Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 177/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI

ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.177/

Ședința publică din 13 mai 2009

Completul de judecată constituit din:

PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă

JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici

JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman

Grefier - - -

Pe rol, soluționarea recursurilor civile formulate de:

recurenții pârâți MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C, ambii cu sediul în C,- și

II.recurentul pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, cu sediul în C, strada -.-, nr. 18;

împotriva deciziei civile nr. 28, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 15 ianuarie 2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata C, cu sediul în C,-, -8, parter și intimata reclamantă, cu domiciliul în C,-, având ca obiectrevendicare imobiliară.

La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă pentru recurenții pârâți Municipiul C prin Primar și Consiliul Local al Municipiului C, avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 8 dosar, iar pentru intimata reclamantă, răspunde avocat, în substituire pentru avocat, care depune la dosar delegația de substituire nr. 34 din 12 mai 2009 și împuternicirea avocațială seria - nr. 69634 din 12 mai 2009; se constată lipsa celorlalte părți.

Procedura este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.

Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, după care:

Apărătorul intimatei reclamante depune la dosar (filele 20, 21), în copie, adresa nr. 39728 din 11 martie 2009, emisă de Primăria Municipiului C, Administrația Publică Locală, Serviciul Juridic și dovada primirii. Învederează că, prin adresa depusă astăzi la dosar, dorește să demonstreze faptul că sunt chemați să pună în executare hotărârile "aferente dosarului nr- privind imobilul situat în C,-."

Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe fond, pentru dezbateri.

Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le pe rând cuvântul, pe fond, pentru dezbateri.

Apărătorul recurenților pârâțiMunicipiul C prin Primar și Consiliul Local al Municipiului, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat și motivat:în principalcasarea hotărârii recurate, reținând împrejurarea că instanța de apel a dispus anularea unei decizii emisă de către fostul Consiliu Popular al Județului C, actual Consiliul Județean C, fără ca emitentul acestui act administrativ să fi fost citat în proces. În subsidiar, solicită admiterea recursului și modificarea în totalitate a hotărârii recurate, cu consecința menținerii hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală, prin care s-a dispus respingerea acțiunii formulată de reclamanta ca neîntemeiată; cu obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

Apărătorul intimatei reclamante, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de recurenții pârâți Municipiul C prin Primar și Consiliul Local al Municipiului C Se referă la art. 480 cod civil și la Decretul nr. 223/1974.

Solicită respingerea recursului formulat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de acest recurent, lasă la aprecierea instanței.

Întrebat fiind de către instanță, cu privire la partaj, apărătorul intimatei reclamante arată că, la acest moment, nu există nici un litigiu pe rol în baza Legii nr. 10/2001. Arată, totodată, că nu a fost contestată decizia emisă în baza Legii nr. 10/2001.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr- reclamanta a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Municipiul C, Consiliul Local C și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor prin C, ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate nulitatea absolută a Deciziei Consiliului Popular al Județului nr. 197/1980 și să dispună restituirea în natură a terenului în suprafață de 500 situat în C,-.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că terenul în suprafață de 500 situat în Municipiul C,-, județul C, a fost proprietatea sa până în anul 1980, când în urma repatrierii sale în Republica Federală Germania, în baza Decretului nr. 223/1974 s-a dispus preluarea bunului de către stat, conform Dispoziției nr. 197/1980 emisă de Consiliul Popular al Județului

Prin sentința civilă nr. - din 21 iulie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanțaa fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantei.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că, ulterior deciziei de preluare nr. 197/1980, reclamanta a obținut un titlu de proprietate asupra terenului, constând în sentința civilă nr. -/2007 a Judecătoriei Constanța, prin care, în urma soluționării unui partaj judiciar, terenul în suprafață de 400 i-a fost atribuit în deplină proprietate și posesie.

Atât timp cât reclamanta deține un titlu de proprietate pentru terenul revendicat, nu se mai poate cere constatarea nulității deciziei administrative emise în temeiul Decretului nr. 223/1974.

Referitor la capătul de cerere ce viza revendicarea terenului, s-a reținut că reclamanta nu a făcut dovada că pârâții îi posedă terenul, motiv pentru care s-a respins cererea în revendicare ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamanta care a criticat-o pentru nelegalitate, arătând că în mod greșit s-a respins acțiunea sa, întrucât hotărârea pronunțată în partaj este declarativă de drepturi, iar nu constitutivă, iar pe de altă parte, instanța nu a analizat cererea referitoare la nulitatea titlului deținut de stat cu privire la imobilul litigios.

Prin decizia civilă nr. 28 din 15 ianuarie 2009 Tribunalul Constanțaa admis apelul reclamantei și a schimbat în tot sentința apelată, în sensul admiterii acțiunii reclamantei.

A constatat nulitatea absolută parțială a deciziei nr. 197 din 24 mai 1980 emisă de Consiliul Popular al Județului C - Comitetul executiv în temeiul Decretului nr. 223/1974, cu privire la terenul viran în suprafață de 500 situat în Municipiul C,-.

Au fost obligați pârâții Municipiul C, Consiliul Local C și Statul Român prin Ministerul Finanțelor să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul teren în suprafață de 500 situat în C,-, identificat prin expertiza.

Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut, în esență, că reclamanta s-a legitimat ca proprietar al terenului revendicat, bun ce i-a fost preluat în mod abuziv în baza Decretului nr. 223/1974.

S-a mai reținut că acest act normativ era contrar legilor în vigoare la data preluării - art. 480 - 481 Cod civil, cât și Constituției României, situație în care decizia administrativă nr. 197 din 24 mai 1980 este lovită de nulitate.

Întrucât în prezent terenul este liber, acesta poate fi restituit în natură reclamantei.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs Municipiul C, Consiliul Local C și Statul Român, care au criticat-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.

Recurentul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a criticat legalitatea hotărârii recurate sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesuale pasive, apreciind că în prezenta cauză nu are calitate procesuală pasivă, întrucât bunul revendicat face parte din domeniul privat al Municipiului

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Reclamanta a reclamant primei instanțe privarea ei de proprietate, în mod abuziv, asupra imobilului situat în C,-, în baza Decretului nr. 223/1974, combinată cu lipsa indemnizării timp de 20 de ani, ceea ce a făcut-o să sufere o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de art. 1 din Protocolul 1 la CEDO.

Avându-se în vedere împrejurarea că reclamanta invocă nelegalitatea titlului cu care statul român a preluat bunul proprietatea sa, conform art.6 din Legea nr. 213/1998 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul că statul trebuie să garanteze realizarea efectivă și rapidă a dreptului de restituire, fie că este vorba de o restituire în natură, fie că este vorba de acordarea de despăgubiri, atunci când restituirea în natură nu mai este posibilă, Curtea, conformându-se principiului preeminenței dreptului și legalității protecției drepturilor patrimoniale enunțate în art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenție, constată că Statul Român, prin Ministerul Finanțelor are calitatea procesual pasivă în prezenta acțiune.

Instanțele de fond și de apel au soluționat în mod judicios această problemă de drept, întrucât reclamanta a pierdut proprietatea printr-un act de autoritate al statului, prin care s-au creat situații juridice noi cu privire la aceste bunuri, astfel că Statul are calitate de persoană obligată în raportul juridic dedus judecății.

Și intenția legiuitorului este aceea că statul are calitatea procesual pasivă în astfel de litigii, iar argumentul de text îl reprezintă prevederile art.6 din Legea nr. 213/1998, conform căruia instanțele judecătorești sunt competente să stabilească valabilitatea titlului pentru bunurile dobândite în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă acestea au intrat în proprietatea statului cu respectarea, printre altele, legilor în vigoare la data preluării lor și a tratatelor internaționale la care România era parte la acel moment.

Prin urmare, ca titular al actului de deposedare, statul este răspunzător - în ipoteza reținerii caracterului nelegal al preluării - de prejudiciul creat reclamantei prin privarea ei de proprietate cu privire la imobilul din C,- și poate fi ținut la acoperirea prejudiciului astfel creat, deoarece încălcarea dreptului de proprietate antrenează după sine obligația de a pune capăt acestei încălcări și de a înlătura consecințele, astfel încât să se restabilească, pe cât posibil, situația anterioară.

La rândul lor, pârâții Municipiul C și Consiliul Local C au criticat legalitatea hotărârii Tribunalului Constanța conform art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă pentru următoarele motive:

1.Instanțele de fond și de apel nu au manifestat rol activ în vederea stabilirii corecte a cadrului procesual în raport de obiectul cererii deduse judecății.

Deși reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută a dispoziției nr. 197 din 24 mai 1980 emisă de Consiliul Local al Județului C, în temeiul Decretului nr. 223/1974, în cauză, nu a fost chemat în judecată în calitate de pârât și emitentul actului, respectiv succesorul lui - Consiliul Județean

2.Instanțele de fond și de apel au soluționat în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, acest pârât neavând calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

3.Pe fond, acțiunea reclamantei este nefondată, întrucât reclamanta nu a probat că terenul revendicat este posedat de recurenții pârâți, aceștia din urmă neîntreprinzând nici o măsură de împiedicare a exercitării de către reclamantă a tuturor prerogativelor de proprietar, astfel cum rezultă din hotărârea de partaj - sentința civilă nr. 13301 din 06 noiembrie 2007 Judecătoriei Constanța.

Analizând legalitatea hotărârii Tribunalului Constanța se constată ca fiind întemeiată critica recurenților ce vizează stabilirea greșită a cadrului procesual, sub aspectul părților din proces, în raport cu obiectul cererii dedusă judecății.

Se reține că reclamanta investit Judecătoria Constanța cu o acțiune ce conținea două capete de cerere principale, și anume: constatarea nulității deciziei administrative de preluare a bunului în temeiul Decretului nr. 223/1974 și revendicarea terenului situat în C,-, în suprafață de 500

Reclamanta a solicitat să se constate în mod expres nulitatea Dispoziției nr. 197 din 24 mai 1980 emisă de Consiliul Popular al Județului C - Comitetul Executiv, nelimitându-se la a solicita instanței să analizeze legalitatea titlului statului, pe cale incidentală, conform art.6 din Legea nr. 213/1998, în cadrul acțiunii în revendicare.

Conform art. 129 alin. final Cod procedură civilă, instanța este obligată să se pronunțe cu privire la toate capetele de cerere cu judecata cărora fost investită, respectiv față de toate părțile implicate în conflictul judiciar.

În virtutea rolului activ reglementat de art. 129 alin.(2) Cod procedură civilă, instanței îi incumbă îndatorirea de a pune în discuția părților toate problemele de drept pe care le ridica acțiunea dedusă judecății, inclusiv cele ce priveau stabilirea corectă a cadrului procesual în raport de obiectul acțiunii.

Astfel, deși reclamanta a solicitat să se constate, așa cum am arătat mai sus, nulitatea deciziei administrative de preluarea imobilului în proprietatea statului emisă conform Decretului nr. 223/1974, instanța nu a pus în discuția părților necesitatea soluționării acestei cereri în contradictoriu cu emitentul actului sau, după caz, cu succesorul acestuia.

Instanța, în raport de părțile chemate în judecată, nu s-a preocupat să lămurească dacă reclamanta solicită să se constate pe cale incidentală nevalabilitatea titlului statului, conform art.6 din Legea nr. 213/1998 și a constatat în mod direct nulitatea deciziei nr. 197/1980 emisă de Consiliul Popular al Județului C - Comitetul Executiv, cu nerespectarea principiului contradictorialității, emitentul actului nefiind citat în cauză.

De asemenea, nu au fost lămurite nici aspectele ce vizează dreptul reclamantei la restituirea unui teren în suprafață de 500 situat în C,-, în raport de dispozițiile Legii nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine.

Pentru lămurirea deplină a tuturor acestor aspecte, și în contradictoriu cu toate părțile implicate în raportul juridic dedus judecății, inclusiv în contradictoriu cu succesorul emitentului actului a cărui nulitate se cere, Consiliul Județean C, se impune admiterea recursului pârâților Municipiul C și Consiliul Local C, cu consecința casării deciziei și sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare Judecătoriei Constanța.

În ceea ce privește critica referitoare la lipsa calității procesual pasive Statului Român aceasta este nefondată, pentru considerentele expuse cu ocazia analizării recursului Statului Român și pe care nu le vom mai relua. Cu ocazia reluării judecății cauzei, instanța de fond va avea în vedere și celelalte critici ale pârâților ce vizează fondul cauzei, și anume, aspecte legate de posesia bunului revendicat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul civil formulat de recurenții pârâți MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C, ambii cu sediul în C,-, împotriva deciziei civile nr. 28, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 15 ianuarie 2009, în dosarul nr-.

Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurentul pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, cu sediul în C, strada -.-, nr. 18, împotriva deciziei civile nr. 28, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 15 ianuarie 2009, în dosarul nr-.

Casează decizia civilă nr. 28, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 15 ianuarie 2009, în dosarul nr- și sentința civilă nr. 12913, pronunțată de Judecătoria Constanța la data de 21 iulie 2008, în dosarul nr- și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Constanța.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - -

- -

Grefier,

- -

Red.hot.jud.fond

Red.hot.jud.apel ( )

Red.hot.jud.recurs /02.06.2009

Tehnored.gref.AB/2 ex./03.06.2009

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI

ASIGURĂRI SOCIALE

CĂTRE,

JUDECĂTORIA CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ

Vă înaintăm alăturat, dosarul nr-, având ca obiect revendicare imobiliară și părți: recurenții pârâți MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C, ambii cu sediul în C,- și II.recurentul pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, cu sediul în C, strada -.-, nr. 18, împotriva deciziei civile nr. 28, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 15 ianuarie 2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata C, cu sediul în C,-, -8, parter și intimata reclamantă, cu domiciliul în C,-, întrucât Curtea, prin Decizia civilă nr. 177/C, pronunțată la data de 13 mai 2009, a decis:

"Admite recursul. Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurentul pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, cu sediul în C, strada -.-, nr. 18, împotriva deciziei civile nr. 28, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 15 ianuarie 2009, în dosarul nr-.Casează decizia civilă nr. 28, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 15 ianuarie 2009, în dosarul nr- și sentința civilă nr. 12913, pronunțată de Judecătoria Constanța la data de 21 iulie 2008, în dosarul nr- și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Constanța.Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 mai 2009."

Dosarul conține un nr. de 24 file și are atașate următoarele dosare: nr- al Tribunalului Constanța (31 file); nr- al Judecătoriei Constanța (173 file) și, respectiv, nr. 3256/2006 al Tribunalului Constanța (61 file).

PREȘEDINTE DE COMPLET, Grefier,

Judecător - - - -

- 2 ex. -

Președinte:Mihaela Popoacă
Judecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici, Jelena Zalman

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 177/2009. Curtea de Apel Constanta