Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 176/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 176/
Ședința publică din 13 mai 2009
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurentul pârât GH., domiciliat în localitatea,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 19, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 13 ianuarie 2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,- și intimata pârâtă GH. domiciliată în municipiul M,-, județul C, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă recurentul reclamant, intimata reclamantă și intimata pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, după care:
Recurentul pârât depune la dosar, în copie, într-un singur exemplar, două înscrisuri, despre care arată că reprezintă cereri pe care le-a adresat în vederea obținerii terenurilor agricole.
Instanța, verificând, constată că acestea se află deja depuse la dosar.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe fond, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le pe rând cuvântul, pe fond, pentru dezbateri.
Recurentul pârât, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului, așa cum a fost formulat și motivat și, pe fond, solicită respingerea acțiunii întrucât intimatele nu sunt moștenitoare în prezenta cauză.
Intimata pârâtă Gh., având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii Judecătoriei Mangalia.
Intimata reclamantă, având cuvântul, pune aceleași concluzii - de respingere a recursului, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii Judecătoriei Mangalia.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Gh. și Gh., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului G (), compusă din teren în suprafață totală de 10.0697 ha situat în extravilanul comunei, județul C, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza legilor fondului funciar în favoarea moștenitorilor, prin acordare de despăgubiri.
În motivare, a arătat că, urmare adoptării legislației în materia fondului funciar, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate alături de alți moștenitori ai defunctului G (), iar pentru terenul în suprafață de 10.0697 ha situat în extravilanul comunei, județul C, s-au admis aceste cereri și s-a recunoscut dreptul de proprietate, reconstituirea făcându-se in modalitatea acordării de despăgubiri, astfel cum rezultă din adeverința nr.102/02.02.2005 eliberată de Primăria.
Ulterior, reclamanta și-a precizat obiectul cererii, învederând instanței că a înțeles să formuleze o acțiune în constatare, solicitând să se constate cota sa succesorală legală după autorul comun G () prin raportare la terenul în suprafață de 10.0697 ha.
A invocat în drept disp. art.669 și art.728 Cod civil.
În apărare, pârâtul a formulat note scrise prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată întrucât, pentru terenul ce se solicită a fi partajat, nu s-a realizat punerea în posesie și nu s-au acordat nici despăgubiri.
Prin sentința civilă nr.865/C/17.04.2008 Judecătoria Mangaliaa admis cererea precizată, formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Gh. și Gh. și a constatat că reclamanta, în calitate de titulară a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 10,0697 ha, ce a aparținut autorului G (), are o cotă succesorală legală de 1/3 din acest imobil, în calitate de noră prin retransmiterea moștenirii fiului
În considerentele hotărârii, instanța a reținut că reclamanta se legitimează procesual activ ca fiind titulara cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, formulată în temeiul Legii nr.1/2000, asupra terenurilor în suprafață de 10.0697 ha situate în extravilanul comunei, jud. C, ce au aparținut autorului G (), socrul său.
De pe urma aceluiași autor au mai formulat cereri, considerându-se persoane îndreptățite, și pârâții Gh. și, în calitate de descendenți ai aceluiași autor.
Analizând cererile, comisiile de specialitate în materia fondului funciar le-au admis și s-a dispus înscrierea moștenitorilor defunctului G (), respectiv reclamanta și pârâții Gh., mai întâi în anexa 39 - despăgubiri, transformată ulterior în anexa 23 - despăgubiri, revalidată prin Hotărârea nr.500/11.09.2006 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
A reținut instanța că reconstituirea dreptului de proprietate prin acordare de despăgubiri s-a datorat lipsei terenurilor agricole disponibile la nivelul Comisiei Locale de fond funciar, astfel cum rezultă din Tabelul Nominal reprezentând anexa 23, unde părțile figurează la poziția 231.
Defunctul G () a cărui succesiune se dezbate, a decedat la data de 26.04.1959, iar moștenitorii săi legali sunt cei trei copii rezultați din căsătorie, în calitate de descendenți direcți:, (decedat la data de 03.12.1995) și soția supraviețuitoare - decedată la data de 04.08.1995.
Moștenitori legali acceptanți ai succesiunii defunctei sunt cei trei copii, și G, cu o cotă succesorală de 1/3 fiecare, astfel cum rezultă din sentința civilă nr.1512/16.02.1998 pronunțată de Judecătoria Constanța.
Ulterior deschiderii succesiunii, a intervenit decesul unuia dintre acești descendenți, cota parte corespunzătoare din masa succesorală, intrată în patrimoniul său, transmițându-se propriilor moștenitori (moștenire prin retransmitere).
Astfel, la data de 03.12.1995 a decedat G, unica moștenitoare acceptantă fiind - soție supraviețuitoare, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.299/20.09.1996 eliberat de BNP din
S-a reținut de către prima instanță că acești moștenitori (, și)au fost repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii, în temeiul Legii nr.18/1991 modificată prin Legea nr.1/2000, prin formularea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut autorului comun.
În conformitate cu art.8 alin.2 din Legea nr.18/1991, "de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în agricolă de producție, - precum și în condițiile legii civile, moștenitorii acestora -".
Potrivit art.13 alin.3 din Legea nr.18/1991, "titlul de proprietate se va emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun".
Dacă la moștenire sunt chemați doi sau mai mulți descendenți de gradul I (copiii defunctului), cota parte de moștenire ce se cuvine fiecăruia se stabilește în mod egal, în funcție de numărul lor - pe capete ( art.669 Cod civil).
Analizând situația de fapt dedusă judecății prin prisma dispozițiilor legale menționate, prima instanță a apreciat că, prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 10.0697 ha situate în extravilanul comunei, jud. C, ce au aparținut autorului G (), în patrimoniul fiecăruia dintre cei trei moștenitori s-a născut un drept de creanță, corespunzător cotei succesorale legale de 1/3 din valoarea totală a sumei ce urmează a se acorda cu titlu de despăgubiri, astfel că a admis acțiunea.
Apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 865/C/17.04.2008 a Judecătoriei Mangaliaa fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 19 din 13 ianuarie 2009 Tribunalului Constanța.
În considerentele deciziei tribunalul a reținut că obiectul investirii instanței l-a constituit stabilirea cotelor de coproprietate deținute de părți, ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 10,0697 ha după autor G () sub formă de despăgubiri bănești, ca urmare a înscrierii acestora în anexa 39, poziția 87.
A mai reținut că potrivit art.294 alin.1 din Codul d e procedură civilă, în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi și constatând că prin cererea de apel pârâtul a invocat alte motive și împrejurări, contestând dreptul reclamantei și al pârâtei asupra altor suprafețe de teren, care nu au făcut obiectul judecății în fața primei instanțe și exced limitelor investirii, a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul apelant Gh., contestând calitatea de moștenitoare a reclamantei de pe urma defunctului
Susține că i-au fost sustrase actele de moștenitor și că are dreptul să i se restituie 10,69 hectare pe care le moștenește de la tatăl său, G și o suprafață de 0,4590 hectare plantație cu vie, terenuri pe care nu le-a primit. Solicită să fie pus în posesie pe aceste terenuri.
Recursul nu este întemeiat.
Reclamanta este, potrivit certificatului de moștenitor nr. 299 din 20 septembrie 1996 eliberat de BNP, singurul moștenitor acceptant al soțului său
În această calitate, reclamanta are dreptul să i se restituie drepturile cuvenite soțului său, rămase la decesul acestuia, inclusiv dreptul de a dobândi cota-parte ce îi revenea soțului său prin reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 10,0697 hectare teren extravilan, ca urmare a cererii formulată anterior decesului de către acesta în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Deși recurentul contestă calitatea de moștenitor a reclamantei, nu s-au depus dovezi contrare celor menționate, respectiv dovezi care să atestă că autorul reclamantei, Gh. G, a renunțat la succesiunea tatălui său, G (), renunțarea la succesiune fiind singura situație prevăzută de Legea nr. 18/1991 care exclude o persoană de la beneficiul restituirii.
Cât privește celelalte motive de recurs, Curtea nu poate analiza o cerere de punere în posesie a recurentului câtă vreme această solicitare nu a făcut obiectul sesizării Judecătoriei Constanța și, potrivit art. 294, coroborat cu art. 316 Cod procedură civilă, în căile de atac nu se pot formula cereri noi. Pentru soluționarea pretențiilor proprii, recurentul poate demara o procedură de fond funciar la judecătorie, nefiind suficient pentru valorificarea drepturilor sale să le afirme direct într-o cale de atac, instanțele fiind ținute să respecte principiul disponibilității potrivit cu care judecătorul hotărăște numai asupra obiectului cererii deduse judecății (art. 129 alin.6 Cod procedură civilă).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurentul pârât GH., domiciliat în localitatea,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 19, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 13 ianuarie 2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,- și intimata pârâtă GH. domiciliată în municipiul M,-, județul C, având ca obiect partaj judiciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 mai 2009.
Pentru Președinte de complet, aflat în concediu de odihnă, conform art. 261(2) Cod procedură civilă, semnează Președinte de instanță, | JUDECĂTORI, - - - - |
Grefier,
- -
Red.hot.jud.fond
Red.dec.jud.apel
Red.dec.jud.recurs /17.07.2009
gref.AB/2 ex./17.07.2009
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici, Jelena Zalman
