Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 244/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 244
Ședința publică din data de 17 martie 2009
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Constanța Pană
- C -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în comuna - Romani, județ D, împotriva deciziei civile nr. 495 din 8 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții cu domiciliul ales la procurator și, domiciliată în Târgoviște,.30,.A,.4,.18, județ
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant personal și intimații pârâți, reprezentați de avocat din cadrul Baroului D, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 72 din 16.03.2009.
Procedura îndeplinită.
Cererea de recurs este timbrată cu 10,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru conform chitanței nr. -/17.03.2009 și timbre judiciare în valoare de 2,00 lei, anulate și atașate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat pentru intimații pârâți depune în fața instanței întâmpinare,comunicată și recurentului reclamant.
Curtea din oficiu pune în discuția părților împrejurarea că la repartizarea aleatorie a cauzei, compartimentul registratură în mod greșit a menționat la rubrica: stadiu procesual,apel", el fiind recurs, astfel că instanța recalificând calea de atac - RECURS -va fi judecat în complet legal constituit, respectiv din trei judecători.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că sunt de acord ca dosarul să fie recalificat ca recurs. Totodată învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și combaterea recursului.
Recurentul reclamant având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat prin motivele depuse.
Arată recurentul reclamantă că instanța în mod greșit a atribuit calitate procesuală pasivă numitei, deși nu are această calitate decât pentru suprafața de 600 mp. teren, fiind renunțătoare, aspecte pe care le-a tribunalul le-a respins nejustificat.
Solicită admiterea recursului. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimații pârâți și, arată că recurentul prin motivele formulate a prezentat trei critici aduse deciziei tribunalului, și anume lipsa calității procesuale pasive a intimatei, modul de soluționare a apelului și respectiv modul deformare a loturilor.
Susțin intimații pârâți, prin apărător că toate aceste critici sunt nefondate, din probele administrate în cauză a rezultat că intimata are calitate procesuală activă, rezultată din descendența defunctului, autorul acesteia, la a cărui succesiune nu a renunțat, iar instanța de apel a soluționat apelul având în vedere titlul de proprietate emis pe numele lui.
Mai arată intimații pârâți că prin decizia nr.631/2004 a Curții de Apel Ploiești irevocabilă, s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate în ce privește suprafața de 1000 mp. aferentă construcțiilor, însuși recurentul recunoscând că intimata are calitate procesuală pentru suprafața de 600 mp. teren.
Totodată, tribunalul a soluționat corect cauza aplicând prevederile art.292 alin.2 Cod pr.civilă.
În ce privește modul de formare a loturilor, arată intimații pârâți, recurentul a solicitat atribuirea în lotul său a bunurilor, astfel că pârâții nu putea primi decât sultă în lot.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei atacate ca legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față reține următoarele;
Prin sentința civilă nr.769/18.02.2008, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr-, s- admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții și, s-a partajat averea succesorală rămasă de pe urma defuncților și, astfel, lotul nr.1- compus din terenul de 1000 mp situat în precum și casa cu patru camere situată pe acest teren, a obligat reclamantul la plata către pârâtul a sumei de 8643 lei, cu titlu de sultă, și către pârâta a sumei de 10764 lei, cu titlu de sultă, și a obligat pe reclamantul la plata către la plata sumei de 705 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului de 1000 mp și a casei cu 4 camere pentru perioada 11.12.2003 la zi.
In cererea introductivă reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul solicitând partajarea averii defuncților și, cu motivarea că la data de 9.12,1973 a decedat și la 4.04.1990 și, de pe urma acestora rămânând mai multe bunuri imobile și că pentru o parte din acestea s-a emis titlu de proprietate, părțile rămânând în indiviziune doar asupra unui teren de 1000 mp.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că deși art.741 cod civil impune să se dea părților pe cât posibil aceeași cantitate de mobile sau imobile de drepturi sau creanțe este preferabil ca bunurile succesorale să fie atribuite unui singur moștenitor, inegalitatea loturilor urmând a fi compensată prin acordarea de sulte, astfel masa partajabilă se compune dintr-un teren de 1000 mp și dintr-o construcție iar împărțirea ei între cei trei succesori ar conduce la o îmbucătățire prea mare a bunurilor și așa cum reiese din raportul de expertiza topo pe terenul de 1000 mp teren intravilan se găsesc construcții ceea ce face dificilă o eventuală împărțire în natură, în ceea ce privește persoana căreia să-i fie atribuite bunurile, instanța a avut în vedere că reclamantul și-a exprimat expres dorința de a-i fi atribuite în natură, mai mult din declarațiile martorilor a reieșit că reclamantul în ultimii ani a făcut o serie de îmbunătățiri la bunurile succesorale.
Impotriva sentinței și a încheierii interlocutorii din 2.07.2007 au declarat apel pârâtul, fără a arăta motivele pe care își întemeiază cererea de apel și reclamantul.
In apelul său pârâtul, a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut ca moștenitoare a defunctei, decedata la 4.04.1990 pe pârâta, deoarece aceasta apare ca renunțătoare în certificatul de moștenitor, și în mod greșit i-a atribuit calitate procesuală pasivă, fiind introdusă în calitate de fiică doar aceasta nu și Litra, tot fiică, deși nici una nu avea calitate procesuala pasiva fiind renunțătoare, prin aceasta diminuându-se cotele care i se cuvin asupra întinderii masei partajabile, iar valorile date de expert terenului sunt prea mari și pe cale de consecință și sulta este prea mare. Mai arată că fratele său intimatul nu și-a manifestat niciodată intenția de a lucra terenul, fiind dezinteresat, cu privire la raportul de expertiză, admițând lipsa calității procesuale pasive a pârâtei, să se dispună refacerea loturilor în sensul alcătuirii a două loturi, el în calitate de apelant și fratele său în calitate de intimat, solicitând admiterea apelului, modificarea IAP-ului și a sentinței în sensul celor arătate mai sus.
Tribunalul Dâmbovița, prin decizia civilă nr. 495 din 8 decembrie 2008, respins ambele apeluri, păstrând sentința atacată.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut că în ceea ce privește apelul declarat de apelantul reclamant, acesta nu a putut fi primit deoarece nici o critică nu este fondata.
Este adevărat că intimata pârâtă este renunțătoare la moștenirea defunctei, dar așa cum a rezultat din conținutul certificatului de moștenitor nr 17/1974, eliberat de pe urma defunctului, pârâta nu a renunțat la moștenirea defunctului iar potrivit titlului de proprietate nr 99896/2000, terenurile au fost reconstituite pe numele moștenitorilor defunctului.
Mai mult, prin decizia nr 631/2004 a Curții de Apel Ploiești, a fost constatata nulitatea absoluta a TP 99869/2000 în ceea ce privește suprafața de 1000 mp aferentă construcțiilor, reținându-se că suprafața de 600 mp din certificatul defunctei este una și aceeași suprafața cu cea de 1000 mp din certificatului de moștenitor nr 17/1974, eliberat de pe urma defunctului.
In mod corect instanța de fond prin încheierea din 2.07.2007 a constatat deschise cele două succesiunii reținând în mod corect atât, moștenitorii, bunurile cât și cotele ce le revin succesorilor.
Tot în mod corect s-a acordat și sultă pârâților deoarece apelantul reclamant a primit toate bunurile, iar în măsura în care cotele au fost bine stabilite de instanță nu pot fi primite nici critica a doua și a treia.
In privința celorlalte critici, tribunalul a apreciat că apelantul nu a făcut nici o dovadă în sensul că valoarea terenului este mai, de altfel apelantul nu a avut obiecțiuni la raportul agricultura, iar în ceea ce privește obligarea la plata lipsei de folosință, în mod corect instanța de fond față de probele administrate, a reținut că în lipsa unei înțelegeri între moștenitori, fructele produse de bunurile succesorale se cuvin tuturor moștenitorilor.
Cu privire la cheltuielile de judecata, tribunalul a reținut că acestea se cuvin apelantului în mod corect instanța de fond a stabilit cuantumul acestora raportat la culpa procesuală, întrucât a fost admisă în parte și cererea reconvențională.
Apelul declarat de apelantul pârât, în măsura în care nu a fost motivat, față de dispozițiile art 292 alin (2) cod procedura civila, de cele reținute în analizarea celuilalt apel, tribunalul a apreciat că în mod corect instanța de fond a admis doar în parte cererea reconvențională.
Așa fiind, tribunalul, văzând și dispozițiile art 296 cod procedura civilă, a respins apelurile și a păstrat sentința atacata.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal reclamantul, susținând că sunt incidente dispozițiile art.304 pct.7,8 și 5 Cod pr.civilă - în sensul că motivele sunt contradictorii iar instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății.
În mod eronat instanța a atribuit calitate pasivă procesuală numitei, în calitate de fiică, fiind renunțătoare la succesiune, aceasta nu ar avea dreptul decât pentru o suprafață de teren de 600 mp.
A fost interpretat greșit actul de renunțătoare al celor două moștenitoare, respectiv și Litra, uneia dându-se eficiență celeilalte nu, în ceea ce privește succesiunea defunctului.
Cu privire la succesiunea defunctei ambele fiice sunt renunțătoare la cotele ce li se cuveneau de pe urma acesteia și la terenul de 1000 mp. curți -construcții și cota de 5/8 din casa de locuit.
Instanța de apel trebuia să respingă apelul lui ca nemotivat deoarece nu a fost motivat până la prima zi de înfățișare, el nu a fost decăzut din acest drept.
O altă critică vizează cotele ce li se cuveneau pârâților sub aspectul masei partajabile, de asemenea modalitatea de atribuire a bunurilor, în sensul că sulta datorată este prea mare.
Cu privire la cheltuielile de judecată soluția este de asemenea nelegală deoarece deși au fost dovedite nu s-au acordat decât 300 lei.
Se solicită pentru motivele invocate admiterea recursului, casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.
Intimații pârâți au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat răspunzând punctual criticilor invocate de către recurentul-reclamant.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma criticilor invocate, actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Așa cum corect au reținut și cele două instanțe de judecată intimata pârâtă are calitate procesuală pasivă în cauză fiind succesoare în drepturi după defunctul la a cărui succesiune nu a renunțat, situație ce rezultă atât din cuprinsul certificatului de moștenitor emis după autorul său nr.17/1974 (fila 25 dosar fond) cât și potrivit titlului de proprietate nr. 99896/2000 emis în baza Legii fondului funciar unde terenurile au fost reconstituite pe numele moștenitorilor acestuia.
De asemenea, cum corect au reținut și instanțele anterioare,prin decizia civilă nr. 631/2004 a Curții de Apel Ploiești, definitivă și irevocabilă, s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 99896/2000 cu privire la suprafața de 1000 mp. teren aferent construcțiilor, reținându-se totodată că există identitate între terenul inclus în certificatul de moștenitor de pe urma defunctei și cel înscris în cel emis de pe urma defunctului (filele 17-20 dosar fond).
De menționat este faptul că în cuprinsul motivelor de recurs, recurentul este de acord cu faptul că intimata are calitate procesuală pentru suprafața de 600 mp., implicit se recunoaște calitatea acesteia de succesoare a defunctului.
Nefondată este și critica recurentului privind modalitatea de stabilire a cotelor succesorale, deoarece așa cum rezultă din încheierea de admitere în principiu din 2.07.2007 a instanței de fond (filele 84-87 dosar fond) au fost corect stabilite, ca de altfel și masa succesorală rămasă.
Cu privire la apelul declarat de către în mod corect instanța de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art. 292 alin.2 Cod pr.civilă potrivită cărora atunci când,apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprind motive noi, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța în fond numai pe baza celor invocate la prima instanță".
Referitor la modalitatea de formare a loturilor instanțele au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 741 Cod civil și art. 673 indice 9 Cod pr.civilă, ținându-se seamă atât de valoarea masei partajabile cât și de cota parte la care au dreptul părțile.
De altfel recurentul-reclamant, la instanța de fond și-a exprimat opțiunea de a i se atribui în natură bunurile succesorale, fiind firesc ca pentru echilibrarea loturilor să plătească sultă celorlalte părți așa cum arată și dispozițiile art.742 Cod civil.
Nefondată este și critica privind cheltuielile de judecată, instanța făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art.274 Cod pr.civilă, ele fiind stabilite în raport de culpa procesuală a părților, la instanța de fond fiind admisă și cererea reconvențională.
Rezultă așadar, că recursul reclamantului este nefondat urmând să fie respins, ca atare în baza dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod pr.civilă.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod pr.civilă, recurentul va fi obligat să plătească intimaților 800 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna - Romani, județ D, împotriva deciziei civile nr. 495 din 8 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în
contradictoriu cu pârâții cu domiciliul ales la procurator și, domiciliată în Târgoviște,.30,.A,.4,.18, județ
Obligă recurentul la 800 lei cheltuieli de judecată către intimați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 martie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Constanța Pană
- - - - C -
Grefier,
- -
Red.CP/BA
2 ex./19.03.2009
f- Jud.Târgoviște
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
notificare 3120/2006
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Constanța Pană
