Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 387/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 387

Ședința publică din data de 1 aprilie 2008.

PREȘEDINTE: Marin Eliza

JUDECĂTORI: Marin Eliza, Duboșaru Rodica Gherasim Elisabeta

- - -

GREFIER - - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta, domiciliată în comuna, județul D, împotriva deciziei civile nr. 574/ 14 dec. 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna, județul

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică, din 25 martie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.

Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 1 aprilie 2008, când a dat următoarea decizie.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele;

Prin cererea înregistrată la udecătoria Răcari sub nr- reclamantul a chemat în judecată civilă pe pârâta, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajul suplimentar al averii succesorale rămase de pe urma defunctei decedată la 29 august 2003.

A menționat reclamantul că obiectul acțiunii îl constituie pasivul succesoral constând în cheltuielile de înmormântare și parastasele ulterioare toate în sumă de 100 milioane lei, activul succesiunii făcând obiectul unui alt dosar aflat pe rolul instanței.

Prin memoriul depus la dosar pârâta a arătat că defuncta fiind în vârstă avea cele necesare înmormântării astfel că nu se justifică suma de 100 milioane lei pretinsă de reclamant ca fiind cheltuită pentru acest eveniment.

La primul termen de judecată reclamantul formulat o completare a acțiunii prin care a solicitat să se includă la masa de partaj și terenurile menționate în titlurile de proprietate nr.66166/95 și 66269/96, terenuri despre care a arătat că deși s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate pe numele pârâtei în realitate ele au aparținut defunctei lor mame.

În dovedirea susținerilor reclamantul a depus la dosar titlurile de proprietate și a solicitat probe cu acte, martori și interogatorii, care și au și fost încuviințate de instanță, pârâta precizând că nu administrează probe.

Pârâta a mai depus la dosar o întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune privind raportarea la masa de partaj a terenurilor menționate în titlurile de proprietate emise pe numele pârâtei, și a solicitat de această dată a i se încuviința probe cu martori și interogatorii.

După administrarea probatoriilor, Judecătoria Răcaria pronunțat sentința civilă nr.1691/5 iunie 2007, prin care admițând excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, a admis în parte acțiunea, a constatat că pasivul succesoral pentru defuncta decedată la 29 august 2003 este în sumă de 5200 lei și a fost suportat de reclamant obligând pârâta la plata sumei de 2600 lei către reclamant reprezentând cota sa parte din acest pasiv.

S-a respins cererea completatoare a acțiunii și a fost obligată pârâta la plata sumei de 9,65 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că excepția invocată de pârâtă și care privește raportarea la masa de partaj a terenurilor prevăzute în titlurile de proprietate, are ca punct de pornire în calcularea termenului, potrivit susținerilor acesteia data eliberării titlurilor de proprietate, de atunci putându-se formula cererea de raport însă în situația de față nu se poate pune în discuție în condițiile în care nu au fost contestate titlurile de proprietate, dacă acele titluri au fost date pârâtei sau nu cu titlu de donație și că admiterea ori respingerea excepției este pur formală,instanța neputând cuprinde în masa de partaj a defunctei terenul pentru care deține acte de proprietate doar unul din moștenitori.

A considerat instanța că reclamantul nu mai este în termen să ceară această raportare astfel că excepția este întemeiată.

Cât privește fondul cauzei, s-a reținut că într-adevăr reclamantul a efectuat unele cheltuieli pentru înmormântarea defunctei și parastasele ulterioare, însă acestea nu se cifrează la suma solicitată, având în vedere obiceiurile locului, faptul că persoanele în vârstă strâng din timpul vieții cele necesare înmormântării, faptul că defuncta avea pensie, instanța apreciind pasivul ca fiind în sumă de 5200 lei, din care pârâta trebuie să suporte J conform cotei.

Prin apelul declarat împotriva acestei sentinței reclamantul a susținut că este nelegală și netemeinică sub aspectul cuantumului pasivului succesoral care a fost în sumă de 10.000 lei așa cum rezultă din probele administrate și nu 5200 lei cum greșit a reținut instanța de fond.

La rândul ei pârâta a declarat apel nemulțumită de cuantumul acestor cheltuieli în condițiile în care s-a dovedit că defuncta avea totul pregătit pentru înmormântare, reclamantul suportând numai cheltuielile cu pomenile ulterioare.

Pe baza acelorași probe Tribunalul Dâmbovițaa pronunțat decizia civilă nr. 574/14 decembrie 2007, prin care admițând apelul reclamantului și respingând apelul pârâtei, a schimbat în parte sentința în sensul că a constatat ca pasiv succesoral suma de 9000 lei suportată de apelantul reclamant, și a obligat apelanta pârâtă la plata sumei de 4500 lei reprezentând din acest pasiv.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că instanța de fond a apreciat greșit probatoriul administrat și nu a motivat decât succint de ce a reținut ca pasiv succesoral suma de 5200 lei, cu atât mai mult cu cât această sumă este menționată în dispozitivul hotărârii fără ca în considerente să se arate modul în care instanța a ajuns la această sumă.

A considerat tribunalul că față de probele administrate pasivul succesoral se cifrează la suma de 9000 lei, în acest sens fiind depozițiile martorilor și, care confirmă sumele pretinse de reclamant, rezultate din interogatoriul de la fila 20 dosar fond - 5900 lei pentru pomeniri și 4200 lei pentru înmormântare.

Reține aceeași instanță că martora a precizat că înmormântarea a costat 4200 lei, pomenile cele mari 1000 lei iar celelalte aproximativ câte 500 lei, martora arătând că la înmormântare s-au cheltuit peste 1000 lei iar cu pomenile cele mici cel puțin 500 lei, depoziția acesteia nefiind de natură a infirma sau combate depozițiile martorilor audiați la cererea reclamantei.

S-a apreciat că față de faptul că apelantul a beneficiat de ajutorul de înmormântare de 600 lei suma cheltuită cu înmormântarea si obiceiurile ulterioare se ridica la suma de 9000 lei.

Aceeași instanță a concluzionat că apelul formulat de pârâtă este neîntemeiat în condițiile în care nici nu a fost motivat și aceasta nu a formulat o cerere reconvențională sau completatoare prin care să aibă pretenții proprii împotriva reclamantului.

Împotriva sus menționatei decizii a declarat recurs în termen legal pârâta considerând-o nelegală și netemeinică, sub aspectul cuantumului pasivului succesoral, arătând că hotărârea se bazează pe depozițiile martorilor și care au făcut precizări la sumele de bani cheltuite cu înmormântarea și cu parastasele ulterioare, dar că oricum nu se putea ajunge la suma de 9000 lei pasiv succesoral și în condițiile în care sumele precizate de martore ar fi fost reale, că nu s-a avut în vedere depoziția martorei care a precizat că defuncta avea din timpul vieții cele necesare înmormântării, că reclamantul a recunoscut că a încasat ajutorul de înmormântare. A susținut recurenta că depozițiile martorilor propuși de apelantul reclamant trebuiau înlăturate ca nesincere, pentru că ele nu concordă cu sumele cheltuite în mod efectiv de intimat.

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul de față este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:

Toate criticile formulate de pârâta recurentă nu se încadrează în niciunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 Cod pr.civilă ce pot duce la casarea sau modificarea hotărârilor pronunțate.

Aceste susțineri ale recurentei vizează netemeinicia hotărârii în sensul că nu s-au interpretat corect probele testimoniale administrate și drept consecință s-a stabilit greșit cuantumul pasivului succesoral.

Nici sub acest aspect nu pot fi primite criticile deoarece instanța a stabilit pasivul succesoral coroborând toate probele administrate în cauză -depoziții de martori, recunoașteri parțiale la interogatoriu și a avut în vedere și faptul că defuncta dată fiind vârsta înaintată avea pregătite parte din lucrurile necesare la deces.

Nu se puteau înlătura depozițiile martorilor audiați la cererea reclamantului ca nesincere și subiective, acestea fiind simple susțineri ale recurentei nedovedite în cauză.

Pe de altă parte este greu de presupus că respectarea datinilor ocazionate de decesul unui părinte nu implică cheltuirea unor sume de bani din partea copiilor sau unora dintre ei, cum susține recurenta care a dorit respingerea acțiunii,motivat de faptul că nu s-au făcut dovezi că reclamantul ar fi cheltuit vreo sumă de bani pentru înmormântarea și parastasele defunctei. Chiar în condițiile în care defuncta avea parte din cele necesare înmormântării, s-a impus a se efectua cheltuieli cu masa oferită la înmormântare și cu toate parastasele ulterioare care nu sunt puține la număr.

Pentru considerente arătate recursul de față este nefondat, urmând a fi respins ca atare, în cauză nefiind incidente motivele de casare sau de modificare a hotărârii prev.de art.304 Cod pr.civilă.

În baza art.274 Cod pr.civilă urmează ca recurenta să fie obligată să plătească intimatului suma de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu pentru apărător.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.574/14 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimatul reclamant.

Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1 aprilie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Marin Eliza, Duboșaru Rodica Gherasim Elisabeta

Grefier

Red.EM/BA

2 ex./ 2.04.2008

f- Jud.

a- Trib.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Președinte:Marin Eliza
Judecători:Marin Eliza, Duboșaru Rodica Gherasim Elisabeta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 387/2008. Curtea de Apel Ploiesti