Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 271/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj succesoral -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 271
Ședința publică din 30 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Ciută Oana
JUDECĂTOR 2: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta, domiciliată în comuna, sat, județul B, împotriva deciziei civile nr. 64A din 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns pârâta recurentă, pârâta intimată, reclamanta intimată, lipsă fiind pârâții intimați, reclamantul intimat, intervenienții intimați, - și -.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Reclamanta intimată solicită lăsarea cauzei la strigarea a doua, pentru a se prezenta și avocatul ales, care vine de la Tribunalul Botoșani, unde a avut de susținut o altă cauză.
La a doua strigare a cauzei, a răspuns și avocat pentru reclamanții intimați și.
Pârâta recurentă depune la dosar chitanța nr. - din 11 septembrie 2009 în valoare de 206 lei și timbru judiciar, prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă recursului.
Curtea, constatând recursul legal timbrat și în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Pârâta recurentă precizează că lotizarea efectuată este rezultatul dorinței celorlalți coindivizari, și decizia Tribunalului Botoșani este nelegală întrucât a avut în vedere ca un criteriu absolut faptul posesiei și folosința terenurilor. Față de amplasamentul suprafeței de 1600 mp cumpărată cu contract de vânzare cumpărare în formă autentică, în mod nelegal, cu încălcarea expertizei și a intabulării în cartea funciară, acesta a fost stabilit unde au vrut reclamanții și frații săi, fără ca expertul să țină cont de actele pe care le-a anexat la dosar. Mai arată că nu a fost prezentă la măsurătorile efectuate la fața locului de către expert pentru întocmirea raportului de expertiză. Susține că a ținut în posesie terenul așa cum a fost cumpărat prin contractul de vânzare cumpărare încheiat cu mama ei. Solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta intimată precizează că, în privința atribuirii loturilor făcute de instanță după 5 ani de judecată, vrea să se respecte cotele și arată că loturile au fost localizate în ordine, după posesie, cu reținerea localizării suprafeței de 1600 mp, deținută de recurenta, ținându-se seama de exacta încadrare a suprafeței de 1600 mp între vecinătățile menționate în contractul de vânzare cumpărare încheiat în anul 1994. Arată că este de acord cu lotul pe care l-a primit, solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru reclamanții intimați și, precizează că motivele invocate nu dovedesc greșita aplicare a legii de către prima instanță și nici de instanța de apel. Susține că nu există altă variantă de împărțeală mai echitabilă care să evite fragmentarea și mai ales, actuala variantă facilitează și tranzacțiile viitoare. Arată că prin intabulare s-a determinat un plan al celor 16 ari teren în mijlocul proprietății intravilane unde a hotărât greșit recurenta și expertul. Instanța nu putea reține această intabulare care nu corespunde amplasamentului cadastral din clauzele contractului și de aceea era obligatorie excluderea acestei intabulări, care nu respectă obiectul contractului bazat pe acordul de voință al părților și este făcută în timpul litigiului. Susține că în realitate i s-au respectat toate drepturile recurentei, în limitele legale, fără să aducă atingere dreptului la lot în natură în condiții echitabile pentru toți moștenitorii. Solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani la data de 27.02.2004, reclamanții și au solicitat ca în contradictoriu cu pârâții, și să se pronunțe o hotărârea judecătorească prin care să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de 4411 mp teren situat în intravilanul satului,., jud.
În motivarea cererii, reclamanții arată că prin contractele de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 6787/2003 și 3184/24.06.2003, au dobândit cota de 4/12 din suprafața de teren menționată, de la o parte din moștenitorii defunctei, titulara dreptului de proprietate conform titlului nr. -/29.11.2002, celelalte cote rămânând moștenitorilor pârâți, din cauză, respectiv 2/12 lui, 2/12 lui, 2/12 lui, 1/12 lui și 1/12 lui, cotele fiind stabilite prin certificatul de moștenitor cu nr. 92/19.04.2002 eliberat de BNP Asociația și.
În ceea ce privește modalitatea de atribuire reclamanții au solicitat să li se atribuie, în natură, suprafața de 14 ari din totalul terenului, în 11/1 și în parcela vecină, cu motivarea că această suprafață se găsește în posesia lor, arătând că au avut interes a cumpăra aceste cote deoarece în 110 au construcții și se învecinează cu terenul în suprafață de 4411 moștenit de către pârâți.
În continuarea motivării, reclamanții au mai arătat că, inițial, au cumpărat de la un fiu al defunctei suprafața de 10 ari teren, dar că pârâta împreună cu soțul ei au pătruns abuziv pe terenul acestora și după o succesiune de judecăți au rămas cu suprafața de 538 mp teren.
În dovedirea cererii,reclamanții au solicitat administrarea probei cu martori și o expertiză cadastrală pentru formarea de loturi.
Legal citați, pârâții și au depus întâmpinare la dosar prin care au arătat că sunt de acord cu cotele legale, menționate de către reclamanți, precum și cu propunerea de atribuire făcută de către aceștia, întrucât reclamanții au casă lângă terenul în litigiu și sunt îndreptățiți să urmărească majorarea suprafeței pe care o au în posesie.
De asemenea, în cauză au formulat cerere de intervenție în interes propriu pârâții, și - în calitate de nepoți de fiu predecedat - solicitând completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctei decedată la 14.07.2001, în sensul ca pe lângă suprafața de 1921 mp teren grădină, din intravilan și 1,86 ha teren arabil și pășune extravilan în comuna, să se includă și suprafața diferență de 2520 mp teren, situat în intravilan și menționată pe titlul de proprietate -/2002,cotele fiind aceleași pentru moștenitori conform certificatului, recunoscând vânzarea cotelor din intravilan și precizând că au rămas de împărțit cotele cuvenite din terenul situat în extravilan.
În motivarea cererii de intervenție se arată că, în certificatul de moștenitor nr. 92/19.04.2002 nu s-a inclus întreaga suprafață reconstituită, respectiv 2520 mp și totodată au recunoscut faptul că autoarea lor a înstrăinat pârâtei suprafața de 1600 mp teren printr-un contract de vânzare-cumpărare în formă autentică, dar care nu are schiță de delimitare, localizarea fiind stabilită conform vecinătăților trecute în contract, suprafață ce urmează a fi exclusă de la partaj,așa încât rămâne de partajat suprafața totală de 2811 mp teren în intravilan și suprafața de 1,8985 ha teren extravilan.
Ca modalitate de atribuire intervenienții au solicitat să primească loturi pe lungime și paralele cu proprietatea lui,nefiind de acord ca pârâta să schimbe amplasamentul cumpărat și să ocupe suprafața de 1600 mp, după cum dorește.
Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare atât la cererea principală cât și la cererea de intervenție în interes propriu, precum și cerere reconvențională prin care a arătat că cererea de intervenție este inadmisibilă față de data introducerii acțiunii și a solicitat respingerea cererii de modificare a certificatului de moștenitor ca fiind tardiv introdusă, arătând că obiectul acțiunii îl formează numai partajarea terenului intravilan, în suprafață de 2811 mp, solicitând ca toți moștenitorii să suporte cheltuielile de înmormântare și parastase efectuate de ea și care au fost ocazionate de decesul autoarei comune.
De asemenea, pârâta a solicitat să se constate că localizarea suprafeței de 1600 mp teren cumpărat prin act autentic de la defuncta este localizat, conform schiței de intabulare.
Pârâții și au depus întâmpinare față de cererea reconvențională formulată de pârâta și au cerut înlăturarea schiței de intabulare, care este ulterioară contractului de vânzare cumpărare și totodată respingerea excepției de tardivitate în ceea ce privește completarea certificatului de moștenitor și respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de înmormântare, ca nefondată, motivat de faptul că defuncta a avut bunuri suficiente pentru acoperirea acestor cheltuieli la care se adaugă și ajutorul pentru înmormântare.
Prin sentința civilă nr. 2590 /l8.05.2007, a fost admisă acțiunea de ieșire din indiviziune a reclamanților și admisă, în parte, cererea de intervenție în interes propriu, respingându-se ca nefondată cererea reconvențională.
Cu ocazia primei judecăți s-a reținut că suprafața de împărțit este de 2427 mp teren deoarece suprafața reală constatată cu ocazia măsurătorilor este de 4027 mp, și nu 4411 mp, din care s-a scăzut suprafața de 1600 mp, înstrăinată de autoarea în favoarea pârâtei.
Ca modalitate de atribuire,instanța a avut în vedere varianta a doua din anexa 3 a raportului de expertiză efectuat în cauză de, precum și anexa 3 din aceiași expertiză, în ceea ce privește suprfața de 1 ha și 8985 mp teren situat în extravilan.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, pârâta care a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 269 A 129.11.2007 a Tribunalului Botoșani, atacată cu recurs de către pârâta, și soluționat prin decizia civilă nr. 78/5.03.2008 de Curtea de APEL SUCEAVA,care a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare la Judecătoria Botoșani, motivat de faptul că în dispozitivul sentinței se face o trimitere generică la cotele din certificatul de moștenitor și la una din variantele expertizei, fără a se arăta cotele stabilite în urma partajului și fără a se indica în mod expres bunurile ce compun loturile atribuite părților,situație ce face imposibilă punerea în executare a hotărârii.
Reinvestită după casarea cu trimitere spre rejudecare, Judecătoria Botoșania solicitat din oficiu, înscrisuri de la BNP - și BNP și a luat act de completarea cererii principale de către reclamanți, prin care s-a solicitat constatare nulității încheierilor de rectificare nr. 7268, pentru contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6787 din 21.11.2003, și a încheierii de rectificare nr. 7269 pentru contractul de vânzare cumpărare nr. 3181 din 24.06.2003 efectuate la cererea pârâtei și fără acordul părților contractante.
Pârâta a formulat întâmpinare față de completarea la acțiune în care a invocat excepția tardivității acesteia,iar pe fond, respingerea cererii.
În dovedire, a solicitat audierea a doi martori și o nouă expertiză tehnică, proba cu martori fiind încuviințată de către instanță, iar proba cu expertiză tehnică a fost respinsă ca neutilă deoarece expertiza efectuată răspunde și acoperă toate variantele solicitate de către părți.
Prin sentința civilă nr. 4821 din 8.10.2008, Judecătoria Botoșania admis, în parte, cererea de ieșire din indiviziune formulată de reclamanții
și în contradictoriu cu pârâții, și, a respins cererea de constatare a încheierilor de rectificare nr. 7268 și 7266 și a constatat că reclamanții și pârâții sunt coproprietari asupra terenului în suprafață de 2811 mp (la măsurători 2427 mp ), din totalul de 4411 mp,situat în intravilanul satului, comuna, jud. B,menționat pe titlul de proprietate nr.-/29.11.2002, restul de 1600 mp teren aparținând în exclusivitate pârâtei, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 15551/18.10.1994.
A mai constatat prima instanță că valoarea terenului din intravilan este în sumă de 7281 lei, conform evaluării făcute de expertul și a constatat că reclamanții și pârâții au următoarele cote din suprafața menționată: 1. cu o cotă de 2/12 cu o valoare de 1213,5 lei;
2. o cotă de 2/12, în valoare de 1213,5 lei;
3. o cotă de 2/12, în valoare de 1213,5 lei;
4. cu o cotă de 1/12 în valoare de 606,75 lei;
5. cu o cotă de 1/12 în valoare de 606,75 lei;
6. și cu o cotă de 4/12 în valoare de
2427 lei.
A dispus ieșirea din indiviziune prin formarea de loturi așa cum a fost propusă în varianta a doua din anexa 3 la raportul de expertiză și a atribuit lotul nr. 1 reclamanților și, lotul nr. pârâtului, lotul nr. 3 pârâtei, lotul nr. 4 pârâților și, lotul nr. 5 pârâtei.
De asemenea, a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții reclamanți, și și a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională având ca obiect pretenții bănești rezultate ca urmare a cheltuielilor de înmormântare efectuate, solicitate de către pârâta reclamantă în contradictoriu cu reclamanții pârâți.
A constatat că intervenienții reclamanți și reclamanții pârâți sunt moștenitori, în calitate de descendenți de gradul I și II ai autoarei, decedată la 14 iulie 2001, pârâții, și în calitate de fii având vocația să culeagă câte o cotă de 2/12 din dreptul indiviz supus împărțelii și, respectiv și - nepoți de fii predecedați și - având fiecare vocație la câte o cotă de 1/12.
A constatat că masa succesorală asupra căreia se aplică cotele indivize arătate constată în suprafața de 1,8985 ha teren extravilan dispuse în două trupuri, respectiv 1,0200 ha teren în 7/31, în valoare de 102,000 lei și 8785 mp în valoare de 219,25 lei, menționate în -/29.11.2002 situat pe teritoriul satului, comuna, jud.
A dispus lichidarea stării de indiviziune și formarea de loturi conform propunerii din anexa 3 la raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul, respectiv planșa a Il-a și a atribuit pârâtului lotul nr. 1, în valoare de 17366 lei, reclamantului lotul nr. 2, în valoare de 17366 lei, pârâtei lotul nr. 3, în valoare de 17366 lei, reclamanților intervenienți si lotul nr. 4 în valoare de 17366 lei,pârâților și lotul nr. 5 în valoare de 17366 lei și pârâtei lotul nr. 6 în valoare de 17366 lei
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut ca pe numele de defunctei s-a eliberat titlul de proprietate nr. -/29.11.2002 pentru suprafața totală de 2,339 ha pe teritoriul satului comuna jud. B, din care 1,8985 ha în extravilan și 4411 mp în intravilan, iar pe numele reclamantului a fost emis titlul de proprietate nr. - din 29.11.2002, pentru suprafața 538 mp care se învecinează cu terenul intravilan din titlul menționat în partea de sud și vest.
S-a mai reținut că din suprafața de teren situată în intravilan, defuncta a înstrăinat pârâtei suprafața de 1600 mp teren aferent casei, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 15551/18.10.1994, care se învecinează cu Ferma,drumul local, reclamantul și.
S-a mai reținut că reclamanții au cumpărat casa de locuit și 250 mp teren în anul 1981 de la numitul, dar au stăpânit în fapt până în 2002, 1400 mp teren, care a fost redusă ca urmare a acțiunilor în justiție promovate la inițiativa pârâtei, situație neconfirmată de către ceilalți frați ai pârâtei care au recunoscut posesia exercitată de reclamanți și au vândut prin acte autentice cota lor parte din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan, respectiv contractele de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 6787/2003 și 3181/24.06.2003.
S-a mai reținut că măsurătorile efectuate au relevat că suprafața de teren situată în intravilan rămasă după înstrăinare este de 2811 mp, și aceasta urmează să fie împărțită între moștenitori în conformitate cu cotele legale ce le revin și care au fost stabilite prin certificatul de moștenitor din 19.04.2002.
La atribuirea loturilor, instanța de fond, a avut în vedere posesia exercitată de către părți, evidențiată în varianta a Il-a din anexa 3 a raportului de expertiză, efectuat în cauză de expertul, precum și înstrăinările efectuate de către o parte dintre pârâți în favoarea reclamanților.
În ceea ce privește cererea reconvențională, formulată de către pârâta prin care a solicitat obligarea coindivizarilor la plata contravalorii cheltuielilor de înmormântate conform cotelor ce le revin din moștenire, instanța de fond a reținut că cererea este neîntemeiată, deoarece aceasta a fost remunerată în mod exclusiv prin testamentul făcut de defunctă cu toate bunurile mobile iar ceilalți pârâți și intervenienți nu au solicitat reducțiunea cu toate că li s-a încălcat rezerva succesorală cuvenită, tocmai datorită împrejurării că pârâta a suportat cheltuielile de înmormântare, acestea compensându-se într-o anumită măsură cu rezerva succesorală încălcată prin întocmirea testamentului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, dar care a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Botoșani ca și recurs, situația remediindu-se prin încheierea din 25.03.2009, prin care s-a calificat petiția ca fiind apel, dat fiind valoarea obiectului pricinii care depășește suma de 1 miliard, avându-se în vedere atât terenul din intravilan cât și cel din extravilan.
În dezvoltarea motivelor de apel, pârâta critică sentința apelată ca fiind nelegală și netemeinică, sub aspectul lotizării, respingerii cererii reconvenționale privind pasivul succesoral și a modificării amplasamentului suprafeței de 1600 mp peste conținutul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 15551/18.10.1994, în sensul că deși expertul a format loturi de câte 404,5 mp cu o lățime de 5,13 ml și 4 m pe lungime pentru terenul intravilan, instanța a respins obiecțiunile, tratând cu superficialitate litigiul și realizând o lotizare excesivă care face practic imposibilă exploatarea normală a terenului, expertul nefăcând o variantă de lotizare în loturi pe vertical cu cale de acces pe marginea fiecărei parcele, sau de atribuire la 2-3 părți a terenului în litigiu.
În ceea ce privește cererea reconvențională apelanta arată că potrivit art. 774 cod civil coerezii contribuie la plata datoriilor și sarcinilor succesiunii, în proporție cu cota cu care primesc activul succesiunii, fără a exista posibilitatea de a ocoli această obligație legală, iar faptul că ceilalți moștenitori nu au solicitat reducerea testamentului la cotitate disponibilă nu-i poate fi imputabilă,iar ea, a dovedit că a cheltuit 6000 lei pentru înmormântare și parastase.
În ceea ce privește amplasamentul celor 1600 mp teren cumpărați prin contract de vânzare-cumpărare autentic nu s-a respectat expertiza și a intabulării în cartea funciară, fiind stabilit în mod arbitrar acolo unde au vrut reclamanții și ceilalți pârâți, și cu încălcarea dreptului de proprietate a numitului, noul proprietar al suprafeței de 1600 mp teren conform contractului de donație autentificat sub nr. 19786/10.01.2006 la BNP Asociația -.
În dovedire, apelanta a depus la dosar înscrisuri.
Prin decizia civilă nr. 64 A din 25.03.2009, Tribunalul Botoșania respins ca nefondat apelul.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că lotizarea efectuată respectă principiul împărțirii în natură a bunurilor ce compun masa de împărțit dar și principiul disponibilității procesuale rezultat din opțiunea celorlalte părți. Pârâtei-apelante i s-a atribuit suprafața de 404,5 mp teren cuvenită, în imediata vecinătate a suprafeței de 1600 mp teren proprietate exclusivă. Tribunalul a mai reținut că s-a probat faptul că defuncta avea pregătite cele necesare înmormântării și parastaselor aferente, conform obiceiului locului.
În ceea ce privește amplasamentul suprafeței de 1600 mp teren dobândite de apelantă prin cumpărare de la defuncta sa mamă, Tribunalul a reținut că actul de înstrăinare a fost întocmit fără schiță de plan, situație în care, în mod corect expertul a identificat-o, conform vecinătăților indicate în contract, înlăturându-se schița efectuată cu ocazia intabulării executată în timpul litigiului.
Împotriva deciziei civile mai-sus arătate, a formulat recurs, în termen legal pârâta.
În motivarea recursului, a arătat că în mod greșit orice critică formulată de ea a fost anihilată pe motivul opțiunii comune a celorlalte cinci coindivizari. Lotizarea este nelegală întrucât a avut în vedere ca un criteriu absolut faptul posesie și folosința terenurilor, fără a se ține seama ca terenurile sunt excesiv fărâmițate. Există posibilitatea, astfel, și a împărțelii fără divizarea bunului, în conformitate cu art. 67310Cod procedură civilă. În ceea ce privește cererea reconvențională, Tribunalul a reținut o situație în contradicție cu probele administrate. Referitor la amplasamentul celor 1600 mp dobândiți în anul 1994, Tribunalul a nesocotit în mod greșit expertiza și planul de intabulare deși nimeni nu a contestat nici intabularea, nici schița.
Prin întâmpinare, intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat, hotărârea atacată fiind legală și temeinică.
Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate, motive care se încadrează în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat.
Lotizarea stabilită de prima instanță respectă dispozițiile legale, respectiv prevederile art. 6739Cod procedură civilă. Dispozițiile art. 67310Cod procedură civilă, invocate de recurentă au caracter de excepție iar în cauză nu s-a reținut că terenul ce face parte din masa succesorală nu ar putea fi împărțit în natură pentru a putea fi aplicabilă teza conținută de articolul mai-sus enunțat. Mai mult, se pune și problema interesului de a susține că loturile sunt fărâmițate excesiv și comportă în acest sens o scădere de valoare, în condițiile în care recurenta a primit teren în intravilan în continuarea suprafeței de 1600 mp dobândite prin contract de vânzare cumpărare iar cu privire la suprafața din 166/2, lățimea acestuia de 5 metri asigură o bună exploatare agricolă a bunului imobil. Părțile care ar fi putut critica hotărârea din acest motiv (referitor la nr. 7/31 arabil) nu au declarat recurs în cauză.
În ceea ce privește motivele legate de soluționarea cererii reconvenționale, Curtea constată că acesta se îndreaptă, exclusiv spre interpretarea probatoriului administrat în cauză, nefiind un aspect de nelegalitate care să facă obiectul analizei instanței de recurs, în conformitate cu art. 304 Cod procedură civilă.
Referitor la amplasamentul suprafeței de 1600 mp, dobândită în anul 1994 de recurentă, instanțele au procedat corect atunci când au reținut identificarea expertului desemnat în dosar întrucât aceasta respectă vecinătățile indicate în actul de înstrăinare. Cum la data dobândirii bunului imobil nu s-a întocmit schița de plan iar cea întocmită la intabulare nu respectă toate vecinătățile, în mod just s-a procedat la identificarea amplasamentului bunului.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, domiciliată în comuna, sat, județul B, împotriva deciziei civile nr. 64A din 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 septembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/28.10.2009
Președinte:Ciută OanaJudecători:Ciută Oana, Andrieș Catrinel, Timofte Cristina
