Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 319/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 319/
Ședința publică din 09 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florinița Ciorăscu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Stan
JUDECĂTOR 3: Corina Pincu
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâta GH., domiciliată în comuna, sat, județul A, împotriva deciziei civile nr.126 din 09 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-reclamant, asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.101/2008, emisă de Baroul A-Cabinet individual, procurator pentru intimatul-pârât -.G și intimata-pârâtă, lipsind recurenta-pârâtă -. și intimații-pârâți -. și.
Procedura, nelegal îndeplinită cu intimata-pârâtă, întrucât nu s-a restituit dovada de îndeplinire a procedurii de citare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că recursul nu a fost timbrat și nici motivat.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-reclamant solicită amânarea cauzei pentru lipsa de procedură cu intimata-pârâtă.
Intimata-pârâtă, având cuvântul precizează că intimata-pârâtă este bolnavă și nu se poate prezenta, știe însă de proces.
Curtea respinge cererea de amânare a cauzei și pune în discuția părților excepția privind netimbrarea și nemotivarea recursului în termenul prevăzut de lege.
Constatând că recursul este netimbrat și nemotivat, avocat, pentru intimatul-reclamant, solicită anularea recursului ca netimbrat, având în vedere că recurenta-pârâtă nu s-a conformat dispoziției instanței. În cazul în care până la finele ședinței recurenta se va prezenta și va depune taxele judiciare de timbru, solicită anularea recursului ca nemotivat întrucât aceasta nu a depus motivele de fapt și de drept ale recursului în termenul legal de 15 zile de la data comunicării deciziei recurate, cu cheltuieli de judecată.
După terminarea ședinței de judecată, s-a prezentat recurenta-pârâtă care a depus prin serviciul registratură taxele judiciare de timbru aferente căii de atac și un memoriu.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- (nr. vechi 5068/5.12.2006), reclamantul a chemat în judecată pe pârâții -. G, -., -., și, pentru a se dispune partajarea bunurilor rămase în succesiunea autorilor și
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că la data de 06.12.1988 a decedat, iar la 08.03.1994 a decedat G, ambii cu ultimul domiciliu în comuna Mihăești și moștenitorii lor sunt el și pârâții în calitate de descendenți de gr.
Reclamantul a susținut că în succesiunea părinților lui au rămas următoarele bunuri: un teren în suprafață de 3700. în pct."Acasă" pe care se află o casă cu 2 camere, pivniță și sală, un teren în suprafață de 4000. arabil, ce face corp comun cu terenul în suprafață de 1600. neproductiv, situat în pct." ", un teren în suprafață de 1600. în pct.""; un teren în suprafață de 15000. situat în pct."", un teren în suprafață de 4050. în pct."Peste V", un teren în suprafață de 2200. în pct." Neagră", un teren în suprafață de 2400. în pct."", un teren în suprafață de 2000. în pct."", un teren în suprafață de 4900. în pct.""; un teren în suprafață de 4600. în pct."Gară", un teren în suprafață de 3100. în pct."", un teren în suprafață de 1000. în pct."", un teren în suprafață de 4700. în pct." I", un teren în suprafață de 4200. în pct." II", un teren în suprafață de 1600. în pct."", un teren în suprafață de 15.000. pădure - toate aflate pe raza comunei Mihăești; un Ť. de 14 vedre, o semănătoare, un plug, o (bunuri ce se găsesc la ) și o prășitoare (aflată la ).
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța a pronunțat la data de 17.09.2007 o încheiere de admitere în principiu prin care a constatat deschisă succesiunea defuncților, decedată la data de 06.12.1988 și G, decedat la 08.03.1994, ambii cu ultimul domiciliu în comuna Mihăești și masa succesorală care se compune din:
- un teren în suprafață de 3700 în pct."Acasă"; o casă cu 2 camere, sală și pivniță situată pe acest teren; un teren în suprafață de 15000 cu vegetație forestieră; un teren în suprafață de 4000 arabil ce face corp comun cu terenul de 1600 neproductiv în pct." "; un teren în suprafață de 1600 în pct."În "; un teren în suprafață de 15000 în pct.""; un teren în suprafață de 2000 în pct.""; un teren în suprafață de 4600 în pct."La Gară"; un teren în suprafață de 4900 în pct." La "; un teren în suprafață de 2400 în pct."La "; un teren în suprafață de 2200 în pct." Neagră"; un teren în suprafață de 1600 în pct." În "; un teren în suprafață de 4050 în pct."Peste V"; un teren în suprafață de 4200 în pct." II"; un teren în suprafață de 3100 în pct.""; un teren în suprafață de 1000 în pct.""; un teren în suprafață de 4700 în pct." I" - toate pe raza comunei Mihăești.
- un pentru Ť. o prășitoare, o, o semănătoare și un plug.
Prin aceeași hotărâre s-a constatat că au calitate de descendenți de gr.I (moștenitori legali ai defuncților), cu câte o cotă de 1/6 fiecare din succesiune: -., -. G, -., -., și.
În cauză s-a dispus efectuarea unor expertize de specialitate, de identificare și evaluare a bunurilor de către inginerii experți, și, acesta făcând și lotizarea finală.
Prin sentința civilă nr.2693/14.12.2007 pronunțată de Judecătoria Câmpulungs -a admis acțiunea reclamantului și s-a dispus ieșirea părților din indiviziune potrivit expertizei întocmite de ing. în varianta A și au fost atribuite părților loturile potrivit dispozitivului sentinței.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că varianta Aar aportului de expertiză este judicios întocmită, deoarece se evită fărâmițarea excesivă a terenurilor și respectă criteriile de atribuire prevăzute de art.741 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâta -., criticând-o sub următoarele aspecte:
- În mod greșit s-a reținut la masa de partaj trei trupuri de teren situate în pct."La gară" - suprafața de 4600, "La " - suprafața de 4900 și "Peste V" - în suprafață de 4050, deoarece aceste terenuri sunt proprietatea exclusivă a recurentei, potrivit actelor depuse la dosar - fila 29.
Mai arată apelanta că figurează cu aceste trei terenuri în registrul agricol potrivit certificatului emis de Sfatul Populat al comunei Mihăiești (89 dosar) și a fost validată cu acesta în temeiul Legii nr.18/1991 și le stăpânește până în prezent.
- În mod greșit instanța nu a reținut la masa de partaj terenul în suprafață de 10 ha. obținut prin sentința civilă nr.6/04.01.1996, deși a depus această sentință la dosar și nu a reținut că recurenta are un drept de creanță asupra moștenirii constând în contravaloarea tablei de pe casă.
Se susține că nu s-a reținut la masa de partaj terenul în suprafață de 2 ha. aflat în pct."Vena în ogradă" și cel de pe lui de circa 1 ha. ce se găsesc în stăpânirea intimatei.
Apelanta arată că există contradicție între încheierea de admitere în principiu și dispozitivul sentinței apelate, întrucât prin încheierea de admitere în principiu s-a reținut în pct."" suprafața de 2000. iar prin sentință s-au atribuit 2500. deși în realitate terenul din acest punct măsoară 6000.
În pct."La gară" din terenul apelantei s-a reținut prin încheierea de admitere în principiu suprafața de 4600, iar în dispozitivul sentinței 4700, deși suprafața reală în acest punct este de 5000
Apelanta a mai arătat că deși prin încheierea de admitere în principiu au fost reținute la masa de partaj pe lângă celelalte bunuri și un de Ť. și o, acestea nu au fost atribuite nici unei părți.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.126 din 09 iunie 2008, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta -., cu consecința obligării acesteia la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut, în esență, că prima critică nu este fondată, întrucât, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 30, 32 și 38 dosar fond, aceste terenuri au aparținut autorului părților G, pentru care moștenitorii acestuia au fost validați prin Hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar A nr.91/18.09.991, astfel cum aceasta a fost modificată prin sentința civilă nr.6/04.01.1996 (97 dosar fond).
Potrivit certificatului nr.1286/1972 emis de Sfatul Populat al comunei Mihăești, invocat de pârâtă în dovedirea dreptului său de proprietate asupra acestor terenuri, rezultă că aceasta a figurat cu 1 ha. teren pe raza satului în registrul agricol, pentru care a formulat cerere de reconstituire și a fost validată, fiindu-i eliberată adeverința de validare.
S-a reținut că pentru terenul cu care pârâta a figurat în registrul agricol aceasta nu deține decât o validare generică, nefiind pusă în posesie și nefăcând dovada că deține proces-verbal de punere în posesie pentru a putea fi identificat și a se aprecia de către instanță dacă este unul și același teren pentru care a fost validat autorul său,
De altfel, toți ceilalți moștenitori au recunoscut la interogatoriu că aceste terenuri au aparținut autorilor lor.
Tribunalul a privit ca nefondată și critica prin care se susține că instanța nu a reținut la masa de partaj suprafața de 10 ha. teren ce a aparținut autorului său, potrivit sentinței civile nr.6/04.01.1996.
Astfel, prin sentința civilă nr.6/04.01.1996, pronunțată de Judecătoria Câmpulung, s-a soluționat plângerea formulată de G, decedat în cursul procesului, proces ce a fost continuat de moștenitorii acestuia, împotriva hotărârii nr.91/18.09.1991 prin care autorul părților din prezenta cauză fusese validat doar cu o parte din terenurile pe care acesta le deținuse în proprietate anterior cooperativizării.
Din considerentele acestei sentințe s-a reținut că întreaga suprafață de teren deținută de autorul părților din prezenta cauză este de 10 ha. teren.
Pentru aceste considerente, instanța a admis plângerea, a modificat hotărârea nr.91/1991 și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petenților, în calitate de moștenitori ai autorului lor, G pentru suprafața de 10 ha. teren diferit, situat pe raza comunei Mihăiești.
Suprafața de 10 ha. pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate prin sentința civilă mai sus analizată a fost solicitat de către reclamant prin cererea introductivă și se compune din 3700 situați în căminul casei, 450 teren curți construcții și 56.600 teren agricol, astfel că acest teren a fost reținut de către instanță ca făcând parte din masa de partaj.
Cu privire la omisiunea instanței de a reține la masa de partaj un drept de creanță al apelantei ce constă în contravaloarea tablei de pe casă, tribunalul a constatat că apelanta-pârâtă nu a investit instanța de fond cu o cerere reconvențională prin care să solicite să se constate că cele trei trupuri de teren ce au făcut obiectul primei critici sunt bunuri proprii și nici că are un drept de creanță cu privire la contravaloarea tablei cu care s-a acoperit casa.
În aceste condiții, instanța nu avea cum să se pronunțe asupra acestei cereri.
Și critica prin care s-a susținut că instanța nu a reținut la masa de partaj terenul în suprafață de 2 ha. aflat în pct."Vena în ogradă" și nici terenul în suprafață de 1 ha. din pct."Lui " a fost privită ca nefondată, întrucât instanța de fond a reținut la masa de partaj doar terenurile recunoscute și dovedite de părți ca aparținând autorilor lor.
Instanța de apel a reținut că și critica prin care s-a susținut că există contradicție între anumite suprafețe de teren reținute în încheierea de admitere în principiu și dispozitivul sentinței nu este fondată.
Astfel, în pct."", prin încheierea de admitere în principiu s-a reținut suprafața de 2000, iar în dispozitivul sentinței s-a reținut aceeași suprafață de 2000
S-a reținut că susținerea apelantei, potrivit căreia în realitate acest teren măsoară 6000, nu are suport probatoriu, întrucât expertul cauzei la măsurători a găsit exact suprafața reținută prin încheierea de admitere în principiu.
În ceea ce privește terenul din pct."La gară" s-a constatat că prin încheierea de admitere în principiu s-a reținut suprafața de 4600 atât cât a precizat reclamantul în petitul acțiunii, dar întrucât în acest punct procesul-verbal de punere în posesie (30) a fost eliberat pentru suprafața de 4700, iar expertul la măsurători găsit această ultimă suprafață, în mod corect în dispozitivul sentinței instanța a reținut suprafața reală rezultată din măsurători și nu cea pretinsă de recurentă, respectiv 5000
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta, fără a arată însă și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază calea de a atac declarată.
În conformitate cu prevederile art.137 Cod procedură civilă, Curtea se va pronunța cu prioritate asupra excepției nulității recursului, potrivit art.3021lit.c din același cod, excepție care face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
Potrivit art.303 alin.1 din Codul d e procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte (alin.2).
Art.304 Cod procedură civilă enumeră limitativ cele 9 motive de modificare sau de casare a unei hotărâri judecătorești.
Cererea de recurs se impunea să cuprindă motivele de nelegalitate, iar dezvoltarea acestora presupune încadrarea lor într-unul din cele nouă puncte ale art.304 Cod procedură civilă.
În speță, se constată că reclamanta -. nu a depus decât o simplă cerere de declarare a recursului, fără a-l motiva în fapt și în drept, cu mențiunea că motivele căii de atac declarate vor fi depuse până la termenul sorocit în vederea judecății.
Decizia instanței de apel a fost comunicată reclamantei la data de 09 iulie 2008, așa cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare până la data soluționării, dar și după acest termen nu s-au depus motivele de recurs.
La data de 09 octombrie 2008 recurenta a depus un memoriu, care nu poate fi interpretat ca o motivare în fapt și în drept a căii de atac declarate. De altfel, chiar dacă i s-ar fi dat această interpretare memoriului, motivarea recursului era în afara termenului legal prevăzut de art.303 alin.1 Cod procedură civilă.
Conform art.3021lit.c Cod procedură civilă, cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, după caz, mențiunea că vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Art.306 Cod procedură civilă statuează că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termen legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin.2, care prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de către instanța de recurs, care este însă obligată să le pună în dezbaterea părților.
Procedându-se din oficiu la cercetarea dosarului, în temeiul dispozițiilor legale mai sus enunțate, se constată că nu sunt motive de casare de ordine publică.
În consecință, în conformitate cu dispozițiile art.3021lit.c și art.306 Cod procedură civilă, recursul va fi considerat ca nemotivat și sancționat cu nulitatea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca nemotivat, recursul declarat de pârâta GH., împotriva deciziei civile nr.126 din 09 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul și pârâții GH. G, GH., și .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
, -,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./15.10.2008
Jud.apel: /
Jud.fond: -
Președinte:Florinița CiorăscuJudecători:Florinița Ciorăscu, Mariana Stan, Corina Pincu
