Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 385/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 385
Ședința publică din data de 1 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor formulate de reclamanta domiciliată în S,-, județ și de pârâtele, ambele domiciliate în S,-, județ P și C domiciliată în S,-,.C,.3,.40, județ S, împotriva deciziei civile nr. 647 din 2 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 18 martie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru data de 25 martie 2008 și apoi la 1 aprilie 2008, când a dat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursurilor civile de față, reține următoarele;
Prin acțiunea înregistrată la judecătoria Sinaia sub nr. 1420/2002, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctei - decedată la 04.10.1956, cu ultimul domiciliu în orașul S, județ
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că în urma decesului lui, au rămas ca moștenitori, cei 4 copii ai săi, fiecare cu câte o cotă de din masa succesorală, respectiv: - postdecedat la 08.12.1974, moștenit de reclamanta, G -postdecedat la 06.01.1994 moștenit de reclamantă și, reprezentată de fiul său, la rândul său - decedat la 28.04.2002 și reprezentat de soția sa.
Reclamanta arată că averea succesorală rămasă de pe urma defunctei este compusă din terenul în suprafață de 742 mp. situat în S-, județ
Ca urmare a modificării cererii principale au fost introduse în cauză în calitate de copârâte, fiicele defunctului, respectiv și
Pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională în care arată că este de acord cu admiterea în parte a acțiunii, precizând totodată că de pe urma defunctei a rămas ca unic moștenitor,fiul său, iar ca avere succesorală o suprafață de 250 mp teren și casa de locuit situată pe acesta, în S,- (fosta str.23 August).
Se mai arată că în certificatul de moștenitor nr.488/1956 figurează la averea succesorală rămasă de pe urma defunctei, terenul loc de casă în suprafață de 600 mp. fără a se ține seama de diminuarea averii succesorale cu suprafața de 250 mp. teren înstrăinată lui.
Prin reconvențională, pârâta solicită deducerea din terenul ce face obiectul acțiunii de față a suprafeței de 250 mp. teren, cât și a cotei de cumpărată de, de la unchiul său
Tot prin cererea reconvențională, pârâta a solicitat și anularea certificatului de moștenitor nr.488/1956 în sensul constatării că suprafața de teren rămasă de la defunctă, este de numai 350 mp. și nu de 600 mp.
Cererea principală a fost completată cu un alt capăt de cerere prin care a fost invocată nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.772/1954 referitor la masa succesorală rămasă de pe urma defunctei, având în vedere că terenul inclus în certificat este proprietatea exclusivă a defunctei ce nu a făcut nici un act de înstrăinare fiicei sale.
După administrarea probatoriilor, judecătoria Sinaia, prin sentința civilă nr. 458/4.06.2003 a admis acțiunea principală, constatând deschisă succesiunea defunctei, decedată la 04.10.1956, cu ultimul domiciliu în S, județ P, având drept moștenitori pe postdecedat, moștenit de cu o cotă de 1/4; - fiica cu o cotă de înstrăinată reclamantei; G - fiu cu o cotă de înstrăinată moștenitorului, postdecedat, moștenit de pârâtele, și C; predecedată, reprezentată de fiul ei postdecedat, moștenit de pârâtele, și
A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din terenul situat în S,- (fost str.23 August) în suprafață de 756 mp.
A dispus partajul averii succesorale conform variantei a II-a a raportului de expertiză fotografică întocmit de expert.
A constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 772/1954 eliberat de fostul notariat Local de Stat al Raionului S, și a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâte și compensând cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 04.10.1956 a decedat autoarea părților () văduvă, cu ultimul domiciliu în orașul S, moștenită de cei 4 copii ai săi, respectiv:, G și, fiecare cu câte o cotă de din masa succesorală, fapt care rezultă și din certificatul de moștenitor nr.488/23.11.1956, eliberat de fostul Notariat de Stat Câmpina.
S-a reținut că a decedat la 08.12.1974, moștenitoarea sa fiind reclamanta ca nepoată de soră, conform certificatului de moștenitor nr.703/01.04.1993 eliberat de Notariatul de Stat al sectorului 3
vinde fiicei sale, cota sa succesorală de culeasă de pe urma defunctei, iar reclamanta culege la rândul său de pe urma defunctei, cota de moștenită de pe urma unchiului său, la care se adaugă cota de înstrăinată de mama sa, în total însumând o cotă de 2/4.
Deși figurează în calitate de moștenitoare legatară a defunctului G, acesta a înstrăinat în timpul vieții, cota sa succesorală de lui - decedat la 28.04.2002, moștenit de soția sa și cele două fiice pârâtele, și
Se reține că la deschiderea succesiunii defunctei, fiica acesteia, era predecedată, fiind reprezentată de fiul ei, conform art. 665 Cod civil.
S-a mai reținut totodată că pârâtele moștenitoare ale defunctului, culeg de pe urma defunctei, cota de cumpărată de la moștenitorul G, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 6683/10.09.1993 de Notariatul de Stat Local Câmpina la care se adaugă cota de moștenită de defunctul, prin reprezentarea mamei sale predecedată în anul 1954, având în total o cotă de 2/4.
S-a stabilitcă averea succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din terenul loc de casă în suprafață de 756 mp. dobândit de defunctă prin moștenire de la părinții săi și, potrivit actului de partaj voluntar și tranzacție familiară, întocmit la 17.04.1931 identificat conform raportului de expertiză.
Susținerile pârâtelor conform cărora, din masa succesorală, trebuie înlăturată suprafața de 250 mp. înstrăinată de defuncta, fiicei sale predecedate, reprezentată de fiul său, au fost respinse apreciindu-se că certificatul de moștenitor emis în baza procesului verbal, întocmit la 02.08.1954 trebuie anulat întrucât, pârâtele nu au putut face dovada modalității de transmitere a dreptului de proprietate din patrimoniul autoarei, în patrimoniul defunctei.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanta și pârâtele, și C, criticând-o pentru nelegalitate.
Reclamanta a arătat că în mod greșit prima instanță i-a respins obiecțiunile formulate la raportul de expertiză topo, omologând o variantă de lotizare care fărâmițează excesiv terenul prin atribuirea de loturi necorespunzătoare.
Astfel a susținut că terenul supus partajului situat în intravilanul orașului S, are două ieșiri la calea publică, una la Bd.- și alta la Calea de care expertul nu a ținut seama, împărțindu-l transversal și creând astfel două loturi cu suprafața mică la stradă, deși avea posibilitatea să împartă terenul pe lățime spre a evita fărâmițarea așa cum a solicitat aceasta, prin obiecțiunile la expertiză, respinse de instanța de fond.
A solicitat suplimentarea probatoriilor în sensul că expertul topo să efectueze și o variantă de lotizare în care terenul în litigiu să se împartă pe lățime, astfel încât reclamanta să aibă posibilitatea de ieșire la Bd.-, iar pârâții la Calea, în lotul acestora urmând să fie incluse și construcțiile pe care le folosesc în mod exclusiv.
Apelantele pârâte, și C au arătat în motivele de apel că au în curs de soluționare,pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B, dosarul nr. 11336/2003 în care au solicitat în contradictoriu cu apelanta reclamantă, constatarea nulității absolute a certificatelor de moștenitor nr.1579/1984 și nr. 703/1993 privind pe defunctul, autorul acesteia precizând că se impune suspendarea prezentei cauze în temeiul art.244 Cod pr.civilă până la soluționarea dosarului menționat.
În privința criticilor propriu-zise, a sentinței atacate, apelantele pârâte consideră că în mod nelegal instanța de fond a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.772/1954 eliberat de Notariatul Local de Stat S privind pe defuncta - decedată la 19.01.1954, pe considerentul că nu s-a făcut dovada titlului de proprietate în baza căruia terenul în suprafață de 250 mp. a intrat în proprietatea defunctei de la mama sa postdecedată -.
Apelantele arată că suprafața întregului teren identificat în raportul de expertiză este de 756 mp. cu mult mai mică față de suprafața de 600 mp. cât figurează în certificatul de moștenitor emis de pe urma defunctei.
Sentința primei instanțe a mai fost criticată sub aspectul lotizării, arătându-se că varianta a III-a din raportul de expertiză este mai judicioasă, ținând seama că apelantele pârâte sunt proprietarele casei aflate pe terenul din-, în felul acesta asigurându-se o delimitare clară a proprietăților și o mai bună folosință a loturilor.
Prin încheierea din 31.10.2003, Tribunalul Prahovaa dispus în baza art.244 pct.1 Cod pr.civilă, suspendarea judecății apelurilor, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr.11336/2003 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B, având ca obiect constatarea nulității certificatelor de moștenitor nr.1579/1984 și nr.703/1993.
După ce anterior cauza a fost repusă pe rol din oficiu, de mai multe ori, spre a se verifica dacă mai dăinuie motivul care a impus suspendarea, judecata a fost reluată la 18.04.2007, depunându-se ulterior la termenul din 19.09.2007, copia deciziei civile nr. 829/23.04.2007 a Curții de Apel București prin care s-a respins ca nefundat recursul declarat de recurentele și C împotriva deciziei nr.1107/27.06.2006 a Tribunalului București, rămânând astfel valabile cele două certificate de moștenitor atacate și implicit, și suprafața de teren de 756 mp. reținută de prima instanță ca făcând parte din masa succesorală a defunctei.
Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr. 647 din 2 noiembrie 2007, prin care a respins cererea de completare a probatoriilor formulată de apelanta reclamantă.
Totodată a respins ca nefondate apelurile declarate de apelanta reclamantă și de pârâtele,.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că în ceea ce privește cererea de completare a probatoriilor prin care apelanta reclamantă a solicitat și întocmirea unei variante de lotizare în care terenul să fie împărțit transversal (și nu longitudinal), aceasta nu se justifică, varianta a II-a a raportului de expertiză omologată de prima instanță, a ținut seama atât de cotele părților cât și de poziționarea pe teren a construcțiilor edificate.
În această variantă s-a respectat dorința părților în sensul de a se evita sultele, atribuindu-li-se câte o suprafață de 378 mp. din totalul de 756 mp. găsit la măsurătoare.
Chiar dacă se susține de apelanta reclamantă că în această variantă suprafața la fațadă este mai mică, instanța apreciază că nu poate intra în discuție o altă variantă, fără a se diminua în mod corespunzător suprafețele atribuite părților care conform expertului, nu sunt dorite de nici una dintre acestea.
Varianta a III-a propusă de apelantele pârâte nu ține seama de întreaga suprafață de terenului reținută la masa de partaj, delimitând suprafața de 250 mp. aferentă imobilului C1, pârâtelor, cauzând astfel grave prejudicii apelantei reclamante.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanta și pârâtele, înregistrat la această instanță sub nr-/21.II.2008.
În motivarea recursului reclamanta a criticat modalitatea de împărțire longitudinală a terenului, care duce la o diminuare valorică deosebită, iar pe de altă parte duce la diminuarea capacității funcționale a terenurilor.
Astfel, prin formarea a două loturi de teren pe lățime se respectă atât întinderea dreptului de proprietate dar mai ales realizarea unei linii de hotar simplă și eficientă, asigurându-se și o menținere a valorii economice a terenului, precum și o capacitate funcțională superioară.
Mai arată recurenta că, printr-o astfel de împărțeală, se asigură fiecărui lot ieșire la calea publică, dar se asigură o lățime suficientă formării unei căi de acces, dar și o posibilitate pentru amplasarea unei construcții normale.
În final, recurenta învederează că în varianta validată de instanță se constată că prin reducerea lățimii terenurilor, este practic imposibilă amplasarea unei construcții care să mai permită circulația în ambele sensuri de ieșire la calea publică, permițând totodată ca intimatele să folosească în continuare construcția care este amplasată pe terenul ce i-a fost atribuit.
Referitor la recursul formulat de pârâte, acestea invocă prevederile art.304 pct.5, raportat la art. 261 pct.5 Cod pr.civilă și art. 304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă.
În fapt, acestea precizează că decizia este nelegală, deoarece în aceasta nu s-a menționat completarea probatoriului cu înscrisuri noi, ceea ce echivalează cu nemotivarea deciziei și atrage nulitatea sa.
Un alt motiv de recurs este acela că s-a trecut cu ușurință asupra principiului disponibilității părților, deoarece a solicitat să se refacă expertiza lotizare, iar tribunalul a respins completarea probatoriului, cu motivarea că a ținut cont atât de cotele părților cât și de poziționarea în teren a construcțiilor edificate, respectându-se dorința părților.
În fapt, recurentele precizează că nu este așa, deoarece nu s-a respectat nici dorința părților și nici prevederile art.6739Cod pr.civilă.
Astfel, pârâtele arată că sunt moștenitoarele lui și au stăpânit întregul imobil de la data decesului autorilor, la zi, în timp ce nu a locuit niciodată aici, iar în momentul de față aceasta are în proprietate mai multe imobile și acum dorește să primească terenul cel mai bun, în plan drept.
În atare situație, dacă se făcea o nouă expertiză, se puteau formula noi variante, iar față de motivele de apel se impune a se delimita suprafața de 250 mp. moștenită și cea de 600 mp. din masa succesorală și să se facă și o variantă în ipoteza admiterii cererii reconvenționale.
Un alt motiv de recurs este acela că în mod greșit instanța de fond a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor privind pe defuncta decedată la 19.01.1954, câtă vreme de la acea dată până la promovarea acțiunii în justiție, au stăpânit imobilul transmis de către autoarea acestora în condițiile art.1847 și urm. Cod civil, imobilul fiind înregistrat ca atare în evidențele locale.
Pe de altă parte, certificatul de moștenitor al defunctei, postdecedată la 4.10.1956, menționează ca masă succesorală doar suprafața de 600 mp. acest act juridic nu a fost anulat, iar potrivit art.88 teza a II- a din Legea nr. 36/1995 privind activitatea notarială, până la anularea sa, acesta face dovada deplină în privința calității de moștenitor și cotei sau bunurilor care se cuvin fiecăruia.
În atare situație, pârâtele precizează că instanța de control judiciar trebuia să țină cont de aceste acte juridice și doar pe baza acestora, să pronunțe o nouă hotărâre de partaj cu respectarea drepturilor cuvenite părților.
Un alt motiv de recurs este acela că autoarea acestora, s-a căsătorit în 19.01.1928 și actul de partaj al mamei sale cu ceilalți comoștenitori s-a făcut după patru ani de zile de la acest act de dispoziție către fiica sa, respectiv la 17.04.1931, iar în cuprinsul său se menționează că suprafața de teren o stăpânesc de la facerea împărțirii verbale ce i s-a dat de către defuncții părinți. Pârâtele precizează că nu se poate da eficiență juridică doar acestui act în cuprinsul căruia apare suprafața de 742,42 mp., câtă vreme din această suprafață a făcut acte de dispoziție, înzestrându-și fata la căsătorie, iar aceasta din urmă a transmis prin moștenire legale imobilul respectiv și în această formă a ajuns în patrimoniul acestora la acest moment.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs și dispozițiile legale în materie, urmează să respingă recursul reclamantei și să admită recursul pârâtelor pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Analizând succesiunea evenimentelor prezentei cauze și situația de fapt dedusă judecății, Curtea constată că instanțele în mod greșit au procedat la constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 772/1954 eliberat de Notariatul de Stat al Raionului S, pe motiv că nu s-a făcut dovada titlului de proprietate în baza căruia terenul a intrat în proprietatea pârâtei.
Astfel, a decedat în anul 1954, iar mama sa ulterior în 1956 și potrivit procesului verbal din 2 august 1954 (fila 21 dosar fond) este evident că mama și-a înzestrat fiica cu suprafața de 250 mp. teren, cât timp pe acest teren, aceasta din urmă și-a construit o casă, ce figurează în evidențele fiscale încă din anul 1954.
Pe de altă parte în certificatul de moștenitor a autoarei masa succesorală este compusă numai din teren.
În atare situație, nul este celălalt certificat de moștenitor emis de pe urma defunctei, în privința masei succesorale (terenului), aceasta fiind de 492,42 mp. teren (506 mp. cât s-au găsit la expertiză) și nu 600 mp.
Ca atare, în momentul încheierii certificatului de moștenitor de pe urma defunctei, în activul succesoral nu mai exista suprafața de 600 mp. ci mai puțin, actul fiind lovit de nulitate parțială absolută, masa succesorală fiind constituită dintr-un bun al altuia.
De asemenea,în anul 1993 a cumpărat de la unchiul său G cota de din terenul de 600 mp.
Așa fiind, Curtea constată că motivele de recurs formulate de pârâte sunt întemeiate pentru considerentele sus menționate și văzând și dispozițiile art.312 (1) (2) (3), art.304 pct.9 Cod pr.civilă precum și dispozițiile Legii nr. 36/1995 privind activitatea notarială va admite recursul pârâtelor și va respinge recursul reclamantei.
Referitor la recursul reclamantei, Curtea a procedat la respingerea sa, deoarece aceasta critică varianta nr.II de lotizare, variantă care respectă masa succesorală din certificatul de moștenitor emis de pe urma defunctei și care după cum s-a explicat mai sus, nu este conformă cu realitatea.
Va modifica în tot decizia civilă nr. 647 din 2 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova și în parte sentința civilă nr. 458 din 4 iunie 2003 pronunțată de judecătoria Sinaia.
Va admite în parte acțiunea și cererea reconvențională.
Va respinge cererea de constatare a nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 772/1954 eliberat de Notariatul de Stat al Raionului
Va constata nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor din dosarul notarial 488/1956 eliberat de Notariatul de Stat Câmpina.
Va constata că masa succesorală a defunctei se compune din 492,42 mp. teren (506 mp. conform expertizei) și va dispune ieșirea din indiviziune conform variantei III din raportul de expertiză, întocmit de inginer după cum urmează:
Lotul nr.1 - reclamanta primește terenul în suprafață de 253 mp. delimitat pe plan de punctele.
Lotul nr.2 - pârâtele, și C primesc terenul în suprafață de 253 mp. delimitat pe plan de punctele și suprafața de 250 mp. aferentă imobilului 1 proprietate personală delimitată pe plan de punctele.
Se va menține restul dispozițiilor sentinței (cu privire la moștenitori și cote).
În baza art. 274 Cod pr.civilă va obliga reclamanta la 380 lei cheltuieli de judecată către pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul reclamantei domiciliată în S,-, județ împotriva deciziei civile nr. 647 din 2 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova.
Admite recursul declarat de pârâții, ambele domiciliate în S,-, județ P și C domiciliată în S,-,.C,.3,.40, județ S, împotriva aceleiași decizii civile nr. 647 din 2 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, și în consecință;
Modifică în tot susmenționata decizie și în parte sentința civilă nr. 458 din 4 iunie 2003 pronunțată de judecătoria Sinaia.
Admite în parte acțiunea și cererea reconvențională.
Respinge cererea de constatare a nulității certificatului de moștenitor nr. 772/1954 eliberat de Notariatul de Stat al Raionului
Constată nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor din dosarul notarial 488/1956 eliberat de Notariatul de Stat Câmpina.
Constată că masa succesorală a defunctei se compune din 492,42 mp. teren (506 mp. conform expertizei). Dispune ieșirea din indiviziune conform variantei III din raportul de expertiză efectuat de inginer, astfel:
Lotul nr.1 - reclamanta primește terenul în suprafață de 253 mp. delimitat pe plan de punctele.
Lotul nr.2 - pârâtele, și C primesc terenul în suprafață de 253 mp. delimitat pe plan de punctele și suprafața de 250 mp. aferentă imobilului 1 proprietate personală delimitată pe plan de punctele.
Menține restul dispozițiilor sentinței (cu privire la moștenitori și cote).
Obligă reclamanta la 380 lei cheltuieli de judecată către pârâți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 aprilie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. RD/BA
3 ex./ 25.04.2008
1420/2002 Jud.
a- Trib.prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
