Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1431/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TG-
SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1431/
Ședința publică din 8 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta, domiciliată în Reghin,-, județul M, pârâții, domiciliat în Reghin,-, județul M și domiciliată în Reghin-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 45 din 4 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 4156/2005.
In lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 24 septembrie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie pronunțarea fiind amânată pentru data de 1 octombrie 2008, apoi pentru data de astăzi 8 octombrie 2008.
CURTEA DE APEL
Prin decizia civilă nr. 45/4 februarie 2008, îndreptată din oficiu - sub aspectul unei erori materiale strecurate în dispozitiv, prin încheierea din 31 martie 2008, Tribunalul Mureșa admis apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1068/30 iunie 23005 Judecătoriei Reghin și a schimbat în parte hotărârea atacată, cu privire la valoarea terenurilor supuse partajului și la cuantumul sultei compensatorii, după cum urmează:
Lotul II compus din:
- teren intravilan A în suprafață de 5600 mp. înscris în TP -/1999 nr. cadastral 3300/13/1 în valoare de 193.421,7 lei RON.
Teren extravilan F înscris în TP -/1999 în suprafață de 2900. în valoare de 49.300 lei.
Lotul II compus din:
- teren intravilan A înscris în TP -/1999, nr. cadastral 822/3 în 6900. în valoare de 117.300 lei.
A atribuit, în natură, lotul I reclamantei și lotul II pârâților.
A obligat reclamanta să plătească pârâților suma de 62.710,9 lei, cu titlu de sultă compensatorie.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
A obligat intimații și la plata către apelanta a sumei de 1043 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
A compensat celelalte cheltuieli de judecată ocazionate de părți în apel.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta și pârâții, cea dintâi solicitând, în principal, modificarea în parte a soluției, în sensul stabilirii sultei în funcție de valoarea corectă a terenurilor, valoare calculată după normele legale în vigoare, precum și în raport de situația juridică în concret a tuturor imobilelor supuse judecății.
În subsidiar, reclamanta a solicitat modificarea integrală a sentinței atacate, în sensul stabilirii unei modalități de împărțire în natură, în cote de 1/2 pentru fiecare parte cu interese contrare.
Detaliind motivele de recurs, reclamanta a invocat prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, susținând că instanța de apel a apreciat greșit modalitatea de partajare a imobilelor aflate în dispută, în principal din perspectiva faptului că a conchis fără a exista o explicație satisfăcătoare în ceea ce privește imposibilitatea de a partaja în natură toate cele trei imobile supuse împărțelii, în special în ceea ce privește parcela topografică cu nr. 822/3 în suprafață de 6900 mp. care nu a fost măsurată în concret în niciuna din expertizele efectuate, pe considerentul că nu a putut fi identificată în teren, motiv pentru care nici valoarea reală de piață a acestei parcele nu a putut fi determinată în mod concret și corect.
Reclamanta a mai arătat că în mod greșit s-a reținut de către instanța de apel faptul că ar fi contestat doar valoarea stabilită la instanța de fond a terenurilor din extravilan, iar nu și pe cea a terenului din intravilan, toate obiecțiunile pe care le-a formulat în mod constant la toate expertizele efectuate vizând inclusiv această valoare, pe care a apreciat-o în mod constant ca fiind disproporționată față de valoarea reală de piață a terenului în cauză.
A mai precizat că în apel a solicitat ca instanța să dispună în privința unei partajări în natură numai pentru că prin expertizele efectuate s-a ajuns la valori abracadabrante, pentru terenul din intravilan s-a exagerat în mod deliberat, asimilându-l cu cel construibil, iar pentru cel din extravilan, s-a diminuat foarte mult valoarea, ajungându-se la disproporții vădite.
În ceea ce-i privește pe pârâți, aceștia au solicitat, în principal, casarea deciziei atacate și reținerea cauzei pentru rejudecarea apelului, în sensul stabilirii în sarcina reclamantei a unei sulte în cuantum de 165.000 RON, ținând cont de valoarea actuală a tuturor terenurilor coproprietatea părților, iar în subsidiar, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.
Prin memoriul de recurs, pârâții au invocat motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă, arătând că instanța de apel a interpretat și aplicat în mod greșit dispozițiile legale ce reglementează efectul devolutiv al apelului, procedura partajului și regulile de realizare a acestuia, sub aspectul sultei pe care a stabilit-o, precum și dispozițiile legale privind administrarea probei cu expertiză, deoarece reclamanta a contestat cuantumul sultei, considerând-o prea mare, astfel că instanța de apel trebuia să realizeze o nouă judecată în ce privește toate elementele care au concurat la stabilirea sultei criticate - în concret, valoarea actuală a terenului din intravilan și din extravilan - și nu doar cu privire la o parte din aceste elemente - valoarea terenului din extravilan - așa cum a procedat în fapt.
Pârâții au mai susținut că instanța de apel a aplicat greșit prevederile legale care guvernează partajul, respectiv art. 741 - 742 cod civil și art. 6735Cod procedură civilă, care impun instanței să asigure egalitatea în drepturi a copărtașilor, ceea ce se poate realiza doar prin stabilirea la același moment a valorii bunurilor supuse împărțelii. Or, în cauză s-au avut în vedere valori din ianuarie 2008, pentru terenurile din extravilan și valori din martie 2005, pentru cele din intravilan. De asemenea, au fost diferite și metodele de evaluare a celor două categorii de terenuri, respectiv prețurile notariale pentru terenul extravilan și metoda comparației prin bonitare, pentru terenul intravilan.
Examinând recursurile deduse judecății, Curtea constată că acestea sunt întemeiate, urmând a fi admise pentru considerentele relevate în continuare:
Prin apelul declarat împotriva hotărârii primei instanțe, reclamanta a contestat cuantumul sultei stabilite în sarcina sa, apreciind-o ca fiind nejustificat de mare, motiv pentru care a solicitat schimbarea în parte a sentinței și stabilirea sultei în funcție de valoarea corectă a terenurilor. În concret, criticile reclamantei vizau evaluarea terenurilor supuse partajului, apreciind că cele din intravilan au fost supraevaluate, iar cele din extravilan - subevaluate.
Prin încheierea din 10 ianuarie 2006, instanța de apel a respins cererea reclamantei pentru efectuarea unei noi expertize și a dispus din oficiu o contraexpertiză care să fie efectuată de trei experți, fixând, ca obiectiv, stabilirea valorii de circulație a terenurilor din litigiu. ( fila 23 ). Prin urmare, nu s-a ținut cont de afirmativa precizare orală a reprezentantului apelanților, de la termenul anterior de judecată, ( contestată prin recursul declarat), conform căreia se contesta doar valoarea stabilită pentru terenurile situate în intravilan. ( fila 19 ).
Or, considerându-se învestit cu verificarea legalității hotărârii primei instanțe sub aspectul modalității de evaluare a întregii mase supuse împărțelii, tribunalul a renunțat în mod greșit, pe parcursul soluționării apelului, la obiectivul vizând stabilirea valorii terenului situat în intravilan.
Procedându-se în acest fel, s-a ajuns în situația ca sulta egalizatoare să fie nelegal stabilită, prin raportare la o valoare din februarie 2005 pentru terenul intravilan, respectiv din ianuarie 2008, pentru terenul extravilan, ceea ce încalcă prevederile art. 741 - 742 Cod civil, care consacră principiul egalității între copărtași.
De asemenea, nu s-a observat că una dintre parcelele din litigiu, respectiv cea cu nr. top. 822/3, în suprafață de 6900 mp. nu a fost identificată în teren, împrejurare de natură a pune sub semnul întrebării corectitudinea evaluării acesteia, știut fiind că unul dintre criteriile avute în vedere la stabilirea valorii terenurilor constă în gradul de fertilitate. Or, rolul activ consacrat de art. 129 Cod procedură civilă, obligă instanța să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
În fine, respectarea principiului echității și egalității între coindivizari impune stabilirea valorii bunurilor supuse împărțelii prin aceeași metodă, iar nu cum s-a procedat în speță, prin raportare la prețurile uzitate de notari - pentru terenul extravilan, respectiv evaluarea celui din intravilan prin aplicarea metodei comparației prin bonitare.
Cum neregulile identificate nu pot fi remediate în fața instanței de recurs, fiind necesară administrarea de probe noi - respectiv efectuarea unei expertize tehnice pentru evaluarea unitară și la același moment a tuturor terenurilor ce compun masa supusă partajului, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, va admite recursurile deduse judecății, va casa decizia atacată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamanta, domiciliată în Reghin,-, județul M și pârâții, domiciliat în Reghin,-, județul M și, domiciliată în Reghin-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 45/4 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 4156/2005.
Casează integral hotărârea atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Pt.
fiind în concediu medical,
semnează
Președintele instanței
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 exp./06.01.2009
Jud.fond.
Jud.tr.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
