Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 343/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 343

Ședința publică din 13 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Veronica Grozescu

JUDECĂTOR 2: Cristina Paula Brotac

JUDECĂTOR 3: Andra

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții, domiciliat în comuna sat nr. 61 jud.P, C, domiciliată în comuna sat nr. 130 jud. P și, domiciliat în comuna sat Largă nr.136 jud. P, împotriva deciziei civile nr. 541 din 23 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții domiciliat în comuna sat nr. 132 jud.P, domiciliată în comuna sat nr. 31 jud.P, prin procurator și cu pârâții domiciliată în comuna sat jud.P, domiciliat în comuna sat M nr. 406 jud.P, și -, ambele domiciliate în,- jud.

La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei au răspuns personal recurenții-pârâți și C, intimații-reclamanți asistat de avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la fila 16 dosar și reprezentată de același avocat, lipsind: recurentul-pârât și intimații-pârâți, și -.

Procedura legal îndeplinită

Recurs timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr. -/10.04.209 și 0,30 lei timbru judiciar, anulate la filele 3 și 17 dosar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat pentru intimații-reclamanți depune la dosar întâmpinare, învederând instanței că a comunicat un exemplar al acesteia și recurenților-pârâți, împuternicire avocațială și chitanța nr. 528/01.04.2009 privind plata onorariului de avocat în sumă de 600 lei (fila 18), precizând că numele corect al intimatului-reclamant este, iar nu cum din eroare s-a menționat.

Recurenții-pârâți și C, personal având cuvântul, solicită amânarea cauzei pentru a-și angaja apărător ales.

Avocat pentru intimații-reclamanți se opune amânării cauzei, precizând că aceștia au primit citațiile la data de 10.03.2009, având timp suficient pentru a-și angaja apărător, fără a se opune însă a se lăsa cauza la ordine spre a da acestora posibilitate să-și formuleze apărări.

Curtea dispune rectificarea citativului, în sensul că numele corect al intimatului-reclamant este, iar nu, cum din eroare s-a menționat.

Instanța, având în vedere că în speță recursul a fost declarat de pârâți la data de 26.02.2009, iar citațiile au fost comunicate acestora la data de 10.03.2009, potrivit dovezilor aflate la filele 7-8 dosar, cu mai mult de 15 zile înainte de termenul de judecată stabilit, respinge cererea de amânare formulată de recurenții-pârâți ca nefiind temeinic motivată, în conformitate cu art. 156 Cod proc.civilă și dispune lăsarea cauzei la ordine pentru a da posibilitate acestora să-și susțină recursul.

La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei, au răspuns personal recurenții-pârâți și C, intimații-reclamanți asistat de avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la fila 16 dosar și reprezentată de același avocat, lipsind: recurentul-pârât și intimații-pârâți, și -.

Recurenții-pârâți personal și avocat pentru intimații-reclamanți arată că nu au cereri de formulat în cauză.

Curtea ia act că nu s-au formulat cereri și acordă cuvântul părților.

Avocat pentru intimații-reclamanți invocă excepția nulității recursului promovat de către pârâți, motivat de împrejurarea că nemulțumirile exprimate de aceștia nu pot fi încadrate în niciunul din cazurile înscrise în art. 304 Cod proc.civilă, întrucât nu s-au formulat de ei critici cu privire la admiterea excepției tardivității declarării apelului.

Recurenta-pârâtă C, personal având cuvântul, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției invocată de apărătorul intimaților-reclamanți.

Recurentul-pârât, învederează instanței că are probleme de auz și lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției invocată de intimații-reclamanți, prin apărător.

CURTEA,

Asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr- a chemat în judecată pe pârâții și solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună ieșirea din indiviziunea de pe urma defuncților și și completarea certificatelor de moștenitor nr. 3268/1993 și 149/1973, în sensul includerii la masa de partaj rămasă de pe urma acestora și a terenului de 0,87 ha, teren reconstituit potrivit adeverinței nr. 332/1991 emisă de Comisia Locală de Aplicarea Legii 18/1991.

În motivarea acțiunii s-a învederat că la data de 21 februarie 1973 încetat din viață cu ultimul domiciliu în, sat Largă, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori - soție supraviețuitoare cu

o cotă de 2/8, și - fiice din prima căsătorie a

defunctului, cu o cotă de 3/8 fiecare, masa de partaj fiind alcătuită din teren în suprafață de 800., teren de 0,87 ha reconstituit prin adeverința nr.332/1991 și cota de din construcțiile aflate pe acest teren.

În continuare s-a menționat că la 2 martie 1993 a încetat din viață și, având ca succesori pe reclamanții din prezenta cauză, iar ca avere succesorală dreptul de din suprafața de 800 teren și cota de 5/8 din construcția aflată pe teren compusă din 2 camere cu anexe gospodărești.

Având în vedere că potrivit Legii 18/1991 s-a emis adeverința de reconstituire nr. 332/1991 a dreptului de proprietate în favoarea defunctei pentru suprafața de 0,87 ha teren s-a învederat de către reclamant că se impune completarea certificatului de moștenitor nr. 3268/1993 emis de pe urma acesteia cu cota de 2/8 din această suprafață precum și completarea certificatului de moștenitor nr. 149/1973 emis de pe urma defunctului, cu aceeași suprafață.

Totodată s-a precizat că prin sentința civilă nr. 2466/1996 a Judecătoriei P s-a dispus anularea certificatului de moștenitor nr. 507/1994 ( care menționa suprafața de 0,87 ha teren reconstituită pe numele defunctei ca făcând parte din succesiunea acesteia ) și s-a constatat calitatea de moștenitori acceptanții a succesiunii defunctului a celor două descendente ale sale, respectiv ( în prezent decedată având ca moștenitor testamentar pe pârâtul ) și.

Întrucât pe parcursul soluționării cauzei a decedat reclamantul s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia și, iar la data de 24.11.2006 reclamantul și-a precizat acțiunea, arătând că solicită doar completarea certificatului de moștenitor nr. 3268/1993 emis pe numele defunctei.

Ulterior, la 12.04.2007 reclamanții și-au precizat din nou acțiunea, învederând că solicită anularea contractului de întreținere autentificat sub nr. 1456/1998, constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de legatar nr. 482/2002 și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 808/2003, situație în care s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților C, și.

După administrarea probelor cu acte, interogatorii și martori, prin sentința civilă nr.1776 din 22.02.2008 Judecătoria Ploieștia admis în parte acțiunea precizată și modificată, constatând deschisă succesiunea defunctei, decedată la data de 2.03.1993, cu ultimul domiciliu în comuna, calitatea de unic moștenitor al acesteia a lui ( decedat la 24.01.2005) ale cărui drepturi succesorale sunt culese de moștenitorii săi și.

Prin aceeași hotărâre s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din suprafața de 8700 teren situat în comuna, reconstituit prin titlul de proprietate nr. 222/20.04.2006, fiind respinsă în rest acțiunea precizată și modificată.

Pentru a dispune astfel instanța a reținut că la data de 21.02.1973 a decedat numitul, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori, în calitate de soție supraviețuitoare, și în calitate de fiice, însă a respins cererea de ieșire din indiviziune privind averea rămasă de pe

urma acestuia pe considerentul că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate a fi partajate, certificatul de moștenitor nr. 149/1973 având caracter declarativ și nu constitutiv de drepturi.

În raport de actele de stare civilă și certificatele de moștenitor depuse la dosar, instanța a constatat deschisă succesiunea defunctei decedată la data de 2.03.1993, având ca unic moștenitor pe ( decedat pe parcursul procesului și având ca moștenitori pe și ), averea succesorală fiind compusă din suprafața de 8700 teren situat în comuna, reconstituit potrivit titlului de proprietate 222/2006.

Referitor la celelalte bunuri consemnate în certificatul de moștenitor nr. 3268/1993 instanța nu le-a reținut la masa de împărțit motivat de faptul că pentru acestea nu au fost depuse acte de proprietate, iar respectivul certificat nu reprezintă titlul de proprietate.

Totodată instanța a respins cererea privind constatarea nulității absolute a contractului de întreținere autentificat sub nr. 1456/1998 prin care a vândut pârâților și C terenul și construcțiile proprietatea sa, cererea privind constatarea nulități absolute parțiale a certificatului de legatar nr. 482/2002 precum și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 808/2003 încheiat între, C, cu pârâtul vizând imobilul dobândit de la, reținându-se că nu există nici o cauză de nulitate absolută, care ar fi de natură să afecteze valabilitatea acestor înscrisuri.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și fără a menționa motivele care i-au determinat să promoveze această cale de atac, iar la data de 23 octombrie 2008 apelantul reclamant a învederat instanței că nu înțelege să achite taxa de timbru aferentă apelului formulat.

La rândul lor pârâții, C și au formulat apel prin care au învederat că în mod eronat instanța a trecut în totalitate în masa succesorală a defunctei ( soția lui ) suprafața de 0,87 ha teren reconstituit în baza Legii 18/1991, înlăturându-le pe cele două fiice, moștenitoare legatare ale lui, de la partajarea acestuia.

S-a precizat de către apelanți că se impune anularea și îndreptarea situației "creată artificial a certificatului 507/1994 cât și a titlului de proprietate nr. 222/ 20.04.2006", urmând a fi pedepsite conform legii persoanele din cadrul primăriei care se fac vinovate de emiterea acestor două acte și " scoaterea celor două moștenitoare în mod abuziv de rolul terenului 0,87 ha."

Prin decizia civilă nr. 541 din 23.10.2008 Tribunalul Prahova a anulat pentru netimbrare apelul declarat de reclamantul și și a respins ca tardiv apelul declarat de pârâți, reținând că în speță reclamanții nu au achitat taxa de timbru aferentă căii de atac promovate, deși au fost citați cu această mențiune, iar la termenul din 23.10.2008, personal și prin apărător au învederat că nu înțeleg să o plătească.

În atare situație instanța a făcut aplicarea art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997, iar în ceea ce privește apelul pârâților s-a admis excepția tardivității declarării acestuia invocată de apelanții reclamanți și s-a dispus respingerea lui în consecință, motivat de

faptul că apelul a fost declarat după depășirea termenului legal de 15 zile prev. de art. 284 Cod pr.civilă.

Decizia mai sus menționată a fost atacată cu recurs de către pârâții, C și pe considerentul că deși, din masa succesorală rămasă de pe urma defuncților și face parte și terenul de 0,87 ha reconstituit în baza Legii 18/1991, în mod intenționat instanța l-a inclus doar în masa succesorală a numitei, înlăturându-le astfel pe cele două moștenitoare ale defunctului de la partajarea acestuia.

În continuare s-au invocat aceleași critici indicate în motivele de apel vizând anularea și îndreptarea situației "creată artificial a certificatului 507/1994 cât și a titlului de proprietate nr. 222/ 20.04.2006", urmând a fi pedepsite conform legii persoanele din cadrul primăriei care se fac vinovate de emiterea acestor două acte și " scoaterea celor două moștenitoare în mod abuziv de rolul terenului 0,87 ha."

În baza art. 308 alin.2 cod pr.civilă intimații și au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, precizând că prin motivele formulate nu s-a invocat nicio situație care să conducă la modificarea sau casarea deciziei recurate în raport de excepția admiterii tardivității.

La termenul din 13.04.2009 apărătorul intimaților reclamanți a invocat excepția nulității recursului promovat de către pârâți, precizând că nemulțumirile exprimate de aceștia nu pot fi încadrate în niciunul din cazurile înscrise în art. 304 Cod proc.civilă, întrucât nu s-au formulat de ei critici cu privire la admiterea excepției tardivității declarării apelului, iar recurenții pârâți având cuvântul cu privire la această excepție au lăsat la aprecierea instanței soluționarea ei.

Examinând decizia recurată prin prisma excepției invocate de intimați și a dispozițiilor legale incidente în soluționarea cauzei, curtea reține următoarele:

Potrivit art. 304 Cod procedură civilă modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate în una din situațiile prev.de pct.1-9 ale acestui text de lege.

În speță, prin decizia civilă nr. 541 din 23.10.2008 Tribunalul Prahovaa respins ca tardiv apelul declarat de pârâții și C împotriva sentinței primei instanțe, reținând că declararea căii de atac de către aceștia s-a realizat după expirarea termenului prevăzut de dispozițiile legale.

Prin recursul formulat pârâții au invocat o serie de nemulțumiri vizând fondul propriu-zis al raportului juridic dedus judecății, fără să indice vreun motiv pentru care, în opinia lor, este nelegală decizia pronunțată de instanța de apel.

Prin urmare, recurenții nu au precizat și nu au dezvoltat niciunul din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 cod procedură civilă, iar criticile acestora vizează exclusiv modul în care instanța de fond a stabilit situația de fapt în funcție de probele administrate, critici care nu mai pot face obiectul analizei instanței de recurs, în condițiile în care pe de o parte motivul prevăzut de art. 304 pct. 11 Cod procedură civilă( singurul care permitea cenzurarea în recurs greșelilor grave de fapt, consecutive greșitei aprecieri a probelor) era abrogat la data pronunțării deciziei, iar pe de altă parte instanța de apel nu s-a pronunțat pe fondul propriu-zis al speței, ci a respins apelul pârâților ca tardiv formulat.

Pe cale de consecință, nefiind posibilă o încadrare a motivelor de recurs în dispozițiile art. 304 cod procedură civilă, instanța apreciază ca fiind întemeiată

excepția invocată de intimați, motiv pentru care o va admite și în baza art.306 alin.3 pr.civ. va constata nulitatea recursului pârâților.

Deoarece se află în culpă procesuală în baza disp.art. 274 Cod procedură civilă instanța va obliga recurenții să plătească intimaților și suma de 600 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată nulitatea recursului declarat de pârâții, domiciliat în comuna sat nr. 61 jud.P, C, domiciliată în comuna sat nr. 130 jud. P și, domiciliat în comuna sat Largă nr.136 jud. P, împotriva deciziei civile nr. 541 din 23 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții domiciliat în comuna sat nr. 132 jud.P, domiciliată în comuna sat nr. 31 jud.P, prin procurator și cu pârâții domiciliată în comuna sat jud.P, domiciliat în comuna sat M nr. 406 jud.P, și -, ambele domiciliate în,- jud.

Obligă recurenții să plătească intimaților și suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 aprilie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- - - -- - -- -

fiind în concediu de odihnă

prezenta se semnează de

PREȘEDINTELE INSTANȚEI

GREFIER

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Red.VG/AV

2 ex/14.04.2009

f- Judecătoria Ploiești

a- Tribunalul Prahova

și

Președinte:Veronica Grozescu
Judecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac, Andra

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 343/2009. Curtea de Apel Ploiesti