Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 342/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 342
Ședința publică din 13 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTOR 3: Andra
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură cu sediul în B,-,.24.1.3, sector 6, în contradictoriu cu reclamanta, prin procurator, domiciliată în B,- -.5.1.2.9 sector 3.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă, prin procurator, lipsind recurentul-pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care s-a învederat instanței că recursul este netimbrat, deși recurentul-pârât a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 9,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 11 dosar. Totodată, se precizează că intimata-reclamantă a depus prin intermediul serviciului registratură întâmpinare, înregistrată sub nr. 7556/27.03.2009, care a fost comunicată recurentului-pârât la data de 30.03.2009, astfel cum rezultă din adresa aflată la fila 10 dosar, recurentul depunând la rândul său prin serviciul registratură răspuns la întâmpinare, înregistrată sub nr. 8129/8.04.2009.
Curtea, având în vedere că recurentul a fost citat la adresa cabinetului de avocatură unde acesta și-a declarat domiciliul ales, astfel cum rezultă din cuprinsul cererii de recurs aflată la fila 4 dosar, cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 11 dosar, constată că acesta nu a dat curs acestei obligații legale.
În baza art. 129 alin.4 Cod proc.civilă rap.la art. 137 Cod proc.civilă și art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997, completată, Curtea invocă din oficiu și pune în discuție excepția anulării recursului declarat de pârâtul pentru netimbrare.
Procurator, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, solicită admiterea excepției anulării recursului declarat de pârât, pentru netimbrare, invocată din oficiu de instanță, cu consecința menținerii hotărârii pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari sub nr. 1602/19 mai 2006, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se stabilească o servitute de trecere pe terenul proprietatea acestuia.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 1067 din 30 noiembrie 2004 pronunțată de Judecătoria Răcari, i s-a atribuit o suprafață de 1000. teren situat în tarlaua 16, parcela 23 și întrucât este loc înfundat fără să aibă ieșire la calea publică a fost nevoită să promoveze prezenta acțiune.
În baza art. 115-119.pr.civ. pârâtu a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a propus o inversare de loturi pentru a se stinge litigiul și a invocat excepția prematurității promovării acțiunii, având în vedere că reclamanta nu a fost pusă în posesie pe respectiva suprafață de teren și nu a achitat nici sultele datorate, stabilite prin sentința de partaj. Pe calea cererii reconvenționale a olicitat și acordarea de despăgubiri pentru terenul care ar fi afectat de servitutea de trecere.
Reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a invocat excepția inadmisibilității acesteia și excepția netimbrării cererii, înscris care a fost comunicat pârâtului și care la rândul său, a precizat cererea reconvențională, în sensul că solicită efectuarea unui schimb de terenuri cu reclamanta în vederea stingerii litigiului, iar în caz de refuz, să i se acorde despăgubiri pentru terenul care ar fi afectat de servitutea de trecere.
În urma administrării probatoriilor, Judecătoria Răcari, prin sentința civila nr.805 din 23 martie 2007 admis în parte acțiunea reclamantei și cererea reconvențională formulată de pârât, a stabilit în favoarea reclamantei o servitute de trecere conform raportului de expertiză în varianta I, a obligat-o pe aceasta la plata către pârât a sumei de 585 lei, contravaloarea lipsei de folosința pentru acest teren, respins solicitarea pârâtului privind schimbul de loturi, așa cum ele au fost stabilite prin hotărârea de partaj, compensând în parte cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, pe considerentul că în varianta aleasa, instanța a încălcat dispozițiile art.618 Cod civil, care stipulează că la stabilirea servituții, trebuie să se aibă în vedere trecerea care ar pricinui o cât mai puțină pagubă celui pe al cărui loc urmează a fi deschisă trecerea și asta deoarece în această modalitate, calea de acces se suprapune cu o parte din imobilele proprietatea sa, imobile pe care astfel trebuie sa le demoleze.
A mai arătat apelantul faptul că instanța a greșit când a respins varianta propusă de expert și care vizează o parte din terenul fratelui reclamantei -, creând pentru viitor prilej de certuri si neînțelegeri.
Tribunalul Dâmbovița, prin decizia civilă nr. 478 din 29 octombrie 2007, admis apelul formulat de pârât, a schimbat în tot sentința judecătoriei, iar pe fond a respins cererea reclamantei.
Hotărârea mai sus menționată a fost atacată cu recurs de către reclamantă, iar în cuprinsul acestuia s-a arătat faptul că varianta I, propusă prin raportul de expertiză efectuat în cauză, prin care s-a stabilit o servitute de trecere în favoarea sa pe terenul proprietatea pârâtului - intimat, a fost singura variantă optimă.
A precizat recurenta că, în cauză, nu se pune problema pricinuirii unei pagube importante fondului aservit, deoarece magazia este practic demolată iar lungimea drumului de trecere nu are relevanță în stabilirea unei servituți de trecere.
Prin decizia civilă nr.146/6.02.2008,Curtea de APEL PLOIEȘTI a admis apelul declarat de pârâtă, a casat decizia civilă nr. 478 din 15.10.2007 și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Dâmbovița pentru a se efectua o expertiză care să aibă în vedere actele de proprietate ale părților și modalitatea optimă de creare a unei servituți în favoarea reclamantei.
În fond după casare cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 2640//120/2008, iar instanța având în vedere îndrumările obligatorii ale instanței de trimitere a dispus completarea probatoriului cu expertiză, astfel cum s-a menționat prin decizie, fiind întocmite două variante.
După administrarea probatoriilor, prin decizia civilă nr. 26 din 29 ianuarie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis apelul declarat de pârât, a schimbat în parte hotărârea apelată, în sensul stabilirii în favoarea reclamantei a unei servituți de trecere pe suprafața de 33 mp teren, potrivit variantei Aar aportului de expertiză întocmit în apel d e expert și schițelor anexe, a obligat-o pe aceasta la plata către pârât a despăgubirilor în sumă de 264 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru terenul în suprafață de 33 mp și a păstrat restul dispozițiilor sentinței apelate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, invocând disp.art. 304 pct.9 Cod proc.civilă și solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii, pe considerentul că, în speță, nu ar mai fi nevoie de servitute de trecere în măsura în care reclamanta ar fi de acord cu schimbul de terenuri, egale ca suprafață.
La termenul de judecată din data de 13.04.2009, n baza art. 129 alin.4 Cod proc.civilă rap.la art. 137 Cod proc.civilă și art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997, completată, Curtea a invocat din oficiu excepția anulării recursului pentru netimbrare având în vedere că, deși recurentul-pârât a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 11 dosar, acesta nu a dat curs acestei obligații legale.
Potrivit art. 20 al.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar în conformitate cu art.20 al. 2 din același act normativ, dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantum legal în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.
Prin art.20 al.3 din același act normativ, se statuează în sensul că neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii, în același sens stipulându-se și prin disp.art.35 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.146/1996 privind taxele judiciare de timbru.
Pentru considerentele ce preced și în temeiul textelor de lege mai sus menționate, Curtea va admite excepția anulării recursului pentru netimbrare și va
anula recursul promovat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 26 din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pentru netimbrare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează recursul declarat de pârâtul cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură cu sediul în B,-,.24.1.3, sector 6, în contradictoriu cu reclamanta, prin procurator, domiciliată în B,- -.5.1.2.9 sector 3, pentru netimbrare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 aprilie 2009.
Președinte, Judecători,
- - --- - -- -,
Fiind în concediu de odihnă, prezenta se semnează de către
Președintele Instanței
Grefier,
Red.CC
2 ex./16.04.2009
nr. 1602/2006 Judecătoria Răcari
nr- Tribunalul Dâmbovița
,
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac, Andra
