Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 294/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 294
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Camelia Viziteu judecător
- - - - judecător
- - - - judecător GREFIER - POLITIC
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurenta-reclamantă, împotriva deciziei civile nr. 327/AC din 01 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru recurenta-reclamantă și intimatul-pârât G asistat de avocat, lipsă fiind recurenta-reclamantă.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Apărătorii părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat având cuvântul pe fond pentru recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului. În susținere arată că instanța de fond nu a ținut seama de ceea ce s-a pretins și ceea ce s-a dovedit, iar instanța de apel nu a luat în considerație niciun motiv de apel, pronunțând hotărâri nelegale. Mai arată că instanța de fond nu a dispus ca expertul să facă o partajare și în funcție de obiecțiunile depuse la dosarul cauzei. Precizează că au invocat decizii ale Curții de Apel și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar potrivit dispozițiilor art.741 cod civil împărțirea trebuia să se facă în funcție de interesele părților. În concluzie solicită admiterea recursului conform lotizării variantei I la raportul de expertiză solicitată de partea adversă.
Avocat având cuvântul pe fond pentru intimatul-pârât G solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea ambelor hotărâri ca temeinice și legale. Arată că varianta a II-a a raportului de expertiză este varianta optimă aleasă, ambele părți au primit aceeași suprafață de teren, conform schiței anexă și s-au respectat dispozițiile art.740 ale Codului Civil. În concluzie solicită respingerea recursului, menținerea hotărârilor anterioare și obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată conform art.274 Cod procedură civilă.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra sentinței civile de față instanța reține următoarele:
Prin decizia civilă nr.327/AC/2007, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Neamța fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1029 din 9.03.2007 a Judecătoriei Piatra Neamț și a obligat apelanta să plătească intimatului suma de 330 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
În motivarea deciziei instanța de apel a arătat că:
Prin sentința civilă nr.1029 din data de 09.03.2007, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, a fost admisă în parte acțiunea civilă având ca obiect partaj succesoral și cererea reconvențională formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul G, și respectiv de pârâtul reclamant în contradictoriu cu reclamanta pârâtă.
Prin aceeași sentință a fost dispusă sistarea stării de indiviziune existentă între părți și s-a dispus formarea loturilor conform variantei de lotizare nr.2 efectuată în fața instanței de fond de către expert.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț sub nr-, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtele sistarea stării de indiviziune existentă ca urmare a decesului autoarei. Reclamanta a arătat că masa succesorală a defunctei se compune din bunurile care sunt incluse în titlul de proprietate nr. 32/3404/03.09.2003 și terenul de 1 ha din sentința civilă nr. 848/1992 și deoarece pârâtul deține majoritatea terenurilor se impune împărțirea lor judicioasă.
Reclamanta a formulat precizări față de acțiunea inițial formulată și a arătat că a adus mai multe îmbunătățiri la imobilul care a rămas de pe urma defunctului Gh. și prin urmare, solicită constatarea unui drept de creanță pentru aceste îmbunătățiri pe care le-a adus imobilului situat în G, ce a aparținut defuncților și.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat și dezbaterea succesiunii autorului, decedat în anul 1944 pe front.
Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în temeiul dispozițiilor art. 673 ind. 6 Cod procedură civilă, instanța de fond a constatat deschise succesiunile defuncților și, a constatat masa succesorală pentru fiecare dintre defuncți, calitatea de moștenitori legali a părților, valoarea totală a bunurilor ce formează masa de partaj, iar pentru formarea loturilor, după încetarea proprietății comune indivize ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 728 Cod civil, respectând criteriile prevăzute de art. 673 ind. 8 Cod procedură civilă, și anume voința părților litigante, precum și modul în care au fost stăpânite bunurile succesorale până în prezent. Pentru aceste motive a fost aleasă pentru atribuirea bunurilor în materialitatea lor varianta a II a de lotizare, iar inegalitatea valorică a loturilor a fost compensată prin plata unei sume de bani denumită sultă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, reclamanta.
Apelul a fost înregistrat în ecurs pe rolul Tribunalului Neamț sub același număr generat în ECRIS la instanța de fond în considerarea dispozițiile art. 99 ind.2 din, aprobat prin Hot. Nr. 387 /2005 pronunțată de. La termenul de judecată din data de 20.09.2007 a fost pusă în discuția contradictorie a părților recalificarea căii de atac din recurs în apel, în considerarea dispozițiilor art. 282 ind. 1 raportat la art. 673 ind. 8 Cod procedură civilă, având în vedere că valoarea masei succesorale este peste un miliard de lei ROL.
În apelul declarat reclamanta a criticat sentința, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
- Modalitatea în care s-a dispus formarea loturilor nu este cea corectă, deoarece expertul a propus două variante de lotizare fără a lua în considerare ceea ce a solicitat reclamanta. Prin varianta de lotizare care a fost acceptată de către instanță reclamanta arată că este nevoită să dărâme un gard de care l-a construit cu mulți ani în urmă și o parte din anexele gospodărești cu o valoare deosebită, fiind încălcată în această modalitate de lotizare și art. 22 din Legea nr. 18/1991 care prevede că sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora determinat potrivit art. 8 din Decretul Lege 42/1990.
- A dovedit expertul aceeași atitudine părtinitoare și atunci când a dispus supraevaluarea casei de la G și a subevaluat casa locuită de pârâtul G și de aceea se impune reaprecierea acestor valori.
- Un alt motiv de recurs a fost indicat de reclamantă ca fiind neaducerea la masa de partaj a suprafețelor de teren de 45 prăjini și de 15 prăjini situate în extravilanul satului care trebuiau incluse la masa de partaj în totalitate.
- nu a fost adusă la masa de partaj suprafața de unui ha teren situat în punctul numit, cu privire la care a fost de acord pârâtul să fie inclusă la masă.
La termenul de judecată din data de 01.11.2007 reclamanta a precizat că înțelege să renunțe la toate celelalte motive de apel invocate cu excepția motivului privind modalitatea de împărțire a bunurilor care sunt incluse în masa succesorală.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică și raportat la motivul de apel menținut de către reclamantă a precizat următoarele:
În mod nelegal susține reclamanta că nu a fost întocmită o variantă de lotizare conform opțiunii sale, deși expertul a efectuat două variante de lotizare, una fiind solicitată de către reclamantă. La termenul de judecată din data de 23.02.2007, reclamanta a arătat că nu este de acord cu niciuna dintre variantele de lotizare efectuate, motive față de care s-a dispus efectuarea unei a treia variante, în care reclamanta a primit în lotul său întregul teren de la punctul acasă, în schimbul terenului de la punctul care revenea pârâtului. După efectuarea acestei variante de lotizare reclamanta nu s-a mai prezentat în instanță pentru a exprima un punct de vedere și pentru a indica varianta pe care o dorește. Prin modalitatea de lotizare care a fost dispusă de instanța de fond fiecare parte a primit teren de aceeași calitate și cantitate, terenul din intravilan atribuit având pentru fiecare lot aceeași deschidere la drumul public. Prin urmare, nu este întemeiată susținerea reclamantei că nu au fost respectate dispozițiile art. 741 Cod civil, ci dimpotrivă în varianta a II a s-a acordat pe cât posibil aceeași suprafață, neexistând discriminări.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, în raport de motivele invocate, dar și din oficiu, în considerarea dispozițiilor art. 304 ind 1 Cod procedură civilă, s-a constatat că nu este fondat apelul declarat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
În fapt, prin sentința pronunțată instanța de fond a dispus formarea loturilor și a atribuit bunurile în materialitatea lor, urmare a încetării proprietății comune indivize, conform variantei a II a de lotizare, întocmită de expertul specialitatea topografie.
Reclamanta a criticat sentința sub mai multe aspecte, însă a menținut prin declarație ulterioară, doar motivul de apel privind modalitatea de împărțire a bunurilor și anume varianta de lotizare care a fost reținută de prima instanță.
Analizând această modalitate de lotizare, s-a constatat că din masa de partaj fac parte șase trupuri de teren, din care cinci au fost împărțite în natură și au fost formate loturi pentru fiecare dintre părțile litigante, fiind astfel respectate dispozițiile art. 736 Cod procedură civilă. Reclamanta a criticat doar modul în care a fost împărțit terenul situat în punctul acasă în intravilan din punctul G, fără însă a indica în care anume mod să fie împărțit acest teren și mai mult decât atât fără a fi de acord cu nici o altă modalitate de lotizare, deși în varianta a III a de lotizare terenul a fost atribuit în favoarea sa în totalitate. În cuvântul acordat la fondul apelului, reclamanta a solicitat în subsidiar formarea loturilor conform variantei I de lotizare, deși în această variantă suprafața în discuție pentru fiecare dintre loturi rămâne neschimbată față de varianta dispusă de instanță, fiind modificată doar topografia terenului.
De asemenea este de precizat că reclamanta nu a justificat în nici un mod care sunt considerentele pentru care este mai avantajoasă împărțirea terenului din punctul G conform variantei I, față de varianta a II a, în condițiile în care suprafața atribuită în mod efectiv rămâne neschimbată.
Susținerea reclamantei că o parte dintre bunurile sale imobile construcții ar trebui demolate în această variantă de lotizare dispusă de prima instanță nu este confirmată de condițiile concrete exprimate în schițele anexe la raportul de expertiză. De altfel, deschiderea - frontul la stradă pentru lotul atribuit reclamantei este mai mare față de cel atribuit pârâtului, iar distanța dintre construcțiile existente și limita terenului atribuit este considerabilă, ceea ce nu poate să fie decât în avantajul reclamantei și nu în detrimentul său.
Pentru considerentele expuse, deoarece susținerile reclamantei privind modul în care a fost efectuată lotizarea nu a fost confirmată cu probele administrate în cauză, s-a constatat că instanța de fond a făcut o legală și corectă apreciere a probelor încuviințate, respectând prin modalitatea de lotizare atât dispozițiile art.736 cod civil, cât și dispozițiile art. 673 ind 9 și urm. Cod procedură civilă, motive față de care s-a dispus respingerea apelului ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art.312 alin. 1 teza a II a Cod procedură civilă.
Întrucât reclamanta este partea căzută în pretenții, urmare a respingerii apelului ca nefondat, s-a dispus obligarea acesteia, în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, la plata cheltuielilor de judecată generate de stadiul procesual al apelului și efectuate de pârât, constând în onorariu apărător ales.
Împotriva acestei decizii a promovat recurs apelanta care a criticat hotărârea ca fiind netemeinică și nelegală sub aspectul modalității de atribuire a loturilor.
Astfel, a arătat recurenta, instanțele anterioare nu au ținut cont de faptul că în cauză a solicitat oa I II-a variantă de lotizare care ar corespunde mai bine cerințelor art.741 Cod civil sub aspectul atribuirii în natură bunurilor obiect al masei succesorale, variantă ce ar fi necesitat efectuarea unui supliment de expertiză.
A mai invocat recurenta, faptul că a solicitat, în subsidiar adoptarea variantei a I-a de partajare a masei succesorale și nu cea de a II-a, cum s-a procedat în speță, în prima variantă respectându-se posesia îndelungată a grădinii pe care o stăpânesc.
În cauză, instanțele anterioare au încălcat dispozițiile art.741 Cod civil prin care se stabilește regula atribuirii în natură pe cât posibil în mod echitabil.
Au mai solicitat recurenții efectuarea unei expertize topocadastrale având ca obiective aducerea la masa de partaj a suprafeței de 1 ha. teren, reaprecierea valorii construcțiilor.
În subsidiar, au cerut atribuirea loturilor conform variantei Iar aportului de expertiză sau modificarea variantei a II-a în sensul menținerii gardurilor și atenanselor cu stabilirea unei căi de acces la imobil. S-au invocat în susținerea motivelor de recurs și dispozițiile art.22 din Legea nr.18/1991, repub. art.8 din Decretul-Lege nr.42/1990.
În cauză, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului în cauză, reiterând aspecte invocate și în fața instanței de apel. A mai învederat intimatul că unicul motiv de recurs nu poate fi decât modalitatea de atribuire a loturilor având în vedere faptul că recurenta, în apel, a renunțat expres la celelalte motive.
A mai arătat intimatul că, la solicitarea curentei, instanța de fond a admis obiecțiunile acesteia la expertiza topocadastrală, a dispus prezentarea de către expert a unei a III-a variante de lotizare, însă, ulterior măsurii dispuse de instanță, recurenta-reclamantă nu s-a mai prezentat în instanță.
A mai arătat intimatul că instanța a atribuit părților loturi conform variantei a II-a a raportului de expertiză, această variantă corespunzând nu numai solicitării inițiale a recurentei, ci și intereselor ambelor părți.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
La instanța de apel, recurenta-reclamantă, în ședința de judecată din 01.11.2007, a învederat faptul că înțelege să își mențină ca unic motiv al apelului modalitatea de lotizare și atribuire a terenurilor ce compun masa succesorală.
În raport de renunțarea expresă a recurentei că susținerea ca motiv de apel a modalității de atribuire a loturilor la analizarea recursului se va avea în vedere doar critica hotărârii sub acest aspect, punerea în discuție, în recurs, a motivelor la care aceasta a renunțat explicit în apel, fiind inadmisibilă.
Din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că la instanța de fond, odată cu expertiza construcții, s-a dispus efectuarea și a unei expertize topocadastrale la care s-au avut în vedere atât obiectivele stabilite din oficiu de instanță, cât și cele formulate de părți conform intereselor invocate de acestea.
De asemenea, la instanța de fond, la solicitarea recurentei-reclamante (fl.177 dosar fond), a dispus expertului desemnat în cauză întocmirea unei noi variante de lotizare, în raport de obiecțiunile formulate de aceasta la raportul de expertiză.
La completarea raportului de expertiză cu cea de a III-a variantă recurenta a formulat din nou obiecțiuni, cu argumentația conform căreia expertul nu i-a stabilit în lot suprafața de 80 prăjini teren situat în pct. "G ", context în care nu a înțeles să achite diferența de onorariu expert. (fl.193), aspect învederat instanței și în ședința din 02.03.2007.
Se reține, de asemenea că, întrebată fiind în ședință, cu ocazia dezbaterilor asupra fondului (fl.199 dosar) recurenta-reclamantă a precizat că, dintre variantele II și III de lotizare, propuse de expert, preferă varianta a II-a, variantă, de altfel, acceptată și de intimatul-pârât.
În contextul anterior arătat, în mod corect, atât instanța de fond, cât și instanța de apel, au apreciat că varianta a II-a de lotizare corespunde atât voinței părților, cât și dispozițiilor art.741 Cod civil conform cărora, la formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate aceeași de mobile, de imobile, de drepturi și creanțe de aceeași natură și valoare.
Se reține, totodată că, prin cea de a II-a variantă de lotizare, ambele părți primesc suprafețe de teren aproximativ egale (ca întindere și valoare), inclusiv în pct. "G-" revendicat în totalitate pentru a-i fi atribuit de recurenta-reclamantă, iar prin modalitatea de atribuire în această variantă, construcțiile recurentei, astfel cum relevă schițele anexă la raportul de expertiză nu sunt afectate.
Din schița anexă a raportului de expertiză (fl.170 dosar fond), rezultă că suprafața de teren de 7.809 din pct. G-, este teren curți-construcții, situat în prelungirea gospodăriei recurentei, cu un format stradal de 53,42, astfel, că, nici din acest punct de vedere, recurenta nu argumentează în ce mod au fost încălcate dispozițiile art.22 din Legea nr.18/1991, republicată.
Având în vedere cele anterior arătate, constatând că, în speță, instanța de apel, în raport de ansamblul probator, a procedat la o corectă aplicare a dispozițiilor art.741 Cod civil, instanța, în temeiul art.3121Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă va fi obligată recurenta să plătească intimatului cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurenta-reclamantă, împotriva deciziei civile nr. 327/AC din 01 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât
Obligă recurenta să plătească intimatului 600 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Camelia Viziteu, Liliana Ciobanu, Elena Pașcan
- - - -
- -
GREFIER,
POLITIC
Red.
Red. /
Red.
Tehnored./2 ex.
21/24.04.2008
Președinte:Camelia ViziteuJudecători:Camelia Viziteu, Liliana Ciobanu, Elena Pașcan
