Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 351/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR.351/R
Ședința publică din 7 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 3: Maria Petria GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.919/A/9 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local Noi, și, pentru constatare nulitate absolută certificat de vacanță succesorală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâții intimați, și, avocat G, pentru reclamanții-recurenți și se prezintă avocat, lipsă fiind pârâtul-intimat Consiliul Local Noi.
Procedura completă.
Recursul a fost declarat în termen legal și a fost legal timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
După deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrărilor dosarului, nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți solicită casarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, conform motivelor invocate în scris la dosar.
Reprezentantul pârâților-intimați solicită respingerea recursului și menținerea hotărârilor atacate ca legale și temeinice, conform întâmpinării depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pârâții Statul Român prin Consiliul Local Noi, -, și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a certificatului de vacanță succesorală nr.1800/26.07.1993 al notariatului de Stat Județean T; în principal, constatarea nulității absolută a Hotărârii nr.41/21.06.1993 de concesionare în favoarea pârâților și a unui teren în suprafață de 250. dintr-un total de 1482. înscris în CF nr.225 Noi, nr.top.2912/508-509/A, ca act de dispoziție a unui neproprietar; în subsidiar, anularea acestei hotărâri, ca act subsecvent unui act nul; rectificarea înscrisurilor privind succesiunea vacantă și concesiunea, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii civile, reclamanții au arătat că certificatul de moștenitor este lovit de nulitate absolută, deoarece la data dezbaterii succesorale, cel puțin 3 dintre persoanele afirmativ defuncte erau în viață, respectiv, și, astfel cum rezultă din extrasele din Registrul de naștere depuse la dosar, situație în care, potrivit art.651 civ. succesiunea nu putea fi deschisă, iar certificatul de vacanță succesorală și Hotărârea nr.41 din 21.06.1993 de concesionare în favoarea pârâților a suprafeței de 250. sunt lovite de nulitate absolută.
In drept, au fost invocate disp.art.651 civ. art.35 și 36 din Legea nr.7/1996.
Prin încheierea de ședință din data de 18.01.2007 s-a dispus disjungerea capătului de cerere prin care se solicită constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor, de capătul de cerere privind constatarea nulității Hotărârii nr.41/21.06.1993 a Consiliului Local Noi, cu privire la acest ultim capăt de cerere declinându-se competența de soluționare în favoarea Tribunalului Timiș, Secția de contencios administrativ.
Instanța de fond, Judecătoria Timișoaraa rămas investită numai cu soluționarea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor și rectificare CF formându-se un nou dosar cu nr-.
La termenul de judecată din data de 15.02.2007, instanța a pus în discuția părților excepția lipsei de interes a reclamanților și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocate de apărătorul pârâților, iar prin sentința civilă nr.1556/15.02.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr- s-a admis excepția lipsei de interes a reclamanților și, în consecință, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții și.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin certificatul de vacanță succesorală nr.1800/26.07.1993 emis de Notariatul de Stat Județean T s-a constatat succesiunea vacantă de pe urma defuncților decedat la 10.07.1960, decedat la 15.05.1961, decedat în data de 14.03.1963 și decedată la 18.11.1963.
Deși nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are un interes, și ea ocrotește un interes general, instanța de fond a reținut că un asemenea interes nu exclude existența și a unui interes personal, iar persoana care invocă nulitatea absolută a unui act juridic trebuie să urmărească obținerea unui folos propriu din anularea actului respectiv.
In speța de față, reclamanții sunt străini de certificatul de moștenire vacantă a cărui anulare o solicită, iar dacă s-ar anula aceste certificate, ei nu ar obține nici un folos practic.
Pe de altă parte, faptul că în prezent reclamanții au un proces de grănițuire cu Statul Român pentru niște parcele limitrofe, nu este de natură să justifice un interes personal al lor în solicitarea anulării certificatului de vacanță succesorală, interes care ar exista numai dacă ei ar fi fost moștenitorii persoanelor defuncte a căror succesiune a devenit vacantă.
In consecință, instanța de fond a respins ca lipsită de interes acțiunea reclamanților.
Impotriva acestei hotărâri, reclamanții și au declarat apel în termen legal la 19.04.2007, iar prin motivele de apel depuse ulterior, la 15.06.2007, au solicitat admiterea lui, schimbarea în tot a sentinței civile și, pe fond, admiterea acțiunii civile, cu cheltuieli de judecată.
In motivele de apel depuse în scris la dosar, reclamanții au criticat soluția de respingere a acțiunii civile pe excepția lipsei de interes, subliniind că, în speța de față sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiții ce vizează interesul promovării prezentei acțiuni (legitim, personal, născut și actual), întrucât în condițiile în care pe rolul instanțelor judecătorești există un proces de grănițuire în care pârâții invocă un drept de folosință în baza unui contract de concesiune emis de pârâtul Statul Român, iar contractul de concesiune este un act subsecvent unui titlu de proprietate dobândit de Statul Român prin certificatul de vacanță succesorală, acțiunea civilă de față este întemeiată.
Reclamanții au mai precizat faptul că, pe rolul instanței de judecată există un proces de grănițuire, între aceleași părți, suspendat de judecătorie tocmai în aprecierea existenței unei legături evidente între cauza respectivă și prezenta cauză.
Prin deciziei civile nr.919/A/9.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr.1556/15.02.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, reținându-se în considerentele deciziei civile că în mod corect s-a reținut faptul că reclamanții nu justifică un interes în promovarea acțiunii pentru constatarea nulități absolute a certificatului de vacanță succesorală nr- emis de fostul Notariat de Stat Județean T, întrucât ei sunt străini de actul respectiv, neavând vocație succesorală după defuncții și nici nu pot obține vreun folos propriu de pe urma anulării acestui certificat sau a actelor subsecvente, în speță fiind vorba de parcele limitrofe cu privire la care reclamanții poartă un proces de grănițuire cu Statul Român.
Prin urmare, interesul reclamanților nu îndeplinește condițiile reglementate de legiuitor, adică să fie personal, născut și actual, pentru ca aceștia să justifice interesul în promovarea acțiunii prezentului litigiu.
Impotriva deciziei civile pronunțate de Tribunalul Timiș, reclamanții și au declarat recurs, în termen legal, la 28 ianuarie 2008, solicitând în temeiul disp.art.304 pct.7 și 9 și at.312 pct.3 pr.civ. admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond la prima instanță.
In motivarea recursului, recurenții au criticat soluția de respingere a acțiunii civile promovată pentru constatarea nulității absolute a certificatului de vacanță succesorală, pe excepția lipsei de interes a reclamanților, susținând că excepția a fost invocată de pârâții, care, după disjungerea cauzei, nu mai au calitate procesuală pasivă, lipsa de interes căzând astfel în sarcina lor.
Pe de altă parte, ei au subliniat din nou că în speță sunt îndeplinite cele trei condiții ce vizează interesul promovării prezentei acțiuni, hotărârea din apel nerăspunzând motivelor invocate în calea de atac a apelului, ci preluând argumentele instanței de fond.
Reclamanții au solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei pentru soluționare pe fond la Judecătoria Timișoara, subliniind că declararea ca decedată a unei persoane care în realitate este în viață este de natură să producă consecințe imprevizibile pe plan social, interesul general fiind acela ca situațiile de fapt să aibă o corespondență neechivocă în înscrisurile oficiale.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimații, - și au solicitat respingerea ca nefondat a recursului, întrucât în mod corect cele două instanțe de judecată au respins acțiunea civilă reținând excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii pentru constatarea nulității absolute a certificatului de vacanță succesorală.
Pârâții - intimați au precizat că ei justifică calitate procesuală pasivă prin chemarea lor în proces de către reclamanți însă, reclamanții sunt cei care nu justifică un interes juridic legitim, personal, născut și actual. In concret, s-a susținut că reclamanții nu invocă un drept propriu nici cu privire la imobilul înscris în CF nr.225 Noi, și nici cu privire la dreptul de concesiune al pârâților, concluzia fiind în sensul că ei nu au calitate procesuală activă în cauză.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate de către reclamanți, în raport de actele depuse la dosar,obiectul cauzei și disp.art.299, 304 pct.7 și 9.pr.civ. raportat la art.312 alin.1 pr.civ. Curtea constată recursul nefondat.
Potrivit art.109 alin.1 pr.civ. "oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanței competente". Prin urmare, o acțiune civilă poate fi introdusă numai dacă reclamantul pretinde un drept împotriva persoanei chemate în judecată sau invocă un interes legitim.
In speța de față, așa cum în mod corect au reținut cele două instanțe de judecată, reclamanții nu invocă un drept propriu nici cu privire la imobilul înscris în CF nr.225 Noi, pentru care au solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de vacanță succesorală nr.1800/26.07.1993 emis în favoarea Statului Român, neavând vocație succesorală după defuncții, și, și nici cu privire la dreptul de concesiune al pârâților.
In raport de obiectul acțiunii civile astfel cum a fost formulată inițial, respectiv constatarea nulității absolute a certificatului de vacanță succesorală emis în favoarea Statului Român, constatarea nulității absolute a Hotărârii nr.41/21.06.1993 de concesionare în favoarea pârâților și a unui teren în suprafață de 250. din totalul de 1482. înscris în CF nr.225 Noi, ca act de dispoziție a unui neproprietar, Curtea apreciază că reclamanții nu justifică un interes legitim, juridic în promovarea prezentei acțiuni.
Imprejurarea că între părți există pe rolul instanțelor un proces de grănițuire, având ca obiect delimitarea hotarului dintre un alt imobil și imobilul înscris în certificatul de vacanță succesorală invocat în cauză, este lipsită de orice semnificație în ceea ce privește interesul legitim al reclamanților în prezenta cauză. Aceasta deoarece, grănițuirea între două imobile nu este în nici un fel influențată de titularii dreptului de proprietate sau ai altor drepturi reale având ca obiect imobilele care trebuie grănițuite, titularul dreptului de proprietate asupra imobilului concesionat pârâților putând fi Statul Român (cazul de față) sau orice altă persoană, fără a se încălca în vreun fel dreptul de proprietate al reclamanților.
Pe de altă parte, Curtea reține că, deși reclamanții susțin că cel puțin trei din persoanele declarate decedate ar fi în realitate în viață, acest aspect nu a fost dovedit, extrasele de stare civilă neputând face dovada identității dintre persoanele înscrise în acte și foștii proprietari tabulari.
Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că cele două hotărâri pronunțate sunt legale, și nefiind incident nici unul din temeiurile de modificare a deciziei civile recurate invocate de reclamanți în susținerea prezentului recurs, în baza art.299, 312 alin.1 pr.civ. va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.919/A/9 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 aprilie 2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.: /16.05.2008
Dact. // 2 ex./ 16.05.2008
Inst.fond.: jud.
Inst.apel: jud.,
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Marinela Giurgincă, Maria Petria
