Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 174/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj judiciar -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 174
Ședința publică din 29 mai 2009
PREȘEDINTE: Rață Gabriela JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul domiciliat în satul G, comuna, județul S și domiciliată în comuna Broșteni, județul S, împotriva deciziei civile nr. 93 din 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din 22 mai 2009, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când pentru a da posibilitatea părților, prin apărători, de a depune concluzii scrise la dosar, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi 29 mai 2009, ora 12,00.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 6.01.2003 sub nr. 17/2003 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 11272 mp teren fânaț și construibil și asupra unei case de locuit și grajd amplasate pe acest teren situate în comuna sat G care au format obiectul contractului autentic de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere nr. 707 din 5.03.1998; să se ia act că reclamanta este moștenitoare acceptată a succesiunii după defuncta u alături de sora ei defuncta u; să se formeze și să se atribuie loturi cu înscrierea dreptului de proprietate astfel dobândit în cartea funciară.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin decizia irevocabilă a Curții de Apel Suceava nr. 3857/22.11.2000 s-au respins cererea reclamantei pentru anularea și rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare nr. 707/1998 și s-a casat cu trimitere spre rejudecare soluționarea cererii reconvenționale.
Prin Decizia Curții de apel Suceava nr. 1224/2002 s-a constatat că reclamanta a acceptat tacit succesiunea după mama ei u.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 728 Cod civil.
S-au depus la dosar în copie hotărârile judecătorești la care s-a făcut vorbire în acțiune, contractul autentic nr. 707/1998 al BNP.
Prin precizarea la acțiune (f28 ds.17/2003), reclamanta a solicita ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâții, să se constate nulitatea absolută parțială a contractului autentificat sub nr. 707/5.03.1998 încheiat între pârâți și u, pentru vânzarea bunului altuia; să se constate că reclamanta este unică moștenitoare după u decedată la 12.10.1982; să se dispună radierea din CF dreptul de proprietate înscris pentru pârâți.
În motivarea acțiunii precizate reclamanta a arătat că sora ei u la data de 5.03.1998 a încheiat cu pârâții contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere nr. 707/5.03.1998, având ca obiect suprafața de 11272 mp teren fânaț împreună cu o casă de locuit și un grajd, imobile care în realitate făceau parte din masa succesorală după mama reclamantei, u.
Astfel, sora reclamantei, uav ândut pârâților întreaga masă succesorală rămasă după autoarea lor, deși ar fi avut drept de dispoziție doar cu privire la cota ideală de din această masă.
Astfel, vânzătoarea, cu rea credință, știind că după uam ai rămas moștenitoare și reclamanta, a înstrăinat întreaga masă succesorală, motiv pentru care contractul autentic de vânzare cumpărare arătat mai sus este lovit de nulitate absolută.
La data de 23.12.1999 a decedat sora reclamantei, u iar după ea s-a emis Certificatul de moștenitor nr. 80/15.05.2000 care atestă calitatea reclamantei de succesoare.
S-a mai arătat că pârâții au investit instanța de judecată cu o cerere prin care s-a solicitat să se constate că u ar fi fost unica moștenitoare acceptantă a succesiunii după u și anularea certificatului de moștenitor nr. 128/25.08.1998, cerere care a fost respinsă prin Decizia civilă nr. 419/2.04.2001 a Tribunalului Suceava și Decizia nr. 1224/17.04.2002 a Curții de Apel Suceava.
Față de cele arătate mai sus reclamanta a precizat că este unică moștenitoare după u și ca atare are un drept indiviz cu pârâții asupra imobilelor descrise în petitul acțiunii și solicită pronunțarea unei hotărârii prin care să se dispună sistarea acestei stări de indiviziune, cu atribuire de loturi.
La termenul din 2.04.2003 reclamanta depus la dosar o declarație olografă prin care a arătat că înțelege să renunțe la judecată cu privire la capetele de cerere indicate în precizarea acțiunii, iar pârâții au solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluționarea acțiunii reclamantei înregistrată pe cale separată prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a contractului autentificat sub nr.707/1998, acțiune care are caracter prejudicial față de prezenta cauză.
Prin sentința civilă nr. 420/25.05.2006 instanța a admis excepția autorității de lucru judecat ridicată de pârâți și a respins acțiunea.
Prin decizia civilă nr. 2122/21.11.2006 Tribunalul Suceavaa admis recursul, a casat sentința civilă nr. 420/25.06.2006 a Judecătoriei Vatra Dornei și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a reținut că excepția autorității de lucru judecat este dată atunci când printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă s-a soluționat fondul cauzei, astfel că, deși în sistemul nostru judiciar dobândește putere de lucru judecat numai dispozitivul hotărârii, în măsura în care acest dispozitiv este motivat, considerentele au același efect.
În speță, din considerentele sentinței civile nr. 1261/2003, dar și a deciziilor civile nr. 601/2005 și respectiv nr. 2255/2005 ale Curții de Apel Suceava, rezultă fără echivoc că cererea având ca obiect "ieșire din indiviziune" nu s-a judecat pe fond întrucât nu îndeplinea condițiile cerute respectiv indicarea masei succesorale, evaluarea bunurilor, calitatea și cota părților.
Ca atare, instanța de fond având hotărârile judecătorești irevocabile prin care s-a stabilit natura juridică a unei părți din bunurile ce au aparținut defunctei u, avea obligația de a stabili toate elementele ieșirii din indiviziune și a judeca cererea în fond.
Dosarul s-a înregistrat la această instanță la 31.01.2007 sub nr-.
Cu ocazia rejudecării cauzei, la termenul din 14.06.2007 reclamanta și-a precizat acțiunea solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâții, să se constate că: defuncta u decedată la data de 12.10.1982 a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafețelor de 3623 mp teren fânaț, situat în, învecinat cu terenul Parohiei Ortodoxe, teren școală, teren, DN V D - Broșteni în valoare de 141.297 lei; suprafața de 8056 mp teren fânaț situat în, învecinat cu, și drum în valoare de 314.184 lei; să se constate că def. uad obândit prin edificare dreptul de proprietate asupra construcțiilor casă de locuit în valoare de 50.000 lei și grajd în valoare de 15.000 lei amplasate pe suprafața de 3623 mp teren descris mai sus; să se constate că reclamanta are o cotă indiviză asupra bunurilor sus menționate de în calitate de fiică și moștenitoare după u conform Certificatului de Moștenitor nr. 128/5.08.1998; să se dispună ieșirea din indiviziune în natură cu formare și atribuire de loturi și înscrierea acestora în cartea funciară.
Pârâții și prin înscrisul depus la dosar intitulat " apărări" a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că nu au calitatea de coindivizari cu reclamanta și astfel nu există nici o rațiune pentru care să se dispună ieșirea din indiviziune, câtă vreme pe de o parte acțiunea pentru ieșire din indiviziune a fost soluționată irevocabil prin sentința civilă nr. 1261/11.11.2003 iar acțiunea pentru constatarea nulității absolute a titlului pe care-l dețin pârâții respectiv contractele autentice de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere nr.707/1998 și nr.1919/1998 a fost respinsă irevocabil prin decizia civilă nr. 2255/19.12.2005 a Curții de Apel Suceava, iar prin aceleași hotărâri s-a respins și cererea de radiere dreptul de proprietate înscris în CF pe numele pârâților cu privire la imobilele ce fac obiectul celor două contracte.
S-a mai arătat că pârâții au fost de bună credință la încheierea contractelor sus menționate și ca atare orice acțiune a reclamantei de rezoluțiune a acestor contracte a fost respinsă, cumpărătorii de bună credință neavând nici o obligație față de terți.
Referitor la certificatul de moștenitor nr. 128/25.08.1998 emis după u acesta a fost obținut de reclamantă după 16 ani de la decesul autoarei sale, aceasta neacceptând în nici un fel succesiunea după mama ei, avere care consta într-o serie de bunuri mobile, 716 teren și un.
La data încheierii celor două contracte între pârâți și u, aceasta apărea înscrisă la rolul agricol cu suprafața de 1,22 ha teren de diferite categorii și construcții, casă, grajd și alte anexe, iar suprafața de 2500 mp a primit-o de la primărie în anul 1955, suprafața de 16.800 mp teren fiind cumpărată în anul 1977 tot de către u de la familia.
Mai mult decât atât, uaî nstrăinat în anul 1970 suprafața de 1,12 ha către astfel încât a rămas doar cu o suprafață de 716 mp teren.
Pârâții au arătat că soluția pronunțată inițial de instanța de fond prin reținerea autorității de lucru judecat a fost mai mult decât corectă, legală și temeinică.
S-au administrat probe, fiind audiați la propunerea reclamantei martorii G și, s-au solicitat relații de la Primăria Comunei privind situația înscrierii la rolul agricol pentru u și u, iar la propunerea pârâților s-au audiat martorii și.
S-a încuviințat expertiză topometrică efectuată de ing. prin care s-au stabilit valorile actuale de circulație ale celor două suprafețe de teren din litigiu și s-au întocmit două variante de lotizare în părți egale și o variantă raportată la voința părților.
Nu s-au formulat obiecțiuni împotriva raportului de expertiză.
La termenul din 18.09.2008 reclamanta a depus la dosar copia unui contract autentic de vânzare cumpărare privind suprafața de 8056 mp teren din litigiu.
Prin sentința civilă nr. 1398 din 23 octombrie 2008 Judecătoriei Vatra Dornei pronunțată în dosar nr- s-a luat act de renunțare la judecată cu privire la capetele de cerere din precizarea acțiunii prin care s-a solicitat: constatarea nulității absolute parțiale a contractului autentificat sub nr. 707/5.03.1998 a BNP; să se constate că reclamanta este unică moștenitoare după autoarea sa u decedată la data de 12.10.1982 și să se dispună radierea din CF a pârâților și.
De asemenea, a fost admisă în parte acțiunea formulată de așa cum a fost precizată și în consecință s-a constatat că defuncta uad obândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3216 mp teren identic cu parcelele nou formate nr. 1, 2, 3 și nr.4, identificate prin raportul de expertiză întocmit de ing., situat în, învecinat cu terenul Parohiei Ortodoxe, Școala Generală, și N - V D - Broșteni.
A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere prin care s-a solicitat să se constate că defuncta uad obândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 8056 mp teren fânaț identic cu parcela nou formată nr. 5 identificate prin raportul de expertiză întocmit de ing..
S-a constatat că defuncta uad obândit prin edificare dreptul de proprietate asupra construcțiilor casă de locuit și grajd amplasate pe suprafața de 3216 mp teren descrisă mai sus.
S-a constatat compunerea masei succesorale rămasă după defuncta u, calitatea de moștenitoare a reclamantei care concură cu o cotă de, cealaltă cotă de revenindu-i defunctei u și respectiv pârâților ca urmare a încheierii contractului de vânzare/cumpărare cu clauză de întreținere nr. 707/1998; a dispus ieșirea din indiviziune prin formarea și atribuirea loturilor în natură în favoarea părților, compensând inegalitățile valorice privind plata sultei și a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate asupra bunurilor dobândite de părți, cu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contractul autentic de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere nr. 707/5.03.1998 a BNP, uaî nstrăinat lui imobilul situat în comuna, constând din suprafața de 11.272 mp teren fânaț și construibil împreună cu o casă de locuit și un grajd, învecinate cu DN, Ortodoxă, uliță, DN și.
Prețul convenit a fost de 5.000.000 lei ROL din care s-a achitat o parte, iar pentru diferență, cumpărătorul s-a obligat să o întrețină pe vânzătoare pentru tot restul vieții.
Împotriva contractului de vânzare cumpărare sus menționat, u și au formulat o acțiune în reziliere în contradictoriu cu și, care a fost admisă prin sentința civilă nr. 370/23.04.1999 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunțată în dosarul nr. 186/1999, iar părțile au fost repuse în situația anterioară încheierii contractului.
În același dosar pârâții - reclamanți și, au solicitat să se constate că u era singura proprietară a imobilelor înstrăinate și să se anuleze certificatul de moștenitor nr. 128/25.08.1998.
Prin decizia nr. 3414/24.11.1999 a Tribunalului Suceavaa fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile sus menționate.
Prin Decizia nr. 3857/22.11.2000 a Curții de Apel Suceavas -a admis recursul declarat de pârâții și împotriva Deciziei nr. 3414/24.11.999 a Tribunalului Suceava, s-a casat parțial această decizie și parțial sentința civilă nr. 370/1999 a Judecătoriei Vatra Dornei în sensul că s-a respins cererea reclamantei și pentru anularea și rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare nr. 707/5.03.1998 iar în legătură cu cererea reconvențională, dosarul a fost trimis instanței de fond pentru soluționarea pe fond a cererii reconvenționale.
Prin sentința civilă nr. 419/2.04.2001 a Judecătoriei Vatra Dorneis -a respins cererea reconvențională formulată de și prin care aceștia solicitau să se constate că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2500 mp teren fânaț și clădire identică cu parcela nr. 234 din 9.03.1998 și în baza Decizie nr. 51/3.06.1955 dată de fostul S Popular al comunei să se constate că uad obândit prin edificare dreptul de proprietate asupra construcției casă de locuit și grajd amplasate pe parcela nr. 3 și să se dispună scoaterea acestor bunuri în masa succesorală; să se constate că u erau unică moștenitoare acceptantă a succesiunii după defuncta, iar este străină de această succesiune ă prin neacceptare în termenul prev. de art. 700 cod civil și că astfel, uad obândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 716 mp și asupra suprafeței de 8056 mp teren fânaț.
Prin decizia civilă nr. 3484/13.11.2001 a Tribunalului Suceavas -a admis apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 419/2002 a Judecătoriei Vatra Dornei, s-a modificat în tot această sentință și în rejudecare s-a luat act că pârâții apelanți au renunțat la judecata cererii reconvenționale.
Prin Decizia civilă nr. 1224/17.04.2002 a Curții de Apel Suceavas -a admis recursul declarat de reclamanta împotriva Deciziei civile nr. 3484/13.11.2001 a Tribunalului Suceava și s-a modificat această decizie în sensul că s-a respins ca nefondat apelul pârâților și, menținându-se sentința civilă nr. 419/2001 a Judecătoriei Vatra Dornei.
Prin sentința civilă nr. 1261/11.11.2003, Judecătoria Vatra Dorneia admis în parte acțiunea reclamantei, a constatat nulitatea absolută parțială a contractelor de vânzare cumpărare nr. 707/5.03.1998 și nr. 1919/24.06.1998 a BNP, a constatat că reclamanta este moștenitoare după mama sa u împreună cu sora sa u, a dispus radierea din CF a pârâților și și înscrierea reclamantei cu cota de, s-a respins cererea de ieșire din indiviziune ca nefondată.
Prin decizia nr. 601/10.06.2005, Curtea de Apel Suceavaa respins apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 1261/11.11.2004 a Judecătoriei Vatra Dornei.
Prin Decizia civilă nr. 2255/19.12.2005 Curtea de Apel Suceavaa admis recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 601/2005, care a fost modificată în parte, în sensul că s-a admis apelul pârâților și s-a schimbat în parte sentința civilă nr. 1261/11.11.2004 a Judecătoriei Vatra Dornei, în sensul respingerii capetelor de cerere privind constatare nulitate absolută parțială a contractelor de vânzare cumpărare nr. 707/1998 și nr. 1919/1998 și radiere tabulară, ca nefondate, menținând celelalte dispoziții ale sentinței civile și deciziei civile sus menționate.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Suceava prin decizia civilă nr. 2255/19.12.2005 a reținut că în cazul vânzării unui bun indiviz, nu se aplică regulile privitoare la vânzarea bunului altuia ci regulile proprii stării de indiviziune.
Din probele administrate în cauză instanța de fond a constatat că s-a dovedit că u a exercitat asupra terenului din litigiu în suprafață de 3216 mp identic cu parcelele nou formate nr. 1, 2, 3 și 4 din raportul de expertiză întocmit în cauză, o posesie utilă în înțelesul prev. art. 1847 Cod civil, de peste 30 de ani, astfel încât sunt îndeplinite condițiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea reglementată de art.1890 Cod civil.
O dovadă în plus a faptului că u s-a manifestat față de teren ca adevărată proprietară este și aceea că și-a edificat pe acest teren construcțiile casă și grajd.
Apelul declarat de pârâți a fost respins ce nefondat prin decizia civilă nr. 93/26.02.2009 a Tribunalului Suceava, care a reținut în motivare că reclamanta intimată nu a modificat acțiunea inițială ci doar și-a precizat-o astfel că nu se impunea timbrarea suplimentară, iar față de calificarea ei ca fiind una precizatoare nu se impune problema tardivității.
Referitor la motivarea că în speță s-au încălcat dispozițiile art. 24 Cod procedură civilă, s-a reținut că judecătorul cauzei a mai pronunțat sentința civilă nr. 370/23.04.1999, într-un litigiu care a avut alt obiect decât cel din cauza de față, așa încât nu este întemeiat acest motiv de apel.
În ceea ce privește susținerea apelanților, potrivit căreia acțiunea reclamantei, așa cum a fost precizată este inadmisibilă față de natura contractului de vânzare cumpărare nr. 707/1998, Tribunalul a reținut că prin decizia civilă nr. 2255/19.12.2005 Curtea de apel Suceavaa respins capetele de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a contractelor de vânzare cumpărare nr. 707/1998 și nr. 1919/1998 și radiere tabulară, ca nefondate, cu motivarea că în cazul vânzării unui bun indiviz se aplică regulile proprii stării de indiviziune, care supun dreptul dobândit de cumpărător unei condiții rezolutorii, tribunalul precizând că prin decizia sus menționată s-a recomandat ieșirea din indiviziune cu consecințele de rigoare asupra contractelor.
De asemenea, tribunalul a constatat că în cauză s-au respectat dispozițiile art.1 pct.2 Cod procedură civilă ce vizează competența materială a instanței de fond, care, s-a pronunțat supra cererii reclamantei astfel cum a fost precizată, acordând ceea ce s-a cerut.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții și, care au criticat soluția ca fiind nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art. 304, pct.7 - 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâții au arătat în esență că instanțele nu au analizat excepțiile invocate, respectiv inadmisibilitatea acțiunii de partaj, formulată de reclamantă, întrucât imobilele teren și construcții sunt proprietatea tabulară a pârâților, dobândite de în baza contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere nr. 707/1998, încheiat cu defuncta u, iar pe de altă parte tardivitatea acțiunii astfel cum a fost precizată, care trebuia anulată ca insuficient timbrată în raport de capetele de cerere menționate.
Arată pârâții că u - sora reclamantei - a primit în anul 1955 din partea Primăriei suprafața de 2500 mp pe care a edificat casa și grajdul și a cumpărat suprafața de 1 ha teren, imobile care au făcut obiectul contractelor de vânzare cumpărare nr. 707/1998 și nr. 1919/1998, încheiate de aceasta cu pârâții care, au precizat că valabilitatea acestor contracte a fost confirmată prin hotărâri judecătorești irevocabile, așa încât imobilele menționate nu pot fi partajate.
De altă parte, u, mama reclamantei și a defunctei, avea în proprietate suprafața de 9 ari teren cu o casă veche, imobile ce nu au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 707/1998, însă reclamanta nu a acceptat în mod tacit ori expres succesiunea rămasă după mama sa, obținând fraudulos certificatul de moștenitor nr. 128/1998, care nu-i conferă un drept de proprietate în indiviziune cu pârâții.
Fiind cumpărători de bună credință, pârâții nu trebuie să restituie bunurile cumpărate de la un coindivizar ce a decedat, iar depozițiile martorilor propuși de reclamant nu au relevanță în cauză, fiind partinice și nesincere. De asemenea, într-o manieră generală pârâții au criticat conținutul raportului de expertiză.
Examinând recursul prin prisma probatoriului administrat și a motivelor invocate, Curtea constată că nu este fondat.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta solicitat ieșirea din indiviziune asupra imobilului compus din suprafața de 11.272 mp teren fânaț și construibil, casă de locuit și grajd, imobil situat în sat G, comuna, județul S, care a constituit proprietatea mamei sale u (decedată la 12 octombrie 1982) și care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere nr. 707 din 5 martie 1998 încheiat de sora sa u (decedată la 23 decembrie 1999) în favoarea pârâților și.
Deși în mod constant pârâții au contestat calitatea de moștenitoare legală a reclamantei, după defuncta sa mamă, se constată că această calitate a fost stabilită prin certificatul de moștenitor nr. 128 din 25 august 1998 (fila 42 dosar - al Judecătoriei Vatra Dornei ) în care figurează reclamanta alături de sora sa u cu o cotă egală de din moștenire, certificat care a fost analizat de instanțele de judecată și considerat valabil. Astfel, prin sentința civilă nr. 419 din 2 aprilie 2001 Judecătoriei Vatra Dornei, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1224 din 17 aprilie 2002 Curții de Apel Suceavaa fost respinsă cererea formulată de pârâții din prezenta cauză pentru anularea certificatului de moștenitor și constatarea calității de unică moștenitoare și proprietară a defunctei u, cu motivarea că, în sensul dispozițiilor art. 689 Cod civil, a acceptat în mod tacit moștenirea rămasă după defuncta mamă u, care, la data decesului avea în patrimoniu suprafața de 4144 mp moștenită de la părinții săi și suprafața de 8056 mp teren dobândit prin cumpărare, așa încât u nu poate fi considerată unica proprietară a acestor imobile care au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare.
Susținerea pârâților recurenți potrivit căreia nu au calitatea de coindivizari cu reclamanta întrucât au cumpărat cu bună credință de la defuncta soră a acesteia imobilele în litigiu, nu poate fi reținută, dat fiind faptul că, deși prin decizia civilă nr. 2255 din 19 decembrie 2005, Curtea de Apel Suceavaa respins irevocabil cererile privind constatarea nulității absolute parțiale a contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 7087/1998 și nr. 1919/1998, în cazul vânzării unui bun indiviz nu se aplică regulile privind vânzarea bunului altuia, ci regulile proprii stării de indiviziune, care, supun dreptul dobândit de cumpărător unei condiții rezolutorii, starea de indiviziune contestată fiind confirmată irevocabil prin sentința civilă nr. 419/2001 a Judecătoriei Vatra Dornei, menționată anterior, așa încât, în speță nu este dată excepția inadmisibilității acțiunii reiterată de pârâții recurenți.
Pe de altă parte, nu este dată nici excepția tardivității acțiunii astfel cum a fost precizată, întrucât, inițial, acțiunea de ieșire din indiviziune a fost respinsă în considerarea excepției autorității de lucru judecat, prin sentința civilă nr. 420 din 25 mai 2006 Judecătoriei Vatra Dornei, care, a fost casată de Tribunalul Suceava prin decizia civilă nr. 2122 din 21 noiembrie 2006 - irevocabilă - cu obligarea instanței de fond de a stabili toate elementele ieșirii din indiviziune și a judeca cererea în fond, astfel că, în rejudecare, conformându-se dispozițiilor imperativ prevăzute de art. 315 pct. 1 și 3 Cod procedură civilă, judecătoria a procedat la stabilirea situației de fapt, recunoscând în mod legal în sensul prevederilor art. 138 Cod procedură civilă, îndreptățirea reclamantei de a formula precizări la acțiune în vederea soluționării pricinii în mod integral și just, evitându-se astfel promovarea unei acțiuni conexe.
În ceea ce privește critica vizând conținutul raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul, Curtea reține că acesta nu a fost contestat în fața instanței de fond, ulterior termenului de judecată din 19 iunie 2008 când lucrarea a fost depusă la dosar și mai mult decât atât, la termenul din 9 octombrie 2008, părțile prin apărători au arătat că nu mai au de propus alte probe ori de formulat alte cereri.
De menționat este faptul că celelalte aspecte invocate de pârâții recurenți vizează chestiuni care au fost soluționate irevocabil de instanțele de judecată și pun în discuție, în mod nelegal, hotărâri judecătorești care au intrat în puterea lucrului judecat.
În considerarea celor reținute, Curtea, în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat, apreciind soluția atacată ca fiind legală.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 274 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea va obliga recurenții să plătească intimatei suma de 300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul domiciliat în satul G, comuna, județul S și domiciliată în comuna Broșteni, județul S, împotriva deciziei civile nr. 93 din 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Obligă recurenții să plătească intimatei suma de 300 lei cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./29.06.2009
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Ciută Oana
