Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1960/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 1960/
Ședința publică din 17 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu judecător
JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtele și, împotriva deciziei civile nr.49 din 19 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat pentru recurentele-pârâte, în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Vâlcea -Cabinet individual, avocat pentru intimatul-reclamant, în baza delegației nr.114/2009, emis de Baroul Argeș -Cabinet individual și avocat - pentru intimatul-pârât, în baza împuternicirii avocațiale nr.40/2009, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual, lipsind intimata-pârâtă.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciare în valoare de 0,15 lei și a chitanței de plata taxei judiciare în sumă de 9,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat depune la dosar notă de evaluare a bunurilor ce fac obiectul litigiului de față, după aprecierea reclamantului, respectiv 42.540 lei, în raport de care invocă excepția privind inadmisibilitatea recursului.
Avocat precizează că, din eroare, la termenul anterior a depus o altă delegație.
Părțile prezente precizează pe rând că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui, punând în discuție și excepția privind inadmisibilitatea recursului.
Avocat precizează că valoarea totală a bunurilor ce fac obiectul litigiului de față depășesc 1 miliard de lei vechi și hotărârea primei instanțe este supusă atât căii de atac a apelului, cât și a recursului și solicită respingerea excepției.
În ce privește recursul, îl susține oral așa cum fost motivat în scris, solicitând admiterea lui. Apreciază că tribunalul a creat o nouă stare de indiviziune, întrucât nu s-a dispus ieșirea completă din indiviziune în ce privește imobilul casă de locuit. Dacă s-ar păstra soluția dată, îl stânjenește pe cel care va primi cealaltă parte prin folosirea întregului teren, neputând să mai ajungă la anexe. Această situația va duce la o devalorizare a întregului imobil.
Precizează că motivul de nelegalitate este acela că nu s-a dispus ieșirea din indiviziune, fiind încălcate dispozițiile art.741 Cod civil.
O altă critică vizează modul cum au fost partajate terenurile, fiecare trebuia să primească parte din aceste terenuri cuprinse în masa partajabilă.
Deși instanța de apel a apreciat că prin varianta omologată se reduc sultele, nu este deloc așa, doar pentru s-a diminuat sulta. Față de această împrejurare, apreciază că se impune ca fiecare copărtaș să primească cotă parte din ceea ce este supus partajului.
Solicită admiterea recursului și efectuarea unei a treia variante pentru ca fiecare copărtaș să primească din terenuri, iar casa să i se atribuie lui, motiv pentru care apreciază că s-ar impune o casare cu trimitere spre rejudecare. În subsidiar, solicită admiterea recursului și menținerea soluției pronunțată de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-reclamant, admiterea excepției privind inadmisibilitatea recursului, în raport de valoarea bunurilor supuse partajului.
Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele arătate pe larg în scris, cu cheltuieli de judecată. Arată că, după modul de redactare al memoriului de recurs, criticile vizează mai degrabă netemeinicia deciziei pronunțată de tribunal și nu nelegalitatea acesteia. În ce privește critica vizând împărțirea casei, camerele pot fi folosite independent, sunt decomandate și expertul a arătat că imobilul este comod partajabil în natură. Valoarea unui imobil nu este dată de modalitatea în care acesta aparține unei persoane sau alteia, susținerea că această împărțire duce la devalorizarea întregului imobil nu este întemeiată.
Apreciază că soluția tribunalului este legală și temeinică în ce privește varianta de lotizare omologată, toate părțile primesc bunuri în natură.
Avocat -, având cuvântul pentru intimatul-pârât solicită respingerea excepției invocată, apreciind că prezentul litigiu este suspus recursului la curtea de apel. În ce privește recursul declarat de cele două pârâte, solicită a fi admis, considerând că primordial era atribuirea bunurilor supuse partajului în natură și nu obligarea la sultă împovărătoare. Părțile sunt persoane în vârstă, fără alte venituri în afara pensiei, care de altfel este modică. În concluziile pe care le-a depus la dosar și pe care instanța urmează să le aibă în vedere la pronunțare, a propus o variantă de lotizare care permite atribuirea bunurilor în natură, cu sultă foarte mică. Dacă nu se va lua în calcul această variantă de lotizare, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 06.09.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor rămase în succesiunea defunctului Gh., decedat la 14.11.2000, cu ultimul domiciliu în comuna, arătând că în succesiunea defunctului au rămas terenurile menționate în titlul de proprietate nr.38047/31.03.1994 în suprafață de 16864. și cota de dintr-o casă cu 4 camere, sală, pivniță, magazie de alimente, o bucătărie, o cameră de baie, spațiu pentru depozitat lemne, grajd construit din bolțari, acoperit cu țiglă și un grajd din lemn, două cotețe.
La succesiunea defunctului are calitate de moștenitor pârâta, soție supraviețuitoare, reclamantul și ceilalți pârâți, în calitate de descendenți de gradul ] Prin Încheierea din 3 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Câmpulung s-a admis în principiu acțiunea, s-a constat deschisă succesiunea defunctului Gh., decedat la 14.11.2000, cu ultim domiciliu în comuna și că, în succesiunea căruia au rămas următoarele bunuri: suprafața de 1,6864 ha. teren identificat potrivit titlului de proprietate nr.38047/31.03.1994; din casa cu 4 camere, o sală, pivniță, o magazie de alimente, o bucătărie, o cameră de baie, un spațiu pentru depozitat lemne cu fânar, din cărămidă, acoperit cu țiglă; dintr-un grajd construit din bolțari, acoperit cu țiglă și dintr-un alt grajd și două cotețe de animale. Cealaltă cotă de aparține soției supraviețuitoare potrivit art.30 Codul familiei. S-a constatat, de asemenea, că au calitate de moștenitori reclamantul - descendent gr.I, pârâții, și în calitate de descendenți de gr.I cu un drept fiecare de 3/16 și pârâta, soție supraviețuitoare, cu un drept de 4/16.
S-a dispus efectuarea unei expertize pentru identificare, evaluare și lotizare, iar pârâta, prin apărător, a revenit asupra mențiunilor efectuate la data de 24.09.2008, recunoscând că a participat la efectuarea expertizelor și a solicitat confirmarea variantei a II-a din raportul de expertiză, iar reclamantul a solicitat confirmarea variantei Iar aportului de expertiză.
Judecătoria Câmpulung, prin sentința civilă nr.1823 din 25 septembrie 2008, admis acțiunea formulată de reclamant, a dispus ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase în succesiunea defunctului, decedat la 14.11.2000, cu ultim domiciliu în comuna și a confirmat expertiza ing. și, sens în care a atribuit bunurile potrivit raportului de expertiză tehnică ing. în varianta a II-a, după cum urmează:
Lotul nr.1 - - are o valoare de 64.287 RON; primește casă + anexe + grajduri + în valoare de 61.170 RON; teren în pct. "Acasă", conform schiței nr.1, în suprafață de 953. și valoarea de 7.624 RON; plătește sultă lotului nr.2 suma de 4507 RON.
Lotul nr.2 - - are o valoare de 25.276,5 RON; primește sultă de la lotul nr.1, suma de 4507 RON; primește sultă de la lotul nr.3, suma de 9.721,5 RON; primește sultă de la lotul nr.4, suma de 5521,5 RON; primește sultă de la lotul nr.5, suma de 5521,5 RON.
Lotul nr.3 - - are o valoare de 25.276,5 RON; primește teren în pct. "", conform schiței nr.2 - S în suprafață de 2500. și în valoare de 15.000 RON; primește teren în pct. "", conform schiței nr.3 - S - 3, în suprafață de 3333. și în valoare de 19.998 RON; plătește sultă de la lotul nr.2 suma de 5521,5 RON.
Lotul nr.4 - - are o valoare de 25.276,5 RON; primește teren în pct. "Peste ", conform schiței nr.4 - S 2 în suprafață de 1800. și în valoare de 10.800 RON; primește teren în pct. "", conform schiței nr.3 - S 1, în suprafață de 3333. și în valoare de 19.998 RON; plătește sultă de la lotul nr.2, suma de 5521,5 RON.
Lotul nr.5 - - are o valoare de 25.276,5 RON; primește teren în pct. "", conform schiței nr.3 - S 2, în suprafață de 3333. și în valoare de 19.998 RON; primește teren în pct. "Peste ", conform schiței nr.4 - S 1 în suprafață de 1800. și în valoare de 10.800 RON; plătește sultă de la lotul nr.2, suma de 5521,5 RON.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că varianta de lotizare se va omologa varianta a II-a, având în vedere că imobilul casă de locuit a fost atribuit în totalitate soției supraviețuitoare, cota de din aceste construcții fiind dreptul acesteia potrivit art.38 Codul familiei.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamantul și pârâta.
În apelul său, reclamantul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că au fost încălcate prevederile art.741 cod civil și dispozițiile art.7735alin.2 și art.6739Cod procedură civilă.
Conform variantei raportului de expertiză omologat în cauză, reclamantul nu primește nici un bun în natură, iar sultele pe care le are de primit de la celelalte părți sunt împovărătoare, în plus la lotul nr.3 sunt făcute calcule greșite și sulta calculată de expert este incorectă. Varianta a II-a a fost solicitată de, fără a avea un interes propriu, dat fiind că în ambele variante aceasta primea aceleași bunuri. Motivația instanței în sensul că în varianta a doua imobilul casă de locuit se atribuie soției supraviețuitoare nu rezistă unei analize atente întrucât aceasta nu locuiește în imobil, fapt ce se poate observa și în funcție de domiciliul la care este citată încă de la începutul procesului. Această pârâtă nu a locuit și nici nu locuiește în prezent în acest imobil ce i-a fost atribuit în totalitate.
Varianta Iar aportului de expertiză îndeplinește toate cerințele legii, întrucât toate părțile primesc bunuri imobile în natură, sultele sunt echilibrate și nu sunt împovărătoare, această variantă respectând și posesia anterioară a părților.
În apelul său, pârâta a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că prețul stabilit de expert pentru terenul din punctul "Peste " pe care l-a apreciat ca fiind de 6 Ron/ este exagerat față de faptul că acesta este numai pietriș și mărăciniș, în realitate prețul fiind de doar 1 Ron/
A arătat apelanta că exceptând terenul din pct. "Acasă" și casa, restul terenurilor sunt comod partajabile în natură, astfel că se impunea atribuirea în cote părți egale pentru fiecare descendent.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.49 din 19 februarie 2009, admis apelul formulat de reclamantul, a schimbat sentința în sensul că a fost omologat raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. în varianta I, sens în care:
Lotul nr.1 - pârâta, cu o valoare de 30585 RON + 33702 RON, în total 64.287 RON. Primește camera 3, 4, beci, în valoare de 15.923,4 RON, primește anexe, grajd, grajd, în valoare de 31670 RON, teren în punctul "Acasă" de din S1 conform schiței nr.1 - teren de 93. în valoare de 744 RON; teren pct. "Acasă" conform schiței nr.1 - S2 + S3 + S4 în total 767 în valoare de 6137,6 RON. Primește sultă de la lotul 3 suma de 8.267,4 RON.
Lotul nr.2 - reclamantul, cu o valoare de 25.276,5 RON. Primește camera 1, 2, parțial prispă, în valoare de 12.032 RON. Primește teren în pct. "Acasă" conform schiței nr.1 - din S1 - 93. în valoare de 744 RON; Primește sultă de la lotul nr.4 suma de 5521 RON, de la lotul nr.3 suma de 1454,1 RON și de la lotul nr.5 suma de 5521,5 RON.
Lotul nr.3 - pârâtul, are o valoare de 25.276,5 RON. Primește teren în pct. "", conform schiței nr.2 - S - 2500. în valoare de 15.000 RON, teren în pct. "" conform schiței nr.3 S2, total 3333. în valoare de 19998 RON, plătește sultă lotului nr.1 suma de 8.267,4 RON și lotului nr.2 suma de 1454,1 RON.
Lotul nr.4 - pârâta, cu o valoare de 25.276,5 RON. Primește teren în pct. "Peste " conform schiței nr.4 - S2 în total 1800. în valoare de 10.800 RON, teren în pct. "" conform schiței nr.3, S1 în suprafață de 3333. în valoare de 19.998 RON. sultă lotului nr.2 suma de 5521,5 RON.
Lotul nr.5 - pârâta, cu o valoare de 25.276,5 RON. Primește teren în pct. "" conform schiței nr.3 - S3 în suprafață 3333. în valoare de 19.998 RON, teren în pct. "Peste " în suprafață de 1800. conform schiței nr.4 - S1 în valoare de 10.800 RON. sultă lotului nr.2 suma de 5521,5 RON.
A fost menținută în rest sentința.
Prin aceeași decizie a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâta și au fost obligați intimații la câte 175 lei cheltuieli de judecată către apelant.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut în esență că potrivit art.6739și 741 Cod procedură civilă, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea, și trebuie să se dea fiecărei părți pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se, îmbucătățirea peste măsură a bunurilor succesorale.
Masa de împărțit se compune din mai multe terenuri și construcții, ce au fost identificate și evaluate de expertul desemnat de prima instanță, astfel că, în respectarea aplicării criteriilor de partajare arătate mai sus, tribunalul a constatat că se impune schimbarea variantei de lotizare și omologarea raportului de expertiză în varianta I, întrucât în această variantă fiecare dintre copartajanți primește bunuri în natură, iar sultele nu sunt împovărătoare.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâta, tribunalul, verificând actele și lucrările dosarului, precum și sentința civilă apelată prin prisma criticilor formulate de pârâtă, a constatat că apelul acesteia este nefondat.
Astfel, după efectuarea raportului de expertiză la instanța de fond, s-a constatat că la data de 22.09.2008 pârâta-apelantă, prezentă, a arătat că nu are obiecțiuni asupra lucrării, iar prin notele scrise depuse la dosar a solicitat omologarea lucrării în varianta a II-a, care prin sentința civilă apelată a și fost omologată, astfel încât criticile aduse de apelanta-pârâtă referitoare la varianta de lotizare și evaluările făcute de expert sunt neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art.299 Cod procedură civilă și respectarea termenului legal, împotriva deciziei au formulat recurs pârâtele și, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă, sub următoarele aspecte:
Se susține că prin soluția pronunțată instanța de apel a dat fiecărui copărtaș bunuri în natură, dar a creat o altă indiviziune, respectiv prin modalitatea de atribuire a camerelor 1 și 2 reclamantului, iar pârâtei camerele 3 și 4, se accentuează starea de indiviziune. În acest sens se solicită schimbarea camerelor.
Se arată că aceste construcții, astfel cum s-a stabilit de instanță, fapt necontestat de părți, au fost edificate de pârâta în timpul căsătoriei cu autorul. În aceste condiții, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.6739Cod procedură civilă, încălcate prin hotărârea instanței de apel.
Se mai susține că au fost încălcate și dispozițiile art.67310Cod procedură civilă, întrucât prin această manieră de partajare a casei a fost diminuată considerabil valoarea imobilului.
Totodată, au fost încălcate dispozițiile art.741 Cod civil, care statuează că " trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile de aceeași natură și valoare".
Astfel, celorlalți frați le-au fost atribuite părți din terenurile agricole și pășuni, dar lui nu i s-a dat niciun teren.
Pentru aceste motive se solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse:
Se susține că instanța de apel a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art.6739Cod procedură civilă, prin modalitatea de atribuire a camerelor, însă critica este nefondată, deoarece, în acest mod, instanța a făcut o corectă atribuire a loturilor ținând seama de criteriile enunțate de textul de lege menționat. Cum imobilul a fost comod partajabil în natură, corect a dispus instanța ca părțile să primească pe cât posibil bunuri de aceeași fel.
Se mai susține prin cea de-a doua critică încălcarea dispozițiilor art.67310Cod procedură civilă, în sensul că valoarea imobilului a fost diminuată, în caz de vânzare, prin această modalitate de împărțire, însă critica este nefondată, instanța de apel prin lotizarea dispusă încercând să efectueze o partajare în care compunerea loturilor să fie cât mai apropiată, iar sultele reduse. Dispozițiile art.67310Cod procedură civilă, sunt aplicabile în măsura în care nu este posibilă partajarea în natură, ori în speță s-a stabilit că imobilul casă poate fi comod partajat, operațiune pe care a și efectuat-o instanță.
Și cea de-a treia critică este nefondată, față de poziția procesuală recurentei, care nu justifică vreun interes în formularea acestei critici, atâta timp cât nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză, atât în varianta solicitată, cât și în cea dispusă de tribunal, lotul său având același conținut. Prin omologarea acestei variante, instanța de apel a urmărit aplicarea dispozițiilor legale mai sus citate, în sensul atribuirii părților pe cât posibil bunuri de aceeași natură, și cu evitarea sultelor împovărătoare.
Față de considerentele mai sus expuse, recursul este nefondat și va fi respins potrivit dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, urmând ca în temeiul art.274 Cod procedură civilă să fie obligate recurentele care au căzut în pretenții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei, dovedite cu înscrisurile de la filele 32, 33 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtele și, domiciliate în comuna, județul A, împotriva deciziei civile nr.49 din 19 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul, domiciliat în C,-, județul A și pârâții IU și, domiciliați în comuna, județul
Obligă pe recurentele-pârâte și la 1000 lei, cheltuieli de judecată, către intimatul-reclamant .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 decembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- --- - - - --
Grefier,
Red.
Tehnored.
7 ex./15.01.2010
Jud. apel:
Jud. fond:
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florinița Ciorăscu, Corina