Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 19/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 19
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de reclamantul, domiciliat în com. sat jud. B, precum și de pârâtul, domiciliat în com. sat jud. B, împotriva deciziei civile nr.274 din 6 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții G, domiciliat în com. sat jud. B și leu domiciliată în com. jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant și recurentul-pârât, ambii asistați de avocat din cadrul Baroului B, conform împuternicirii avocațiale din 8 ianuarie 2009 și intimații-pârâți G și, ambii personal.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul reclamantului este timbrat cu chitanța nr. - din 19 noiembrie 2008 în valoare de 10,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbre judiciare în valoare 0,30 lei, iar recursul pârâtului este timbrat cu chitanța nr. - din 19 noiembrie 2008 în valoare de 10,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbre judiciare în valoare 0,30 lei, toate anulate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-au depus la dosar de către intimații-pârâți G și o cerere cu caracter de întâmpinare, înregistrată sub nr. 309 din 12 ianuarie 2009, iar avocat, apărător ales al recurenților, o cerere înregistrată sub nr.371 din 13 ianuarie 2009, prin care solicită lăsarea cauzei după ora 9,30 pentru a se putea prezenta.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat, având cuvântul, susține oral recursurile depuse în scris la dosar, arătând în esență că se impune casarea deciziei Tribunalului Buzău și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, în condițiile în care se apreciază că nu s-a soluționat fondul sau la instanța de fond pentru a se rezolva situația litigioasă existentă între părți, existând atât motive care atrag modificarea, cât și casarea.
Arată că instanțele nu au analizat vocația succesorală a părților și nu au stabilit corect cotele, neținând seama de certificatul de moștenitor din 1981, prin care o parte din moștenitori au renunțat la succesiunea tatălui. Nici tribunalul și nici judecătoria nu au ținut cont de toate terenurile reconstituite, de drepturile primite și recunoscute pentru fiecare parte, nu au stabilit vocația la succesiunea tatălui și față de aceasta, cotele la succesiunea mamei. Totodată, cererea de aderare la apel nu a fost analizată de tribunal, iar intimata leu și-a schimbat poziția procesuală pe parcurs.
În temeiul art. 312 al.5 raportat la art. 312 al.3 teza a II-a Cod pr.civilă solicită în principal casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârilor recurate și pe fond omologarea variantei II din raportul de expertiză inițial care nu fărâmițează excesiv terenurile, respectă posesia și înțelegerile existente între părți cu privire la plata taxelor și impozitelor. Cu cheltuieli de judecată în cazul modificării hotărârilor recurate.
Intimata-pârâtă, având cuvântul, arată că nu a contribuit la cheltuielile de înmormântare și nu și-a schimbat poziția procesuală, astfel că solicită respingerea recursului și păstrarea hotărârilor atacate. Fără cheltuieli de judecată.
Intimatul-pârât G, având cuvântul, arată că hotărârile pronunțate de instanțele anterioare sunt clare și legale, astfel că solicită respingerea recursului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, G și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului., decedat la data de 20.04.1980, cu ultimul domiciliu în comuna, județul
În fapt, reclamantul a învederat instanței că, la data de 20.04.1980, a decedat autorul lor., de pe urma căruia a rămas o masă succesorală compusă din suprafața de teren de 2,2800 ha teren situat în satul, comuna, județul B, ce a fost reconstituit conform Legii 18/1991 și pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr.22878/73/18.03.1996 de către Comisia Județeană
A mai arătat că mama sa, defuncta a decedat la data de 13.11.2000, succesiunea acesteia nefiind dezbătută până în prezent.
În sprijinul acțiunii au fost depuse înscrisuri: copie certificate de deces autori Gh. și, titlul de proprietate nr.22878/73/18.03.1996 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B, copia certificatului de moștenitor nr.1196/22.10.1981 eliberat de notariatul de Stat Județean
Pârâții, prezenți în instanță, nu au formulat întâmpinare prin care să arate care sunt excepțiile și mijloacele de apărare față de cererea reclamantului.
Deși inițial au solicitat termen în vederea încheierii unei tranzacții, la următorul termen de judecată părțile au solicitat pronunțarea unei încheieri de admitere în principiu a acțiunii.
Prin încheierea interlocutorie din 05.10.2007 prima instanță a admis în principiu acțiunea formulată de reclamant, a constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la data de 21.04.1980, cu ultimul domiciliu în comuna, județul B, a declarat deschisă succesiunea defunctei, decedată la data de 09.02.2000, cu ultimul domiciliu în comuna, județul B, a constatat că de pe urma defuncților au rămas ca moștenitori reclamantul și pârâții, G și, în calitate de descendenți de gradul I, cu o cota de 1/4 fiecare din averea succesorală, compusă din suprafața de teren de 2 ha și 2800. situată în satul, comuna, județul B conform titlului de proprietate nr. 22878/73/18.03.1996 eliberat de Comisia Județeană B și a dispus numirea unui expert specialitatea cadastru pentru evaluare și lotizare imobil.
Lucrarea specialitatea topografie-cadastru și geodezie s-a întocmit de expert tehnic (filele 36-47 dosar), refăcută (filele 56-63 dosar fond) în urma obiecțiunilor formulate de reclamant și de pârâtul, primul arătând că expertul a atribuit în indiviziune o de teren între punctele 1-9-406-302 pentru pârâți, fără a fi necesar și fără să arate pentru ce anume menține starea de indiviziune între aceste puncte, precum și că, în conformitate cu dispozițiile art.6737pr.civilă se impune scoaterea de la masa de partajat și implicit din lotul său a suprafeței de teren de 3400. situat în tarlaua 31 pe raza comunei, întrucât a fost înstrăinat de comun acord cu pârâții, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.42/2007 depus la dosar, iar cel de-al doilea susținând că expertiza s-a efectuat în lipsa sa.
Noile obiecțiuni la completarea raportului de expertiză, au fost admise de prima instanță prin încheierea de ședință din 01.02.2008, astfel că s-a depus de către același expert completarea raportului de expertiză, fiind propusă și o noua variantă de lotizare, varianta nr.7.
Obiecțiunile ulterioare au fost respinse de instanță, motivat de împrejurarea că partajarea terenului în noua variantă propusă de către expert a ținut cont de obiecțiunile formulate de părți, răspunzând cerințelor prevăzute de art.741 cod civil și de art.6739pr.civilă.
Prin sentința civilă nr. 1653/21.03.2008 Judecătoria Buzăua admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, G și, a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea raportului de expertiză completare, întocmit de expert tehnic inginer, în varianta 7 și a atribuit părților loturile propuse de expert după cum urmează:
a primit terenul intravilan 1-2-10-301-1 (planul M) din tarlaua 16 în suprafață de 947. cu vecinii: N - pe 47,29, E - drum județean pe 22,34, S - drum pe 35,61, V - canal irigație pe 25,18, in valoare de 10209 lei. Teren intravilan 4-3-6-5-404-403-4 (planul M) din tarlaua 16 în suprafață de 1509 cu vecinii: N - pe 20.15+ 13.77+ 24,39, E - canal irigație pe 25,25, S - drum pe 55,70, V - G pe 37,70 in valoare de 16267 lei. Teren arabil 1-2-3-4-5-1 (planul D) din tarlaua 41 în suprafață de 0,40 ha cu vecinii: N - pe 136,71, E - drum pe 33,50, S - moșt. pe 131, V - pârâul pe 17,00 în valoare de 1102 lei și urma să plătească sultă pârâtei suma de 642 lei și pârâtului suma de 8181 lei, primind în total 18755 lei.
Gap rimit terenul intravilan 5-6-8-7-5- (planul M) din tarlaua 16 în suprafață de 1016. cu vecinii: N - pe 26,87, E -, pe 37,70, S - drum pe 26,87, V - pe 37,88, în valoare de 10952 lei. Terenul în suprafață de 212. în indiviziune, drum (1-2-3-6-8-9-406-401-11-302-1) (planul M ) în suprafață de 426. în valoare de 2286 lei. Teren arabil 1-2-3-4-1 (planul C) în tarlaua 46 în suprafață de 0,40 ha cu vecinii: N -. pe 533,60, E - teren pe 30, S - moșt. pe 500, V - drum pe 7,60 în valoare de 1102 lei. Teren intravilan 3-4-6-5-203-3 (planul N) din tarlaua 5 în suprafață de 447. cu vecinii: N - drum pe 9,58, E - pe 44,11, S - pe 10,29, V - pe 49,95 în valoare de 4.640 lei, urmând a plăti sultă pârâtei suma de 225 lei, primind în total 18.755 lei.
a primit teren arabil 1-2-3-4-1 (planul D) din tarlaua 53 în suprafață de 0,04 ha cu vecinii: N - moșt. pe 60,50, E - drum pe 6,61, S - moșt. pe 60,50, V - canal pe 6,61 în valoare de 110 lei; - teren arabil 1-2-3-4-1 (planul C) din tarlaua 53 în suprafață de 0,43 ha cu vecinii: N - pe 190, E - drum pe 22,60, S - moșt. pe 190, V - drum pe 22,60, in valoare de 1184 lei. Teren intravilan 3-202-201-110-109-101-4-3 ( planul N) din tarlaua 5 în suprafață de 894. cu vecinii: N - drum pe 50,84, E - pe 31,80, S - G pe 44,11 în valoare de 9.279 lei, urmând a primi sultă de la suma de 8.181 lei, primind în total 18.754 lei.
a primit teren intravilan 7-8-9-405-7 (planul M) din tarlaua 16 în suprafață de 1016. cu vecinii: N - pe 28,86, E - G pe 37,88, S - drum pe 24,72, V - drum pe 38,27, în valoare de 10.952 lei. Teren în suprafață de 213. în indiviziune, drum (1-2-3-6-8-9-406-401-11-302-1) (planul M) în suprafață totală de 426. în valoare de 2.296 lei.
Teren intravilan (5-6-105-205-204-5-) (planul N) din tarlaua 5 în suprafață de 447. cu vecinii: N - drum pe 6,06, E - G pe 49,95, S - pe 8,70, V - pe 27,75 si pe 27,17, in valoare de 4.640 lei, urmând a primi sultă de la G suma de 225 lei și de la suma de 642 lei, primind în total 18.755 lei.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului câte 205 lei reprezentând cheltuieli de judecată, inclusiv onorariu apărător.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că la data de 21.04.1980, a survenit decesul defunctului, cu ultimul domiciliu în comuna, județul B, iar prin certificatul de moștenitor nr.1192 din 22.10.1981, emis de Notariatul de Stat Județean B, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului, ca moștenitori acceptanți rămânând în calitate de soție supraviețuitoare și în calitate de fiu, fiind străini de succesiune prin renunțare, potrivit art.720 Cod civil, - fiică, - fiu și G - fiu.
La data de 09.02.2000, a intervenit decesul numitei (soție supraviețuitoare), cu ultimul domiciliu în comuna, județul B, de pe urma căreia instanța a reținut că au rămas ca moștenitori reclamantul și pârâții în calitate de descendenți de gradul I, fiecare cu o cota de din masa succesorală.
Cât privește masa succesorala, din înscrisurile depuse la dosar, instanța de fond a reținut că aceasta se compune din suprafața de teren de 2 ha și 2800 mp, situată în satul, comuna, județul B, ce a fost reconstituită conform Legii 18/1991 potrivit titlului de proprietate nr.22878/73/18.03.1996 eliberat de Comisia Județeană B, din care s-a exclus ulterior, conform art.6737pr.civilă, de la masa de partajat suprafața de teren de 3400. situat în tarlaua 31 pe raza comunei, ce a fost înstrăinat de părți anterior promovării acțiunii prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.42/12.01.2007 la " ".
În privința variantei de lotizare, instanța de fond a reținut că varianta nr. 7 din completarea la raportul de expertiză ține seama de mărimea cotei părți ce se cuvine părților din masa succesorală, de natura bunului supus partajării, respectiv a terenului, de domiciliul și ocupația părților, de posesia exercitată de acestea, de construcțiile existente, cât și de îmbunătățirile aduse acestora, iar sultele rezultate nu sunt împovărătoare pentru părți, răspunzând cerințelor prevăzute de art.741 Cod civil și de art.6739pr.civilă.
În consecință, având în vedere și dispozițiile art.728 Cod civil, potrivit cărora nimeni nu este obligat să rămână în indiviziune, prima instanța a apreciat că acțiunea formulată de reclamant este întemeiată, dispunând ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea raportului de expertiză completare, întocmit de expert tehnic inginer, specialitatea cadastru, în varianta 7, cu atribuirea către părți a loturile propuse de expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, reclamantul, criticând- pentru netemeinicie.
A susținut apelantul că frații săi, pârâții - intimați, dețin terenuri ale familiei care nu au fost trecute în titlul de proprietate al părinților și care nu au fost supuse partajului, dar a căror existență o poate dovedi în apel.
În consecință, a solicitat desființarea sentinței primei instanțe, aducerea la masa de partaj a tuturor suprafețelor moștenite sau primite de pârâți de la părinți și partajarea acestora.
Ulterior, la 22.09.2008, apelantul a formulat completări și precizări (filele 19,20) arătând că intimata stăpânește în satul 20250 mp teren de la părinți, intimatul G stăpânește teren agricol 5000 mp - moștenire de la bunici și 900 mp teren - grădină de zarzavat, de la părinți, iar, cu privire la varianta de partajare, el nu acceptă să fie făcut drum de acces prin curtea sa pe care o stăpânește din anul 1968, cât timp există drum marcat pe titlul de proprietate.
Se susține introducerea tuturor terenurilor spre partajare și se solicită omologarea variantei 2 raportului de expertiză, pentru că nu este de acord cu varianta în care frații primesc din terenul de lângă casa lui.
În cauză a formulat întâmpinare intimatul G solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe, întrucât ieșirea din indiviziune ce face obiectul dosarului privește terenul rămas de pe urma părinților, cuprins în titlul de proprietate al acestora, nu și pe cel al bunicilor, iar reclamantul apelant a primit singur prețul vânzării terenului de 3400 mp, exclus de la masa de partaj la judecata în fond.
Intimatul a formulat, inițial, întâmpinare în dosar prin care a arătat că nu are cunoștință de existența unor terenuri netrecute în titlul de proprietate al părinților, dar este de acord cu partajarea acestora dacă apelatul aduce aceste probe, urmând să fie desființată sentința și să se rejudece pe fond cauza (fila 11).
Ulterior, la 22.09.2008, a formulat și depus personal un memoriu (fila 13) prin care a solicitat schimbarea modalității de lotizare a terenurilor prin omologarea variantei 2 expertizei și rejudecarea cauzei întrucât ambii părinți au fost îngrijiți de el, iar după deces el a efectuat înmormântările acestora, pomenile și parastasele, dar și o cerere de aderare la apel (filele 14-15), întemeiată pe dispozițiile art. 293 cod procedură civilă, prin apărător, prin care a solicitat admiterea apelului și, văzând și acordul exprimat de apelant, schimbarea în parte a sentinței în sensul omologării variantei 2 raportului de expertiză astfel încât să nu se lotizeze terenul de 1788 mp aferent casei sale, pe care în folosește din anul 1981, întrucât i-a îngrijit pe părinți, a suportat cheltuielile de înmormântare și a avut acordul fraților săi pentru a păstra tot acest teren. În consecință, soluția primei instanțe încalcă atât drepturile recunoscute lui, cât și convenția anterioară a moștenitorilor. Mai mult, parcelarea suprafeței este excesivă și terenul își pierde valoarea economică și la fel se întâmplă și în cazul terenului de lângă casa apelantului, ambele variante fiind întocmite de expert fără acordul lor.
Față de toate aceste solicitări și cereri depuse de apelantul și intimatul - apelant în data de 22.09.2008, intimații G și și-au expus punctul de vedere atât verbal la termenul de judecată din 06.10.2008, cât și prin concluziile scrise depuse la dosar
Tribunalul Buzău, prin decizia civilă nr. 274 din 6 octombrie 2008 respins atât apelul, cât și cererea de aderare la apel ca nefondate, având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat numai partajarea suprafeței de 2, 28 ha teren reconstituită prin titlul de proprietate nr. 22878/73/18.03.1996 pentru titulara, în calitate de moștenitoare a defunctului Gh., din care s-a exclus la solicitarea reclamantului și cu acordul tuturor părților, conform art. 673 ind. 7 cod procedură civilă, suprafața de 3.400 mp teren arabil din tarlaua 31, ce a fost înstrăinată de părți anterior promovării acțiunii prin contractul autentificat sub nr. 42/12.01.2007 la " ".
Autorul Gh., tatăl părților în proces, a decedat în anul 1980 și de pe urma lui succesiunea a fost deschisă, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 1192/1981 depus la dosar, iar suprafața ce formează obiectul partajului a fost reconstituită prin titlul nr. 22878/73/18.03.1996, în temeiul Legii fondului funciar (art. 9-13), doar pe numele moștenitoarei acceptante - soția supraviețuitoare, astfel că în urma decesului acesteia, survenit la 09.02.2000, cotele ce revin celor patru moștenitori - părțile în litigiu, acceptanți tacit ai succesiunii sale, sunt de câte 1/4 și au fost corect stabilite în cauză, tot așa cum corect s-a stabilit și masa de partaj mai sus arătată
În acest sens, Tribunalul constată că au fost respectate prev. art. 129 alin. 6 cod procedură civilă și prima instanță a hotărât numai asupra obiectului dedus judecății.
Solicitarea reclamantului apelant formulată direct în apel dea introduce la partaj și alte suprafețe, precizate mai apoi în cererea de la fila 20 dosar, reprezintă o cerere nouă în apel care nu poate fi primită de instanță în conformitate cu prevederile art. 294 cod procedură civilă.
Însă, chiar și dacă o asemenea cerere ar putea fi primită, partea nu a făcut nici un fel de dovezi în sensul existenței respectivelor terenuri în patrimoniul autorilor indicați - Gh. și. Mai mult, se fac și referiri la o moștenire de la bunici, care, de asemenea, nu a făcut obiectul cererii introductive.
Cât privește modalitatea de partajare prin omologarea variantei 2 raportului de expertiză, solicitată în apel prin completarea motivelor de apel și prin cererea de aderare la apel, instanța constată că aceasta nu respectă principiile împărțelii în natură a bunurilor și reglementările art. 741 cod civil și art. 673 ind. 9 cod procedură civilă pentru că nu se asigură tuturor comoștenitorilor loturi care să cuprindă bunuri imobile de aceeași natură și valoare. Loturile sunt inegale, fiind incluse disproporționat terenuri în unele loturi în detrimentul celorlalte, cu consecința unor sulte mari ca echivalent valoric pentru această repartizare inechitabilă de terenuri. Astfel, tot terenul intravilan este repartizat în loturile propuse pentru apelantul - cel din tarlaua 16 și pentru intimatul apelant - cel din tarlaua 5, alături și de importante suprafețe de teren arabil extravilan în ce-l privește pe apelant, care, de altfel, a invocat expres la prima instanță aspectul sultelor împovărătoare rezultate în această variantă.
Or, în aceste condiții, lăsând la o parte atitudinea oscilantă și nesinceră a apelantului în privința variantelor de partajare a terenurilor, nu se poate concluziona decât că varianta solicitată în apel nu realizează o împărțeală echitabilă, în natură, a imobilelor - terenuri supuse partajului, fiind încălcate normele din art. 741 cod civil și art. 673 ind. 9 cod procedură civilă.
În schimb, varianta 7 expertizei, omologată de prima instanță, corespunde criteriilor textelor de lege arătate, în compunerea loturilor atribuite părților fiind cuprinse atât terenuri intravilane, cât și extravilane, cu consecința unor sulte mai mici.
Referitor la aderarea la apel, instanța constată că cererea intimatului apelant este de natură să conducă la schimbarea sentinței primei instanțe, conform art. 293 cod pr. civilă, dar susținerile părții sunt neîntemeiate, potrivit considerentelor de mai sus, în privința variantei 2 propuse pentru lotizare.
Deși partea solicită și orice altă variantă care nu împarte terenul intravilan de lângă casa acesteia, nici varianta 4, care lasă neîmpărțit acest teren, nu este judicioasă datorită sultelor mari stabilite pentru restabilirea echivalenței valorice a loturilor, în timp ce varianta 3, deși propune împărțirea respectivei suprafețe, stabilește sulte mai mari între loturi decât varianta omologată de prima instanță.
Nu rezultă din schițele de la filele 62,63 dosar fond o fărâmițare excesivă a terenului intravilan, susținerile părții fiind simple aprecieri subiective. Totodată nu s-a dovedit nici existența unei înțelegeri între moștenitori ca să primească tot terenul intravilan din tarlaua 5 în condițiile în care cei doi intimați nu susținut aceste afirmații ale fratelui lor, nefiind de acord cu schimbarea variantei de partajare iar în privința memoriului de la fila 13 dosar intimata a precizat că semnătura sa de pe acesta a fost aplicată fără a citi actul, în timp ce celălalt intimat a refuzat să semneze.
În ce privește celelalte susțineri ale intimatului - apelant, instanța constată că titlul de proprietate titlul de proprietate nr. 22878/73/18.03.1996 emis pentru titulara, în calitate de moștenitoare a defunctului Gh., conferă un drept de proprietate pentru suprafața de 2,28 ha teren și acesta produce efecte juridice depline atât timp cât nu a fost anulat, în schimb certificatul de moștenitor nr. 1192/1981 nu conferă proprietatea asupra terenurilor, ci constată cu efect declarativ cotele succesorale ce revin moștenitorilor acceptanți și componența masei succesorale de pe urma defunctului. Nefiind formulată în dosar o cerere reconvențională pentru partajarea pasivului succesoral de pe urma autorilor defuncți, aprecierile părții în acest sens sunt nefondate, ea putându-și valorifica pretențiile pe cale separată.
Împotriva deciziei sus-menționate au formulat recursuri atât reclamantul, cât și pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate, sub următoarele aspecte:
Reclamantul invocă nulitățile prevăzute de art. 304 pct.7, 8 și 9 Cod pr.civilă în sensul că cele două instanțe au soluționat doar parțial fondul cauzei, solicitând admiterea recursului, modificarea încheierii de admitere în principiu dar și a modalității de lotizare, respectiv varianta II din raportul de expertiză sau o variantă modificată a acestuia, dar care să nu presupună fărâmițarea loturilor de teren din jurul casei de locuit.
Consideră recurentul că nu au fost avute în vedere totalitatea terenurilor reconstituite și nu au fost respectate prevederile legale.
În ceea ce privește modificarea variantei de lotizare susține că sultele nu sunt împovărătoare, iar prin această modificare, ar fi respectată și posesia bunurilor.
Recurentul-pârât, prin criticile formulate, face referire la nulitățile prevăzute de art. 304 pct.5, 7, 8 și 9 Cod pr.civilă, solicitând admiterea recursului și casarea hotărârii recurate, iar în subsidiar solicită modificarea atât a încheierii de admitere în principiu, cât și modificarea variantei de lotizare solicitând omologarea varianatei II din raportul de expertiză sau o variantă modificată a acesteia.
Susține în continuare recurentul că instanța de apel a apreciat în mod greșit că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 293 al.1 Cod pr. Civilă, respingând cererea de aderare la apel fără să se pronunțe asupra ei în fond, deoarece cererea de aderare se formulase în termenul prevăzut de lege și îndeplinea toate condițiile prevăzute de acest text de lege.
Precizează că în cauză trebuia să își producă efecte certificatul de moștenitor nr. 1192/1991, care stabilea cote diferite asupra casei și terenului aferent, ceea ce nu s-a întâmplat, iar în acest caz există o nepronunțare asupra fondului.
În subsidiar se solicită admiterea recursului și modificarea în parte în sensul omologării variantei a II-a din raportul de expertiză, dar și aceasta într-o variantă modificată de instanță care să lase intacte terenurile din jurul casei de locuit atât a recurentului, cât și a fratelui său.
Examinând hotărârile, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate, pentru motivele ce se vor expune în continuare:
Față de faptul că în cele două recursuri formulate se regăsesc critici identice, instanța de recurs este îndreptățită să răspundă la aceste motive prin considerente comune, grupând diferite argumente.
Cele două instanțe au făcut o corectă apreciere a suprafețelor de teren ce fac parte din masa succesorală, aceasta pe baza probelor existente la dosarul cauzei (acte și chiar cererea de chemare în judecată), fiind respectate întrutotul dispozițiile art. 129 al.6 Cod pr.civilă.
Instanța de apel nu avea posibilitatea legală de a da curs solicitării reclamantului recurent făcută în fața acestei instanțe de introduce la masa de partaj și alte suprafețe pentru că s-ar fi încălcat dispozițiile art. 294 Cod pr.civilă, aceasta echivalând cu o cerere nouă.
Referitor la omologarea variantei a II-a din raportul de expertiză în varianta modificată de instanță, critică formulată de ambii recurenți, corect s- constatat că această variantă nu respectă principiile ce rezultă din dispozițiile art. 741 Cod civil și art. 6739cod pr.civilă pentru că nu asigură tuturor părților loturi care să cuprindă bunuri imobile de aceeași natură și valoare, loturile fiind inegale cu consecința unor sulte mari ca echivalent valoric, varianta care corespunde tuturor criteriilor prevăzute de lege și care este cea mai echitabilă fiind varianta 7 din expertiza, așa cum corect, de altfel, au apreciat cele două instanțe.
Critica prin care recurentul arată că există o nepronunțare asupra fondului cauzei nu are nici un suport legal, deoarece necercetarea fondului reprezintă o situație anormală în procesul de administrare a justiției.
În această situație se poate ajunge atunci când instanța a soluționat cauza pe baza unei excepții peremptorii, fie de fond, fie de procedură sau nu a examinat toate capetele de cerere ale acțiunii sau pe care trebuia să le examineze din oficiu în speța de față neexistând nici una din situațiile mai sus arătate.
Solicitarea recurentului-reclamant ce fost formulată direct în apel dea introduce la partaj și alte suprafețe precizate la fila 20 dosar apel, echivalează cu o cerere nouă în apel, care în mod corect nu a fost primită de instanță, pentru a nu fi încălcate prevederile art. 294 Cod pr.civilă.
Prin certificatul de moștenitor nr. 1192 din 22 octombrie 1981 emis de Notariatul de Stat Jud. B s-a declarat doar deschisă succesiunea defunctului - moștenitorii, cotele și renunțătorii la succesiune, iar masa succesorală fost stabilită conform titlului de proprietate nr. 22878/73/18 martie 1996, în temeiul Legii fondului funciar, doar pe numele moștenitoarei acceptantă - decedată ulterior.
Având în vedere considerentele ce preced, curtea constată că recursurile sunt nefondate și în temeiul art. 312 Cod pr.civilă le va respinge.
Urmează ca instanța să ia act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, ambele recursuri formulate de reclamantul, domiciliat în com. sat jud. B, precum și de pârâtul, domiciliat în com. sat jud. B, împotriva deciziei civile nr.274 din 6 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții G, domiciliat în com. sat jud. B și leu domiciliată în com. jud.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 14 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători,
C
Grefier,
Red. EC
Tehnored. NM
2ex.
23.01.2009
f- Judecătoria Buzău
a- Tribunalul Buzău
I,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu, Elena
