Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 243/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -

DOSAR NR-

DECIZIA Nr. 243

Ședința publică din data de 29 februarie 2008

PREȘEDINTE: Gherghina Niculae

JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana C -

- ---

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamantul domiciliat în P-,.29,.14 județ P și pârâta domiciliată în com., sat, județ P, împotriva deciziei civile nr.628 din 26 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții -, G, - toți domiciliați în com., sat, județ P, domiciliată în com., sat, nr.270, județ P, domiciliat în com., sat, nr.202, județ P, domiciliat în B M, str.- -.2.90 județ M, domiciliată în P,-.123,.C,.44, jud.

Recursul declarat de reclamantul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 9,50 lei potrivit chitanței nr. 43601/31.01.2008 și timbru judiciar de 0,30 lei, recursul declarat de pârâta este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 9,50 lei potrivit chitanței nr. 43610/31.01.2008 și timbru judiciar de 0,30 lei.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul reclamant asistat de avocat din Baroul Prahova, recurenta pârâtă asistată de avocat în substituire avocat din Baroul Prahova, intimata pârâtă - asistată de avocat din Baroul Prahova, - lipsind intimații pârâți, G,.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care părțile, având pe rând cuvântul personal și prin apărători, arată că nu mai au alte cereri iar curtea ia act de aceste declarații, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și respectiv combaterea recursului.

Avocat pentru recurentul reclamant și recurenta pârâtă, critică soluția tribunalului prin care s-a omologat o altă variantă de lotizare decât cea omologată de instanța de fond.

Un prim motiv de recurs se referă la încălcarea dispozițiilor art.371 cod pr.civilă în sensul că hotărârea nu poate fi pusă în executare. La instanța de apel s-a omologat varianta a 3-a modificată de instanță, dar din lecturarea acesteia nu rezultă în ce anume constă modificarea. În dispozitiv este trecută valoarea fiecărui lot dar nu sunt specificate din ce bunuri sunt formate loturile.

Hotărârea nu poate fi lămurită printr-o cerere în acest sens, în condițiile în care este omologată o variantă modificată dar în care nu se arată în ce anume constă modificarea.

Al doilea motiv de recurs se încadrează în art.304 pct.9 cod pr.civilă în sensul că s-au încălcat dispozițiile art.673 cod pr.civilă - a fost omologată o variantă de lotizare care încalcă procedura.

În acest sens arată că în urma admiterii apelului declarat de - și împotriva sentinței de fond, instanța de apel a partajat în natură imobilul casă de locuit care fusese atribuit în totalitate de instanța de fond reclamantului.

Soția supraviețuitoare și fiul ei au drepturi mai mari; între ei există încheiată o tranzacție conform căreia drepturile mamei să-i fie atribuite fiului. În acest caz se aplică dispozițiile art.6739cod pr.civilă.

Recurenta locuiește cu fiica sa (care are o relație cu un ) în imobilul casă de locuit. Acest imobil chiar dacă are șapte camere, numai patru sunt locuibile, celelalte fiind degradate și neavând sobe - situație ce rezultă din depozițiile martorilor și expertiza efectuată în cauză. Partea, are o altă locuință în com.

În consecință, pentru motivele detaliat depuse în scris la dosar, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul menținerii sentinței de fond. Cu cheltuieli de judecată.

Avocat pentru intimata pârâtă - arată că recursurile părților adverse sunt neîntemeiate, sens în care solicită respingea acestora.

În ceea ce privește primul motiv, recurenții critică împrejurarea că instanța nu a specificat în concret din ce bunuri se compune fiecare lot dar nu arată de care text de lege a fost încălcat. Or, în considerentele hotărârii se arată în ce anume constă modificarea variantei de lotizare.

Astfel, apreciează că acest prim motiv nu este întemeiat, dar, dacă totuși consideră recurenții că dispozitivul nu este destul de clar, au la îndemână alte mijloace legale pentru lămurirea sa, nicidecum calea recursului.

În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, consideră că este de asemenea neîntemeiat. Potrivit art.6735alin.2 cod pr.civilă, partajul trebuie să se facă în natură, o altă situație fiind de excepție. Părțile nu pot fi obligate să primească sultă dacă există posibilitatea partajării în natură.

Imobilul casă de locuit are în compunerea sa șapte camere, intimata dorind și ea două dintre acestea. Mai mult, sulta în varianta solicitată de recurenți este de zece ori mai decât în varianta omologată de tribunal.

Solicită respingerea recursurilor ca nefondate.

Cu cheltuieli de judecată.

Intimatul - solicită respingerea recursului ca nefondate.

Cu rtea:

Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. 12821/2004, reclamantul a chemat in judecata pe parații, si, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune a părților asupra masei succesorale rămasă de pe urma defunctului, precum si să se dispună obligarea paratei să raporteze la masa de împărțit, donația făcuta in timpul vieții de către defunct, constând in casa compusa din 7 camere si dependințe, precum si terenul aferent situat in comuna, sat, donație făcuta in vederea căsătoriei.

In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data:de 16.09.1995 a decedat, având ca moștenitori pe parata - in calitate de soție supraviețuitoare, pe reclamant si pe parata - in calitate de fii, precum si pe pârâtul in calitate de nepot de fiica din altă căsătorie.

A mai precizat reclamantul că masa succesorala rămasa de pe urma defunctului se compune din cota de 1/2 din casa de locuit, formata din 7 camere si dependințe, edificata in timpul căsătoriei cu soția supraviețuitoare, precum si cota de 1/2 din terenul in suprafața de 0,44 ha.

In dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, interogatoriu si martori.

Parata a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu partajarea averii succesorale, insă a contestat faptul că ar fi primit vreo donație de la defunct pe care să o raporteze la masa de împărțit, deoarece locuința este dobândita prin act autentic de vânzare-cumpărare, iar pentru teren i s-a eliberat titlu de proprietate.

Ulterior, reclamantul și-a completat acțiunea, solicitând includerea in masa de partaj si a terenului in suprafața de 2500 mp menționat in titlul de proprietate nr. 44761/1996 solicitând totodată si introducerea in cauză a tuturor persoanelor sau moștenitorilor celor menționați in titlul de proprietate.

Parata a formulat cerere reconventională prin care a solicitat completarea masei de partaj cu suprafața de 2800 lei teren arabil menționat in titlul de proprietate nr. 44761/1996.

In urma probatoriilor administrate, instanța a pronunțat o încheiere interlocutorie prin care a constatat deschise succesiunile defuncților si respectiv, calitatea de coproprietari a părților, cotele ce li se cuvin precum si componenta masei succesorale, dispunându-se totodată efectuarea de expertize topo si construcții in vederea identificării si evaluării bunurilor, precum si pentru formularea propunerilor de lotizare.

Prin sentința civilă nr-, Judecătoria Ploiești a admis acțiunea formulata de reclamantul, a dispus ieșirea din indiviziune a părților potrivit încheierii de admitere in principiu pronunțata la data de 10 aprilie 2006 precum si conform variantei doi din raportul de expertiza întocmit de expert.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța de fond a reținut faptul că parata are o cota mai din bunurile ce urmează a fi impartite, iar aceasta a încheiat deja o înțelegere cu unul din moștenitori prin care a inteles sa-i acorde acestuia bunuri in natura in situația in care acele bunuri i-ar reveni; considerentele primei instanțe au avut în vedere și faptul că pârâta nu are unde locui întrucât nu posedă o locuință proprietate personală, spre deosebire de numita care are în proprietate o astfel de locuință.

Împotriva hotărârii sus menționate, au declarat apel reclamantul si parata, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivele de apel formulate de reclamant, se arata ca din toate probele administrate in cauza a reieșit ca se impunea revocarea donației făcute de defunct in favoarea paratei.

La rândul său, parata, și-a motivat apelul în sensul că sentința atacata este nelegala sub aspectul omologării variantei a doua din raportul de expertiza.

Astfel, o prima critica vizează faptul ca modalitatea in care s-a dat efect juridic tranzacției încheiate intre reclamant si parata este greșita, din acest punct de vedere lotul atribuit acestora este nelegal; iar înțelegerea pârtilor încheiata in cursul judecații, nu este una judiciara, intrucat nu s-a solicitat validarea ei. Fiind o convenție extrajudiciara, mai susține apelanta, această înțelegere trebuia sa îndeplineasca condițiile de validitate ale contractului de tranzacție intrucât atât timp cat in bunurile tranzacționate intra si un teren, ea trebuie încheiata in forma autentica; așadar, câtă vreme convenția nu îmbracă forma solemnă cerută de lege, ea nu poate produce efectele juridice ale transmiterii dreptului de proprietate.

A doua critica se refera la faptul ca au fost apreciate greșit situațiile ce rezulta din aplicarea dispozițiilor art.673 pr.civila si respectiv art.741 civil relativ la formarea si atribuirea loturilor, fara a se asigura un echilibru in ceea ce privește posibilitatea ca părțile sa-si exercite intr-un mod avantajos dreptul de proprietate.

Arata apelanta, ca bunul cu valoarea cea mai importanta care a făcut obiect al partajului l-a constituit locuința situata pe terenul de 865 mp din comuna, sat nr.172, județ P,întrucât aceasta este compusa dintr-un imobil spațios care are 7 camere, doua holuri, cămara, baie si bucătărie si ieșiri separate este evident ca se pot crea doua unități locative, complet separate, realizându-se astfel o ieșire din indiviziune in sensul disp.art.728 civil, dar si o împărțire in natura care este de preferat in sensul disp.art.673 pr.civ.

Prin decizia civilă nr.628 din 26.10.2007, Tribunalul Prahovaa respins apelul promovat împotriva hotărârii de fond de către reclamantul și a admis apelul pârâtei împotriva încheierii interlocutorii și a aceleiași sentințe nr. 1910 din 28.02.2007 a Judecătoriei Ploiești.Pe cale de consecință, instanța de apel a schimbat în parte hotărârea și a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei a III-a din raportul dee xpertiză întocmit și completat de către expert.

In privința primului apel, Tribunalul a reținut că pârâta a dobândit prin vânzare cumpărare un imobil situat în sat, comuna, de la numiții C G și C, astfel că atâta timp cât operațiunea juridică a vânzării nu a fost efectuată de către defunctul nu poate fi invocată în speță existența unei donații simulate, ceea ce face ca prima instanță să fi respins în mod corect acest capăt de cerere.

Referitor la apelul pe care l-a admis, instanța de control judiciar a reținut că judecătoria nu trebuia să procedeze la atribuirea întregului bun succesoral reclamantului, atâta vreme cât imobilul spațios putea fi împărțit în natură prin crearea a două unități locative complet separate, respectându-se astfel întocmai exigențele disp. art. 728 Cod civil.In contextul acestor considerente Tribunalul a considerat ca mult mai judicioasă omologarea variantei a III-a a raportului de expertiză, modificată în sensul at5ribuirii către apelantul reclamant și intimata-pârâtă a lotului A în valoare de 40950,966 lei.

Impotriva acestei hotărâri, au formulat recurs recurentul reclamant și recurenta, cererii înregistrate pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI sub nr-.

In motivarea acestora, sus-numiții au arătat că hotărârea pronunțată de instanța de apel este lovită de nulitate întrucât nu poate fi pusă în executare atâta vreme cât în dispozitivul acestei decizii se reține valoarea fiecărui lot atribuit părților, fără a se specifica din ce bunuri se compune fiecare, cu toate că din varianta omologată, așa cum a fost prezentată de expert, rezultă această componență; ca atare, hotărârea este imposibili de a fi pusă în executare, întrucât loturile ce se atribuie fiecărei părți sunt doar valorice, fără a fi individualizate prin enumerarea bunurilor ce le compun.

Un al doilea motiv de recurs este acela că varianta omologată de către instanța de apel contravine dispozițiilor art. 673 și urm. din Codul d e procedură civilă. Astfel, varianta nr. 3 prin care s-a dispus partajarea în natură a imobilului bun succesoral îl prejudiciază grav pe reclamant câtă vreme s-au atribuit părții adverse cele mai bune camere din imobil, cele rămase neputând fi locuite din cauza degradării provocate de inundațiile din ultimii ani. Au mai susținut recurenții că numai patru dintre camerele respectivei construcții pot fi locuite în acestea locuind recurenta și fiica reclamantului împreună cu familia încă din primăvara anului 2004, acesta neavând o altă locuință, spre deosebire de pârâta care în prezent posedă un imobil proprietate personală în care ar putea să locuiască.Așadar, susțin apelanții, instanța de apel a ignorat un aspect deosebit de important pe care însă prima instanță l-a avut în vedere și anume acela privitor la posesia imobilului exercitată în trecut ca și în prezent de către recurenta și familia fiicei reclamantului.

In sfârșit,susțin recurenții, ieșirea din indiviziune părților conform variantei nr. 3 nu este comod realizabilă, deoarece o parte din camerele atribuite reclamantului sunt așezate în curtea pârâtei.

In termen legal, intimata a formulat întâmpinare, pe calea căreia a solicitat respingerea ca nefondate a recursurilor întrucât criticile formulate nu se încadrează în motivele prev. de art. 304 Cod pr.civilă, iar instanța de apel a precizat lotul primit de fiecare parte, ceea ce conduce la concluzia că susținerile sunt nefondate.In legătură cu cel de-al doilea motiv de recurs cu privire la varianta omologată, intimata a arătat că instanța de apel a procedat în mod corect optând spre varianta a III-a de lotizare atâta vreme cât potrivit legii dar și doctrinei și jurisprudenței, partajul în natură constituie regula astfel că împărțirea în acest mod a imobilului este cea mai concordantă scopului legii, dar are în vedere și împrejurări favorabile părților.

Deși legal citați, ceilalți intimați nu au formulat întâmpinare, în fața instanței de recurs prezentându-se numai intimatul care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

Examinând recursurile de față, prin prisma textelor de lege incidente dar și raportat la actele și lucrările dosarului, Curtea reține caracterul nefondat al recursurilor, potrivit considerentelor ce urmează:

Prin încheierea interlocutorie din data de 10.04.2006, prima instanță a constatat deschisă succesiunea defunctei, decedată la data de 22.03.1983 de pe urma căreia au rămas ca moștenitori legali, și, fiecare deținând o cotă de 1/15 din masa succesorală, și, cu o cotă de câte 1/6, decedat, cu o cotă de 1/3 din masa succesorală, această masă compunându-se din suprafața de 15.700., teren situat în extravilanul comunei, sat, potrivit titlului de proprietate nr. 44761/1996.

Prin aceeași încheiere s-a constatat deschisă succesiunea defunctului, în urma căruia au rămas ca succesori legali - soție supraviețuiitoare, cu o cotă de din masa succesorală, - fiu, - fiică și - nepot de fiică post decedată, fiecare cu câte o cotă de din masa succesorală.

In componența acestei mase s-a reținut cota indiviză de 1/3 din terenul mai sus-menționat, suprafața de 3500. situată în extravilanul comunei, potrivit titlului de proprietate nr.-/8.12.2004 și cota de indiviză de din construcția situată în comuna,sat, formată din 7 camere și dependințe, construită de defunct în timpul căsătoriei cu pârâta, restul de aparținând soției supraviețuitoare.

După efectuarea expertizelor de specialitate, instanța de fond a dispus ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei a II-a din lucrarea de expertiză întocmită în cauză, pentru ca ulterior, admițând apelul declarat de către apelanta pârâtă împotriva sentinței primei instanțe, Tribunalul să omologheze varianta a III-a din aceeași lucrare.

Așa cum rezultă din conținutul deciziei de apel, instanța de control judiciar a enumerat în dispozitiv lotul ce se atribuie fiecărei părți în varianta omologată, precum și echivalentul valoric al acestui lot, fără a se enumera ca atare bunurile ce constituie componența fiecărui lot în parte, împrejurare de care recurenții din prezenta cauză s-au prevalat în critica ce constituie primul motiv de recurs ca fiind un motiv de nelegalitate al deciziei recurate, în sensul art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, întrucât decizia nu poate fi pusă în executare.

In legătură cu acest prim motiv, Curtea constată caracterul nefondat al susținerilor recurenților întrucât critica nu poate fi asimilată unui motiv de nelegalitate al deciziei, atâta vreme cât instanța de apel a precizat în dispozitiv lotul atribuit fiecărei părți, iar neajunsul referitor la neprecizarea componenței loturilor putând fi îndreptat pe calea unei cereri întemeiată pe dispoz. art.281 indice 1 Cod pr.civilă, prin care să se solicite lămuriri cu privire la întinderea dispozitivului hotărârii, sintagmă folosită de lege ce poate fi invocată inclusiv în susținerea unei cereri prin care să se solicite instanței de apel precizarea componenței fiecărui lot în parte, în acord cu lucrarea de expertiză efectuată în cauză.

Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs, acesta este de asemenea nefondat întrucât, așa cum a apreciat în mod corect instanța de apel ieșirea din indiviziune reprezintă operațiunea juridică prin care fiecărui coproprietar i se atribuie o parte determinată materialmente din lucrul supus împărțelii,în locul părții indivize, abstracte și nedeterminate pe care o avea până la momentul partajului, fiecare coproprietar devenind astfel proprietarul exclusiv al părții ce i se atribuie din totalitatea lucrului, iar dreptul său nu mai este limitat de drepturilor celorlalți copărtași; ca atare, partajul în natură reprezintă regula, principiul consacrat atât de către jurisprudență cât și în doctrina, cu atât mai mult cu cât așa cum rezultă din varianta omologată de către instanța de apel, imobilul bun succesoral este comod partajabil în natură, putându-se crea două unități locative complet separate, o astfel de modalitate răspunzând întocmai exigențelor impuse de art. 728 cod civil și art. 673 indice 5 al. 2 din Codul d e procedură civilă.

Imprejurarea că intimata ar avea o locuință proprietate personală nu poate contraveni acestor exigențe și nici susținerea recurenților în sensul că spațiile ce le-au fost atribuite se află pe terenul intimatei atâta vreme cât acest lucru nu aduce atingere dreptului recurenților de a avea acces la spațiile ce le-au fost atribuite.

Pe cale de consecință, având în vedere aceste considerente, Curtea urmează a respinge recursurile ca nefondate și va menține ca legală și temeinică decizia instanței de apel.

Pe de altă parte, în baza disp. art. 274 Cod pr.civilă, fiind în culpă procesuală ca parte care a pierdut procesul, recurenții vor fi obligați în solidar la plata către intimata a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2066 lei, reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul domiciliat în P-,.29,.14 județ P și pârâta domiciliată în com., sat, județ P, împotriva deciziei civile nr.628 din 26 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții -, G, - toți domiciliați în com., sat, județ P, domiciliată în com., sat, nr.270, județ P, domiciliat în com., sat, nr.202, județ P, domiciliat în B M, str.- -.2.90 județ M, domiciliată în P,-.123,.C,.44, jud.

Obligă în solidar recurenții la plata către intimata a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2066 lei, reprezentând onorariu avocat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 22 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana

- - C - - -

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Tehnored./CO

2 ex./4.03.2008

f- Judec.

a- Trib.


Președinte:Gherghina Niculae
Judecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 243/2008. Curtea de Apel Ploiesti