Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 2578/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2578/R/2009
Ședința publică din: 19.11.2009
PREȘEDINTE: Andrea Chiș
JUDECĂTORI: Andrea Chiș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu
: - -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții - și împotriva deciziei civile nr.410/R din 01.07.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe intimații pârâți, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta recurenților reclamanți, avocat, pârâta intimată, reprezentată de avocat, lipsă fiind recurenții, și pârâtul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nemaifiind excepții de invocat și cereri prealabile de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta recurenților, avocat, solicită, în principal, modificarea deciziei recurate, urmând a se dispune partajarea conform expertizei întocmită de expertul, în secundar, solicită admiterea în parte a apelului pârâților, în sensul partajării imobilului conform variantei 2B a raportului de expertiză întocmit de expertul. În terțiar, solicită casarea deciziei recurate și trimiterea întregului dosar aceleiași instanțe, pentru completarea probațiunii, în sensul de a se efectua o nouă variantă de partajare, conform celei adoptate de prima instanță, însă cu drumul de acces având o lățime de 3,5, susținând pe larg motivele de recurs.
Reprezentanta intimaților pârâți solicită respingerea ca inadmisibil a recursului, acesta vizând aspecte de netemeinicie și nu de nelegalitate. În ce privește varianta arătată în expertiza lui, precizează că aceasta nu este posibilă, pentru că așează construcția recurenților pe terenul atribuit intimaților, nu respectă punerea în posesie în baza legii fondului funciar, iar varianta expertei, pentru care a optat prima instanță, presupune ridicarea unui gard chiar în fața geamului intimaților, fără a le mai lăsa spațiu în curte, iar aceștia ar avea acces la grădină prin garajul recurenților. Experta, însă, recomandă varianta pentru care a optat instanța de apel și spune despre cea adoptată de prima instanță că personal nu o agreează; susține motivele arătate în întâmpinare.
Reprezentanta recurenților solicită respingerea excepției de inadmisibilitate invocată de reprezentanta intimaților.
CURTEA
Prin Sentința civilă nr. 10041/2005, pronunțată de Judecătoria Cluj -N la data de 02.11.2005, în dosarul nr. 6981/2004, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanții și împotriva pârâților,.
A fost admisă în partea cererea reconvențională formulată de pârâții, împotriva reclamanților și, în consecință, s-a constat că, prin titlul de proprietate nr-, reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului de 400 mp, în tarlaua 142 parcela 11561/2, ce se identifică cu imobilul cu nr. top 11541 din CF 23374
S-a constatat că, prin titlul de proprietate nr-, pârâților li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului de 400 mp, în tarlaua 142 parcela 11561/1, ce se identifică cu imobilul cu nr. top 11541 din CF 23374
S-a dispus rectificarea suprafeței imobilului cu nr. top 11561 înscris în CF 23374 C, de la suprafața de 950 mp la suprafața reală de 1750 mp, conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert.
S-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului înscris în CF 23374 C, potrivit variantei A din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert, respectiv din 2 "răspunsul la obiecțiuni" depus la dosar de expert la data de 23.08.2005.
Astfel: etapa intermediară:
- lotul nr. 1, cu nr. top nou. 11561/1 în suprafață de 950 mp, curte în Calea - nr. 40 s-a atribuit pârâților în cotă de 4/8 parte, reclamantului în cotă de 2/8 parte și reclamanților împreună în cotă de 2/8 parte;
- lotul nr. 2 cu nr. top nou 11561/2 în suprafață de 400 mp, teren în Calea - nr. 40 s-a atribuit reclamanților.
- Lotul nr. 3, cu nr. top 11561/3 în suprafață de 400 mp, teren în Calea - nr. 40 s-a atribuit pârâților.
Apoi, lotul nr. 1 cu nr. top nou 11561/1/1 în suprafață de 211 mp "curte în Calea - nr. 40 cu o casă compusă din 3 camere, bucătărie, de alimente, baie, antreu, casa scării, iar la mansardă o cameră, casa scării și la subsol o pivniță, nr. top nou 11561/1/2 în suprafață de 234 mp "curte în Calea - nr. 40, grajd de cărămidă acoperit cu țiglă" s-au atribuit pârâților,.
- lotul nr. 2 cu nr. top nou 11561/1/3 în suprafață de 445 mp, curte în Calea - nr. 40, cu o casă compusă din 1 cameră, bucătărie, WC în curte, s-a atribuit reclamantului în cotă de 2/4 și reclamanților și în cotă de 2/4 parte.
- lotul nr. 3, cu nr. top nou 11561/1/4 în suprafață de 60 mp, "cale de acces" s-a atribuit pârâților în cotă de 4/8 parte, reclamantului în cotă de 2/8 parte, și reclamanților împreună în cotă de 2/8 parte.
A fost respins petitul prin care pârâții au cerut să se constate că, în conformitate cu contractul de vânzare-cumpărare din 27.01.1958, încheiat între și și șoția, fostul S Popular al orașului Cai nstituit interdicția de despărțire a terenului prin gard.
S-a dispus rectificarea înscrierilor din Cf 23374 C, din foaia A și de sub B 9 prin radierea mențiunii radierii grajdului.
S-a dispus sistarea CF colectiv 66978 C, CF individuală 66979 C, și CF individuală 66980
A fost respins petitul privind înscrierea grajdului în CF individuală 66979 C, nr. top 11561/
S-a dispus întabularea situației nou create în Cf, conform raportului de expertiză anterior menționat. Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr-, reclamanților li s-a reconstituit acestora dreptul de proprietate asupra terenului de 400 mp, în tarlaua 142 parcela 11561/2 ce se identifică cu imobilul cu nr. top 11541 din CF 23374
Prin titlul de proprietate nr-, pârâților li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului de 400 mp, în tarlaua 142 parcela 11561/1, ce se identifică cu imobilul cu nr. top 11541 din CF 23374
Conform extrasului CF indiv. 66979 C nr. topo 11561/I, asupra apartamentului nr. 1 situat în Calea - nr. 40, compus din 3 camere, o bucătărie, o de alimente, baie, antreu, casa scării, la mansardă o cameră și casa scării, pivniță, părți indivize comune de 66/100 parte înscrise în CF 66978 C din clădirea construită pe terenul înscris în CF 23374 C, nr topo 11561, sunt coproprietari Pârâții și .
Conform extrasului CF 66980 C nr topo 11561/II, asupra imobilului apartament nr. 2 situat în Calea - nr. 40, la parter, compus din o cameră, bucătărie, WC în curte, pivniță, cu păți indivize comune aferente de 34/100 parte, înscris în Cf col. 66978 C, construit pe terenul din CF 23374 C sunt coproprietari reclamanții în cotă de parte și și soția în cotă de parte.
În CF col. 66978 C nr. top 11561, asupra imobilului cu două apartamente având ca părți indivize comune poarta, gardurile, zidul despărțitor, acoperișul, podul, fațadele, conductele principale de apă, gaz, canal, curent electric, din clădirea construită pe terenul înscris în Cf 23374 C, sunt înscriși doar reclamanții, pârâții nefiind întabulați în CF col. sus menționată.
Din CF 23374 C nr. topo 11561 în suprafață de 950 mp, rezultă că asupra imobilului curte și grădină în-, asupra cotei de 475 mp teren sunt intabulați pârâții, iar pe diferența de suprafață sunt intabulați reclamanții.
Părțile au solicitat sistarea stării de indiviziune, reclamanții asupra întregului teren având destinația de curte și grădină, iar pârâții numai asupra grădinii și lăsarea în indiviziune a curții.
Instanța a reținut că, potrivit art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, și pentru a verifica posibilitatea concretă de partajare a terenului, a dispus administrarea unei expertize în specialitatea topografie.
Prin raportul de expertiză întocmit de expert, s-au propus trei variate de partajare.
De asemenea, expertul a propus rectificarea suprafeței de teren de la suprafața de 950 înscriși în cartea funciară la suprafața reală de 1750 mp.
Dintre cele trei variate propuse de expert, instanța a apreciat că este preferabilă varianta A, întrucât aceasta ține cont de cotele de proprietate ale părților, menține în indiviziune cea mai mică suprafață de teren și creează loturi compacte și construibile pentru ambele părți.
În plus, această variantă dă posibilitatea pârâților să aibă acces la propriu garaj, așa cum acesta a fost edificat inițial, cu ușa de acces înspre str. -, suprafața rămasă în indiviziune forțată este minimă, de 60 mp și nu se creează servituți de trecere.
Astfel, cum a precizat expertul, această variantă presupune desființarea de vizitare apă potabilă, însă, din schița anexă la raportul de expertiză, rezultă că această problemă nu se poate invoca, întrucât gura de canalizare rămâne în partea comună.
În ceea ce privește înscrierea grajdului în descrierea sa inițială, instanța constata că reclamanții recunosc existența acestui grajd, care există pe teren, expertul propunând înscrierea acestuia în lotul atribuit pârâților, din expertiză reieșind că acesta a fost radiat din eroare din CF 23374 C foaia
Întrucât sistarea stării de indiviziune potrivit variantei A duce la separarea completă a imobilelor, instanța a apreciat că se impune sistarea colilor 66678 col C, CF indiv. 66979 C, CF indiv. 66980 C, întrucât apartamentele vor fi înscrise pe parcelele aferente cu nr. topo noi ca și corpuri separate.
Din acest considerent, instanța nu a încuviințat ca grajdul să se înscris în CF indiv. 66979 C, acesta urmând a fi înscris în CF nou pe parcela nouă atribuită pârâților.
În ceea ce privește petitul prin care s-a cerut să se constate instituirea pe cale contractuală a interdicției de despărțire prin gard a terenului în litigiu, instanța apreciat netemeinicia acestuia, considerând că, în condițiile Legii 453/2001, această interdicție apare ca nelegală, fiind instituită în anul 1958, iar, pe de altă parte, nici nu este notată în cartea funciară.
Prin decizia civilă nr. 410/A/01.06.2009 Tribunalului Cluj,fost admis în parte apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 10041/2005 din 02.11.2005, pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr. 6981/2004, ce a fost schimbată în parte, în sensul că s- dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului cu nr. top. 11561 înscris în CF 23374 C, potrivit variantei II din raportul de expertiză întocmit de expert, astfel:
-parcela cu nr. top. 11561/1 curte în Calea - nr. 40 în suprafață de 638. s-a atribuit pârâților și în cotă de 4/8 parte, cu vechiul titlu de dobândire și parta, reclamanților și în cotă de 4/16 parte, cu vechiul titlu de dobândire și partaj și în cotă de 4/16 parte cu vechiul titlu de dobândire și partaj.
- parcela cu nr. top. nou 11561/2teren în- in sup. de 556. s-a atribuit reclamanților și, cu titlu de lege și partaj, ca bun comun;
- parcela cu nr. top. 11561/3 teren în strada - în suprafață de 556. s-a atribuit pârâților și, cu titlu de lege și partaj, ca bun comun.
S-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate al beneficiarilor loturilor.
S-a dispus transcrierea grajdului din CF 23374 unde figurează înscris în componența imobilului înscris sub nr. top. 11561 în CF ind. 66979 C-N nr. top. 11561/I.
A fost înlăturată din sentință dispoziția privind sistarea stării de indiviziune potrivit variantei A din raportul de expertiză întocmit de expert, respectiv răspunsul la obiecțiuni, dispoziția privind sistarea CF col. 66978 C, CF ind. 66979 C și CF ind. 66980
Restul dispozițiilor sentinței au fost menținute.
Intimații și au fost obligați să le plătească apelanților suma de 1000 lei cheltuieli parțiale de judecată în apel.
În considerentele acestei decizii, se arată că, în ceea ce privește soluția dată de instanță cererii de constatare, sunt neîntemeiate motivele de apel formulate de pârâți.
Prin modalitatea în care formulează petitul, pârâții solicită practic să se constate existența unei interdicții convenționale de despărțire prin gard a imobilului, în alte cuvinte să se constate că părțile convenției au consimțit existența unei stări de coproprietate perpetue și forțate asupra imobilului.
Verificând contractul autentic încheiat între și la data de 27.01.1958, depus în copie la fila 40 dosar fond, tribunalul a constatat că, în cuprinsul acestuia, se arată următoarele: " Subsemnatul, vând fiicei mele și soțului u - întreaga mea cotă de parte din imobilul înscris în CF 20272 ora C, cu nr. top. 11561, casă din cărămidă, acoperită cu țiglă, din două camere, cu două bucătării și dependințe, apoi grajd din cărămidă, acoperită cu țiglă,curte și grădină, în suprafață de 940. ( 264 stj.p. ) situată în C,-, pentru a cărui înstrăinare s-a eliberat autorizația de înstrăinare nr. 1585/1985 de către Sfatul Popular al orașului C, cu condițiunea că imobilul rămâne în indiviziune și nu se va putea despărți cu gard, iar din întreg imobilul se va ceda gratuit orașului circa 50. pentru alinierea străzii" Din modalitatea de formulare a clauzei citată mai sus, rezultă indubitabil că acea interdicție de sistare a indiviziunii nu este convenită de părțile contractante, ci a fost impusă de organul administrativ ca o condiție pentru eliberarea autorizației de înstrăinare, autorizație prealabilă obligatorie prev. de art. 1 din decretul nr. 221/1950. Deci interdicția are caracter administrativ, nu convențional.
Interdicția respectivă a fost impusă raportat la dispozițiile legale în vigoare la acel moment.
Hotărârea de constatare a unui drept se raportează la normele legale existente în momentul constatării pe cale judecătorească a dreptului.
Ori, legislația in vigoare în acest moment, începând de la Constituție și continuând cu art. 475 Cod pr.civ. nu permite impunerea admnistrativă a unei asemenea restrângeri a dreptului de proprietate.
Este de observat, apoi, că interdicția se referea la întregul bun imobil, deci și la porțiunea cu destinația de grădină pentru care părțile au primit titluri de proprietate pentru porțiuni individualizate. Se pune întrebarea, atunci, aceste titluri de proprietate nu ar trebui intabulate in cartea funciară pentru că în anul 1958 organele administrative au condiționat emiterea autorizație de construire de interdicția sistării indiviziunii asupra terenului și despărțirea lui prin gard.
În schimb, soluția pronunțată de prima instanță asupra cererii de partaj fost apreciată netemeincă și nelegală.
Verificând schița întocmită de expert corespunzătoare variantei A aleasă de prima instanță, tribunalul constatat că aceasta duce la scăderea valorii economice a loturilor.
Potrivit art. 25 din Regulamentul general de urbanism aprobat cuprins în HG 525/1996, utorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă exista posibilități de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinației construcției. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permită intervenția mijloacelor de stingere a incendiilor, iar numărul și configurația acceselor) se determina conform anexei nr. 4 la prezentul regulament.
Conform anexei 4 din regulament, accesul carosabil minim trebuie să fie de 3,5 Prin regulamentul de urbanism întocmit la nivelul municipiului C-N, accesul carosabil trebuie să fie chiar mai mare mai mare decât cel impus prin Regulamentul general de urbanism, respective 4.
Neavând asigurat acest acces minim, un lot nu poate fi socotit teren de construcție, câtă vreme obținerea autorizației de construire este exclusă. Ori, un teren agricol sau neprodcutiv are cu siguranță o valoare mult inferioară unui teren construibil.
În modalitatea de partaj aleasă de instanță, loturile din spate atribuite părților nu au asigurat nici unul accesul carosabil pe o lățime de minim 3,5, ci numai de 2,5.
În privința loturilor din spate atribuite apelanților, s-ar putea susține că au asigurat accesul de pe parcela de 221. poziționată la stradă. Într-adevăr, așa este deocamdată și lipsa accesului carosabil minim la parcelele din spate atribuite apelanților nu prezintă relevanță atâta timp cât loturile se află în patrimoniul acelorași proprietari, însă, dacă aceștia ar dori să înstrăineze vreunul dintre loturile din spate, nu le-ar putea înstrăina la valoarea unui teren construibil, ci la valoarea unui teren agricol, ori a unui teren neproductiv, sau pentru a vinde terenul din spate ca teren construibil ar fi siliți să greveze o din lotul de la stradă cu un drept de servitute de trecere, astfel încât să asigure cumpărătorului accesul minim, ceea ce ar duce la scăderea valorii lotului de 221 mp. Deci, chestiunea scăderii de valoarea a loturilor apelanților rămâne, pentru că restrânge acestora posibilitățile de valorificare a terenului potrivit celei mai bune utilizări, cea de teren de construcție.
Cât despre intimați, aceștia sunt chiar mai vătămați de decât apelanții de varianta de partaj dispusă de prima instanță, căci, spre deosebire de aceștia, ei nu au la dispoziție nici lotul de la stradă.
la stradă relativ redus al imobilului, în jur de 15, nu permite împărțirea în întregime a terenului de așa manieră încât fiecăreia dintre părți să-i fie atribuite loturi având caracteristicile unui teren construibil
cu sine o scădere certă a valorii imobilului, instanța apreciază că varianta de partaj dispusă de prima instanță încalcă dispozițiile art. 673 ind. 9 Cod pr.civ. care exclude partajul în natură în situația în care această modalitate cauzează o scădere importantă a valorii bunului.
Tribunalul a apreciat că se impune lăsarea în indiviziune a curții în suprafață de 638 mp, ce se întinde de la stradă și până la limita construcțiilor și să se procedeze doar la partajarea diferenței de teren.
Dintre variantele de partaj întocmite în cursul procesului, varianta optimă de partajare este varianta II din suplimentul la expertiză întocmită de expert în apel, aflată la filele 39-44 dosar. Această variantă corespunde practic variantei B solicitată de apelanți, însă în plus de varianta B presupune o fărâmițare mai mică a loturilor.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, solicitând, în principal, admiterea apelului pârâților doar în ceea ce privește transcrierea grajdului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 10041/2005 a Judecătoriei Cluj -N în toate celelalte aspecte; în subsidiar, solicită admiterea în parte a apelului pârâților, în sensul partajării imobilului conform variantei 2 Bar aportului de expertiză întocmit de expertul; în terțiar, casarea deciziei tribunalului și trimiterea dosarului aceleiași instanțe pentru completarea probațiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, reclamanții învederează că, punctul de vedere al instanței de apel este greșit, întrucât varianta aleasă de prima instanță corespunde nu numai dorinței reclmanților, dar și prevederilor legale în materie, întrucât creează suprafețe compacte construibile pentru ambele părți, dă posibilitate pârâților să aibă acces la propriul garaj, modificarea ușii de acces fiind făcută fără autorizație, astfel că nu poate fi avută în vedere la efectuarea partajului, suprafața rămasă în indiviziune este minimă, nu sunt create servituți de trecere, gura de canalizare rămâne în porțiunea comună, accesul la grădină al pârâților se face pe proprietatea acestora, construirea unui gard la 3 de casa pârâților respectă servitutea de vedere, pomii plantați în partea comună nu intră în categoria elementelor protejate ale naturii, putând fi reamplasați, după pronunțarea hotărârii, se vor putea obține autorizații de construire pentru suprafețele compacte create, modificarea porților de acces și grajdul împrejmuitor, iar, în ceea ce privește lățimea porțiunii comune, de numai 2,5, reclamanții sunt cei prejudiciați într-o situație de urgență și rămâne să-și asume riscul pentru neobținerea unor autorizații viitoare.
Referitor la cererea subsidiară, varianta 2 Bar aportului de expertiză al expertului păstrează o suprafață minimă în indiviziune, respectiv doar calea de acces, gura de canalizare rămâne pe terenul aflat în indiviziune, calea ce acces are 3,5 lățime, suprafața parcelelor este îndeajuns de mare pentru a se putea construi pe acestea, valoarea parcelei din spate nu este diminuată, iar poziția loturilor nou formate este independentă de punerea în posesie conform titlurilor de proprietate, altminteri s-ar ajunge la o sistare indiviziunii făcută pe cale administrativă.
În ceea ce privește treia variantă de admitere recursului, în măsura în care instanța apreciază că lățimea căii de acces trebuie să fie de minim 3.5, instanța de recurs ar trebui să caseze hotărârea dată în apel și să trimită cauza spre rejudecarea apelului în vederea completării probațiunii, respectiv în sensul ca fiecare expert să treacă în fiecare variantă de partaj propusă un drum de acces în această lățime.
Pârâții, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, pe motiv că vizează motive de netemeinicie și nu de nelegalitate, neîncadrându-se în disp. art. 304 Cod proc.civ.
Pe fond, referitor la prima variantă propusă, deși aparente legată de texte de lege, motivarea se referă la aprecieri de fapt (suprafețe compacte, accese, etc), fiind, însă, reală susținerea recurenților, în sensul că prima instanță ales o variantă ce corespunde dorinței lor, asigurându-se o exercitare nestingherită a dreptului de proprietate, aceștia devenind proprietari pe o suprafață compactă, în timp ce pârâților li se trunchiază proprietatea, ei având acces spre grădina lor peste parcela comună, urmând să aibă un gard la 3 m în fața geamurilor casei, fiind obligați să taie pomii din fața ei, plantați cu zeci de ani în urmă și să-și desființeze cotețele.
Instanța de apel a efectuat o cercetare la fața locului, stabilind prin propriile simțuri acest dezechilibru și acesta fiind motivul pentru care a ales varianta 2 din expertiza efectuată de ing. exp., care asigură un acces la drumul public de 3,5 lățime, care să permită intervenția mijloacelor de stingere incendiilor și parcele identice ca suprafețe și valoarea pentru fiecare parte, acestea fiind motivele pentru care reprezintă varianta optimă.
Varianta a 2- solicitată de recurenți, respectiv 2 B din expertiza efectuată de ing. exp. este imposibilă, pentru că atribuie pârâților terenul de sub apartamentul 2 proprietatea reclamanților recurenți, lăsând, astfel, inexistent apartamentul acestora și propunând sistarea cărților funciare individuale.
În plus, parcelele din spate, de câte 400 fiecare, nu pot fi modificate, întrucât amplasamentul lor a fost stabilit prin titluri de proprietate, nefiind în realitate în indiviziune.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, referitoare la criteriile de partaj, raportat la disp. art. 304 pct. 9 Cod proc.civ. curtea apreciază că acesta nu este fondat,întrucât, în ceea ce privește prima variantă solicitată de reclamanți, într-adevăr, așa cum corect susțin pârâții în întâmpinare, aceasta îi dezavantajează, pentru că creează doar pentru reclamanți un corp compact de teren, așa cum rezultă din anexa varianta A la raportul de expertiză întocmit de ing. exp., creează un drum de acces comun a cărui lățime nu permite accesul pentru intervenții în caz de incendiu, nu doar la parcela reclamanților, ci și la terenul din spate al pârâților, iar pomii, chiar dacă teoretic pot fi tăiați, nu reprezintă o variantă economicoasă față de cea în care pot fi păstrați.
Varianta a 2-a raportată la expertiza efectuată de ing. exp. este irealizabilă, fiind reală și această susținere a pârâților, în sensul că se propune spre atribuire terenul pe care se află edificată construcția cu cele două apartamente ale părților numai în favoarea pârâților, iar terenurile sunt, oricum excesiv fărâmițate, așa cum rezultă din anexa varianta 2 B la acest raport de expertiză.
În ceea ce privește a treia propunere, de casare cu trimitere spre rejudecare, pentru completarea probațiunii, această cerere este nefondată, în cauză întocmindu-se două rapoarte de expertiză, care au propus mai multe variante de partajare, ținând seama de dorința părților și de solicitările instanței.
Conchizând, varianta aleasă de instanța de apel respectă criteriile de partajare în natură rezultând din disp. art. 6739Cod proc.civ. varianta la care s-a oprit prima instanță nefiind agreată nici măcar de expertul care întocmit-o, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de ing. exp. ( 112 dosar judecătorie), instanța de apel administrând o probațiune completă, inclusiv prin efectuarea unei cercetări la fața locului, pentru ca, percepând modul de situare al terenurilor prin propriile simțuri, să poată alege varianta optimă de partaj din cele propuse de experți (.21 dosar tribunal).
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ. curtea,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții - și împotriva deciziei civile nr. 410 din 1 iulie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
plecată la ÎCCJ, semnează
PREȘEDINTE: Andrea Chiș
Red. datc. GC
6 ex/22.01.2010
Jud.apel:,
Președinte:Andrea ChișJudecători:Andrea Chiș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu
