. 1-9numai pentru motive de nelegalitate,spre deosebire de dispozițiile anterioare care, deși făceau distincția între motivele de casare și cele de modificare, nu distingeau între motivele de nelegalitate și cele de netemeinicie.
În concluzie, în calea extraordinară de atac a recursului nu mai este posibilă analizarea unor motive care vizează netemeinicia unei hotărâri judecătorești, controlul judiciar urmând a se exercita numai din perspectiva motivelor de nelegalitate, care corespund situațiilor expres și limitativ prev. de art. 304 pct. 1-9 Cod pr. civ.
Or, criticile formulate în cauză vizează în principal aspecte de netemeinicie, întrucât se referă la modul de stabilire a stării de fapt respectiv asupra stabilirii acceptării succesiunii de către succesibilii autorului, fără a se indica dispozițiile legale încălcate ori greșit aplicate.
Sunt nefondate criticile din recurs referitoare la modul de atribuire a terenurilor în loturile părților, având în vedere că la atribuirea bunurilor au fost avute în vedere dispoz. art. 6739Cod pr. civ. și art. 6735Cod pr. civ. care vizează criteriile în baza cărora sunt stabilite loturile fizice.
Nu s-a făcut nici dovadă a nerespectării dispozițiilor legale de către experți la evaluarea bunurilor reținute la masa de împărțit, făcându-se trimitere la actele normative în baza cărora s-a calculat fiecare valoare în parte, precum și la buletinele documentare pentru expertizele tehnice.
În aceste condiții,solicitarea recurentelor ca raportul de expertiză să fie omologat în varianta în care casa de locuit să fie trecută în lotul pârâtei nu poate fi primită,în mod corect,instanța de apel, cu respectarea dispozițiilor legale,a atribuit bunurile succesorilor în drept.
Astfel cu respectarea art.741cod civil și pentru a se asigura un echitabil partaj în natură cu respectarea cotei succesorale ce revine fiecărui moștenitor,instanța a atribuit casa și coșarul reclamantei,împreună cu terenul aferent casei.
Referitor la pârâtele-recurente, și s-a invocat excepția neacceptării moștenirii în termenul prevăzut de lege.
Instanța în mod corect a apreciat că pârâta a făcut acte de acceptare tacită a succesiunii rămase de pe urma defunctului său tată.
Pârâtele-recurente și au recunoscut la interogatoriu că nu au luat bunuri din moștenirea lui nici înainte și nici după decesul acestuia din urmă
Nu au făcut nici dovada că au fost împiedicate să facă acte de acceptare tacită a succesiunii, cum nici nu au fost împiedicate personal să folosească pământul rămas de la tatăl lor, nu au dovedit existența unui partaj voluntar al succesibililor care să privească terenurile din masa succesorală.
În consecință, având în vedere toate aceste considerente, în baza art. 3121Cod pr. civ. instanța va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtele, și împotriva deciziei civile nr. 321, din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - și intimații pârâți moștenitori, și, având ca obiect partaj judiciar.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./17.12.2009
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Stela Popa, Ionela Vîlculescu
