Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 42/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR.42

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Eliza Marin

JUDECĂTORI: Eliza Marin, Maria David Elisabeta Gherasim

- - -

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții, și, toți domiciliați în comuna, județ D, împotriva deciziei civile nr. 399 din 15 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna, județ D, pârâții, toți domiciliați în, nr.5, județ D, domiciliați în comuna, județ D, domiciliat în, nr. 57, județ D, Comisia Județeană D pentru Stabilirea Dreptului de proprietate Privată asupra Terenurilor, cu sediul în Târgoviște, județ D și Comisia Locală de aplicare a Legilor Fondului Funciar, județ

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant reprezentat de avocat din cadrul Baroului D, potrivit împuternicirii avocațiale nr.113 din 20.01.2009, lipsind recurenții pârâți, și, intimații pârâții, G, Comisia Județeană D pentru Stabilirea Dreptului de proprietate Privată asupra Terenurilor și Comisia Locală de aplicare a Legilor Fondului Funciar.

Procedura îndeplinită.

Cererea de recurs este timbrată cu taxă judiciară de timbru de 10,00 lei conform chitanțelor fiscale cu seria - nr. -/14.01.2009; nr.- și nr.-/ 15.01.2009 și timbre judiciare de 0,30 lei,atașate și anulate la dosar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-au depus: din partea recurentului pârât o cerere prin care solicită amânarea cauzei întrucât dorește să-și angajeze un apărător care să-i reprezinte interesele; concluzii scrise din partea intimaților G și pentru, și; întâmpinări din partea lui intimatului reclamant și a intimatei pârâte Comisia Locală de aplicare a Legilor Fondului Funciar.

Se comunică apărătorului intimatului reclamant un exemplar de pe întâmpinarea depusă de intimata pârâtă Comisia Comisia Locală de aplicare a Legilor Fondului Funciar.

Avocat pentru intimatul reclamant arată că nu se opune cererii de amânare formulată de recurentul.

Curtea respinge cererea de amânare ca neîntemeiată, întrucât recurentul pârât a declarat recurs la data de 2 decembrie 2008, a fost citat în condiții legale, la data de 16 decembrie 2008, iar recursul l-a declarat la 2 decembrie 2008, deci a avut timp suficient pentru a-și angaja apărător și lasă dosarul la ordine.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, a răspuns intimatul reclamant reprezentat de avocat, lipsind recurenții pârâți, și, intimații pârâții, G, Comisia Județeană D pentru Stabilirea Dreptului de proprietate Privată asupra Terenurilor și Comisia Locală de aplicare a Legilor Fondului Funciar.

Avocat pentru intimatul reclamant depune în fața instanței o serie de acte, respectiv adeverințele nr. 3793/9.08.2006; nr.7530/9.01.2009 și nr.7530/09.01.2009, emise de Primăria comunei, cu mențiunea că acestea se află deja la dosar. Totodată,arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului intimatului reclamant în combaterea recursului.

Avocat pentru intimatul reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei pronunțată de instanța de apel, prin care s-a desființat sentința pronunțată de judecătorie.

Susține recurentul reclamant prin apărător că în speță s-a încălcat dreptul la apărare al acestuia potrivit dispozițiilor art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Solicită respingerea recursului, astfel cum a fost motivat prin întâmpinarea depusă. Cu cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Pucioasa sub nr. 751 din 27.04.2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, G, și, pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună partajarea averii succesorale rămase la decesul defunctei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la decesul defunctei au rămas mai multe bunuri imobile - terenuri și o construcție - situate în comuna, județul D, și menționate în certificatul de moștenitor 1860/1986, bunuri cu privire la care părțile doresc să iasă din indiviziune și că au calitate succesorală reclamantul și pârâții ca descendenți de gradul I și II.

La termenul din 30.05.2006, pârâții, G și au depus cerere completatoare prin care au solicitat introducerea la masa de partaj a suprafeței de 500 mp și a unei case compusă din 5 camere iar la termenul din 26.09.2006 au solicitat completarea masei succesorale cu alte bunuri, și anume: suprafața de 2500 mp teren situat în pct., 2500 mp situat în pct., 3000 mp situat în pct., 300 mp situat în pct. și 3000 mp situat în pct..

La termenul din 20.06.2006, reclamantul a formulat cerere completatoare prin care a solicitat introducerea la masa de partaj a suprafeței de 1000 mp și a construcției situată pe acest teren, precum și a celor două case stăpânite de pârâții și

Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acestei cereri completatoare arătând că au o contribuție exclusivă la edificarea celor două case, iar în ceea ce privește suprafața de 1000 mp și a construcției existente pe acest teren, ele au fost dobândite prin sentința civilă nr. 443/1998 și înțelegerea dintre părți a fost să fie partajate separat.

Pârâții, G și au formulat cerere completatoare prin care au solicitat partajarea averii succesorale rămase la decesul defunctului, decedat în anul 1978, și introducerea în cauză a lui, care vine la moștenire ca descendent de gradul I pentru.

La solicitarea părților, în cauză, au fost admise probele cu înscrisuri, interogatoriu și martori, fiind audiați G, și.

După administrarea probelor, în cauză a fost pronunțată la termenul din 19.01.2007 o încheiere de partaj prin care s-a constatat calitatea succesorală a părților, cotele cuvenite acestora și s-a reținut masa succesorală rămasă la decesul defunctului ca fiind compusă din suprafața de 400 mp, teren situat în pct. Acasă, o casă cu 4 camere construită pe terenul menționat, suprafața de 2500 mp teren situat în pct., suprafața de 1000 mp teren situat în pct. Acasă și casa cu subsol, parter și etaj situată pe acest teren, iar pentru masa succesorală se reține ca fiind compusă din cota de din masa succesorală rămasă la decesul soțului și suprafața de 2500 mp, teren situat în pct. Țapului.

În cauză s-a dispus efectuarea unor expertize specializarea construcții și topografie având ca obiective identificarea, evaluarea bunurilor mai sus reținute și întocmirea unor variante de lotizare.

La termenul din 25.09.2007, reclamantul a formulat, în contradictoriu cu pârâții, Comisia Locală și Comisia Județeană D pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cerere de anulare a titlului de proprietate emis la 19.10.2006 pe numele pârâtului pentru suprafața de 311 mp.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul prin mijloace dolosive a obținut emiterea titlului la care nu era îndreptățit întrucât terenul respectiv face parte din masa succesorală.

Prin sentința civilă nr. 510 pronunțată la data de 24.04.2008, Judecătoria Pucioasaa admis în parte și în fond cererea formulată de reclamantul

împotriva pârâților G, - decedat, moștenitori fiind, a - decedată, moștenitori fiind, Comisia Locală și Comisia Județeană D; a dispus partajarea averii succesorale rămase la decesul defuncților și conform variantei A de la punctul II din raportul de expertiză, lotizare finală, întocmit de expert; a respins cererea de anulare a titlului de proprietate nr. - din 19.10.2006 formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, Comisia Locală și Comisia Județeană D pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor legale, oricare dintre coindivizari poate solicita ieșirea din indiviziune iar partajarea bunurilor se face în natură prin atribuirea pe cât posibil, de bunuri în aceeași cantitate și de aceeași valoare tuturor moștenitorilor; că, în acest sens, s-a constatat că varianta A de la pct. II a raportului de expertiză, varianta finală, corespunde cel mai bine acestui principiu atribuind tuturor moștenitorilor bunuri în natură și respectă în același timp dispozițiile din încheierea de partaj; că prin această încheiere cu privire la terenul din pct. Acasă - care constituie de fapt principalul motiv de neînțelegere dintre părți - s-a reținut că suprafața ce face parte din masa de partaj este de aproximativ 400 mp, iar pe de altă parte s-a reținut că părțile au fost înzestrate de părinți cu terenuri, pentru care au dobândit terenuri pe care acestea și-au ridicat construcții; că la terenul primit de la părinți este cel de 200 mp menționat în certificatul de moștenitor, iar la terenul pe care a edificat casa și care constituie obiectul titlului de proprietate; că prin această variantă sunt respectate și dispozițiile art. 6739Cod procedură civilă potrivit cărora la formarea loturilor trebuie să se aibă în vedere și modul de folosire a bunurilor, de domiciliul părților; că în acest sens este de remarcat că terenul din pct. Acasă a fost atribuit părților care locuiesc acolo, și, și lui, care potrivit probelor din dosar, în principiu, răspunsurilor la interogatoriu, i se atribuise spre folosință una dintre camerele din casa veche, cealaltă cameră fiind atribuită de părinți celeilalte fiice - -, în prezent decedată, iar referitor la cererea prin care se solicită anularea titlului de proprietate, este lipsită de interes de vreme ce terenul respectiv a fost exclus de la masa de partaj, pentru acesta constatându-se că a intervenit uzucapiunea de lungă durată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal reclamantul și pârâții, G, și.

În motivele de apel, reclamantul a criticat sentința civilă întrucât este nemulțumit de faptul că i s-a respins cererea sa de anulare a titlului de proprietate emis pârâtului; că terenul pentru care s-a eliberat titlul de proprietate face parte din terenul reținut la masa de partaj, nu cum greșit a reținut instanța de fond; că deși s-a reținut prin IAP că suprafața de 400 mp. a fost uzucapată, în lotizare i s-au dat numai 200 mp.; că este nemulțumit de varianta de lotizare; că expertul a identificat o suprafață de 911 mp deși în actul de vânzare - cumpărare nu erau decât 800 mp. și că solicită omologarea variantelor sau.

Apelanții pârâți, G, și au criticat încheierea de admitere în principiu și sentința, solicitând fie reținerea la masa de partaj a întregii averi ce a aparținut defuncților și, cele două case cu 4 camere și a suprafeței pe care se află aceasta cu excepția suprafeței de 311 mp. și a retrocedate moștenitorilor defuncților întrucât pentru imobilul cu care a fost înzestrat reclamantul nu putea opera uzucapiunea, nefiind împlinit termenul de 30 de ani, fie să se scoată de la masa de partaj, pentru identitate de tratament juridic, imobilele cu care au fost înzestrați (400 mp. și o casă cu 2 camere) și pârâtele - și (câte o cameră fiecare), imobile cu privire la care a intervenit uzucapiunea.

Prin întâmpinare, apelantul intimat reclamant a solicitat respingerea apelurilor declarate de pârâți, întrucât instanța de fond a reținut în mod corect bunurile succesorale conform certificatelor de moștenitor; nu este adevărat că pârâtele - și au fost înzestrate cu câte o cameră fiecare și nici că ar fi fost înzestrat cu 2 camere, cele două camere pe care pretinde că le-ar fi primit fiind ocupate abuziv și din anul 1972, de când stăpânește casa, s-a împlinit termenul de 30 de ani, ceea ce nu se poate susține și în cazul pârâților mai sus arătați.

În urma analizării motivelor de apel s-a pronunțat decizia civilă nr. 399 din 15.10.2008 prin care s-au admis apelurile declarate, s-a desființat hotărârea atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.

Pentru a pronunța această decizie s-a reținut că instanța fondului a respins cererea de anulare a titlului de proprietate invocând excepția lipsei de interes fără a fi pusă în discuția părților.

Se susține în continuare că prin modalitatea de soluționare a cauzei, respectiv a cererii având ca obiect anularea titlului de proprietate, s-a încălcat dreptul la apărare al părților, drept reglementat de art.24 din Constituție, art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.129 din Codul d e procedură civilă.

Împotriva acestei decizii civile pârâții -reclamanți, și aducând critici de nelegalitate.

Se susține prin motivele de recurs că sentința pronunțată de instanța fondului în această cauză a fost atacată cu apel atât de reclamanți cât și de pârâți.

Reclamantul a criticat în principal modalitatea de omologare a raportului de expertiză iar pârâții au adus critici cu privire la compunerea masei succesorale.

Instanța de apel a admis toate apelurile (în dispozitiv) dar în considerentele deciziei nu se motivează în fapt și în drept motivele pe care se sprijină soluția pronunțată.

Se susține în continuare că nu s-a indicat nici cel puțin ca instanța ce urmează să rejudece cauza să aibă în vedere și motivele de apel invocate de apelanții-pârâți.

Prin întâmpinările depuse de intimați se solicită respingerea recursului ca nefondat.

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor dosarului dar și a dispozițiilor legale incidente cauzei, Curtea, constată:

Motivul de nelegalitate invocat de recurenți (apelul nu a fost motivat) se încadrează în drept în dispozițiile art. 304 pct.7 Cod pr.civilă.

Acest text de lege arată că modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere și atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.

În speță așa cum bine se susține în motivele de recurs, împotriva sentinței pronunțată de instanța fondului au declarat apel toate părțile din proces, mai puțin intimații-pârâți și.

Instanța de apel în considerentele deciziei reține motivele de apel invocate de apelanți inclusiv de apelanții, G și însă pășind la analiza motivelor de apel, reține doar modalitatea de soluționare a excepției lipsei de interes de către instanța fondului în sensul că nu a fost pusă în discuția părților, motiv pentru care s-a dispus desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Deși existau și alte motive de apel invocate de reclamant ce vizau varianta de lotizare, instanța de apel nu le-a analizat dar, mai mult decât atât, în considerentele deciziei nici nu amintește de apelurile declarate de apelanții, G și.

Se constată astfel că hotărârea pronunțată de instanța de apel nu a fost motivată în fapt și drept, așa încât, pe calea controlului judiciar, Curtea să poată analiza justețea acesteia.

În concluzie, hotărârea pronunțată este nelegală, în speță fiind incidente disp.art. 304 pct.7 Cod pr.civilă, motiv pentru care Curtea, în baza art.312 Cod pr.civilă, va admite recursul, va casa decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâții, și, toți domiciliați în comuna, județ D, împotriva deciziei civile nr. 399 din 15 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna, județ D, pârâții, toți domiciliați în, nr.5, județ D, domiciliați în comuna, județ D, domiciliat în, nr. 57, județ D, Comisia Județeană D pentru Stabilirea Dreptului de proprietate Privată asupra Terenurilor, cu sediul în Târgoviște, județ D și Comisia Locală de aplicare a Legilor Fondului Funciar, județ D, și în consecință;

Casează decizia sus menționată cu trimiterea spre rejudecare la același tribunal, Tribunalul Dâmbovița.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 ianuarie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Eliza Marin, Maria David Elisabeta Gherasim

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. MD/BA

3 ex./9.02.2009

751/2006 Jud.

-

a- Trib.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Președinte:Eliza Marin
Judecători:Eliza Marin, Maria David Elisabeta Gherasim

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 42/2009. Curtea de Apel Ploiesti