Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 434/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.434
Ședința publică din data de 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanta (fostă ), domiciliată în P,-,. 17,. D,. 72, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr. 39 pronunțată la 22 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, G, toți domiciliați în,-,. 18,. B,. 21, Cod poștal -, Județ P și, domiciliat în comuna, Cod poștal -, Județ
Recurs timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă asistată de avocat din Baroul Prahova, intimații-pârâți și reprezentați de avocat din Baroul Prahova, G asistat de avocat din OG Baroul Prahova, lipsind intimatul pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile, având cuvântul prin apărători, declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta reclamantă, susține oral motivele de recurs, arătând că decizia atacată este nelegală, fiind afectată de nulitățile prevăzute de dispozițiile art.304 pct. 6 cod pr. civilă, în sensul că decizia instanței de apel are o motivare contradictorie și de dispozițiile art.304 pct.9 cod pr.civilă în sensul aplicării greșite a dispozițiilor art.741 cod civil.
Astfel, arată că motivarea instanței de apel este contradictorie, subiectivă și forțată, fiind contrazisă de toate probatoriile administrate în cauză din care rezultă cu certitudine că încăperile nr.3 și holul nr.5, așa cum sunt numerotate de către expert pe schița de plan, au fost ocupate de către autorii părților până la momentul decesului, iar dorința acestora a fost în sensul ca aceste încăperi să fie lăsate fiicei lor, recurenta-reclamantă pentru îngrijirile acordate acestora până la deces.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, arată că instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile art.741 cod civil, în sensul că prin varianta a II-a omologată în apel se încalcă posesia, natura bunurilor, iar sultele sunt diferit mai mari.
De asemenea, precizează că în ambele variante întocmite de către expert părțile rămân în indiviziune forțată cu privire la acoperișul și podul casei, iar neînțelegeri între acestea pot apărea în ambele variante.
Totodată, precizează că toate părțile din proces dețin apartamente proprietate personală, iar cu privire la atribuirea bunurilor, arată că niciuna din părți nu a solicitat atribuirea în totalitate a construcțiilor.
Solicită admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond și pe considerentul de echitate și moralitate, cu obligarea intimaților pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat OG, având cuvântul pentru intimații pârâți, și G, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei instanței de apel ca legală și temeinică, având în vedere că prin solicitarea recurentei se îmbucătățește peste măsură imobilul în litigiu, iar cu probele administrate în cauză intimații pârâți au dovedit că au locuit în imobilul respectiv și pe timpul vieții autorilor.
Referitor la susținerea recurentei în sensul că ei au produs degradări la imobilul în litigiu, arată că este neavenită și falsă, deoarece intimații au dovedit că au curățat pereții pentru a-i zugrăvi.
În ce privește motivul invocat în sensul că s-au încălcat dispozițiile art.741 cod civil, arată că este nefundat, deoarece așa cum rezultă din actele depuse la dosar imobilul nu are decât două camere, nu se pot face două unități locative distincte, neavând două intrări, deci nu poate fi împărțită în natură.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr- reclamanta Cac hemat în judecată pe pârâții și solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate deschise succesiunile defuncților decedat la data de 31.01.2005 și decedată la data de 20.04.2005,compunerea masei succesorale,calitatea de moștenitori a părților,ca descendenți,fiecare având o cotă de 1/3,precum și sistarea stării de indiviziune.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că activul succesiunii se compune din locuința și anexele gospodărești aflate pe un teren în suprafață de 7690 mp situate în com.,jud. P,terenul fiind identificat prin titlul de proprietate nr.10.506/1993.
Legal citați,pârâții nu au formulat întâmpinare,dar s-au prezentat în fața instanței,arătând că sunt de acord cu partajarea bunurilor lăsate de defuncții lor părinți,fără a administra vreo probă.
Prin încheierea interlocutorie din data de 07.06.2006, Judecătoria Ploieștia admis în principiu acțiunea formulată de reclamantă,a constatat deschise succesiunile defuncților dec. la data de 31.01.2005 și dec. la data de 20.04.2005,ambii cu ultimul domiciliu în com., jud.P,de pe urma cărora au rămas ca succesori legali părțile din prezenta cauza în calitate de descendenți de gradul I, având fiecare o cotă d 1/3 din masa succesorală compusă din construcție cu destinație de casă de locuit,compusă din 3 camere și 3 holuri,precum și un porumbar alcătuit dintr-o cameră,o și un hol;anexe gospodărești constând în cotețe și un grup sanitar;terenuri în suprafețe de 7690 mp situate în com.,sat,jud.P,conform titlului de proprietate nr.10506/7.10.1993 din care 390 mp teren intravilan pe care se află construcțiile și 7300 mp extravilan.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că în timpul căsătoriei defuncților, de pe urma cărora au rămas ca moștenitori reclamanta și cei doi pârâți,au edificat,cu contribuții egale de ,construcțiile sus-menționate și terenul în suprafață totală de 7690 mp,stare de fapt ce rezultă indubitabil din probele administrate în cauză.
La data de 26 iulie2006 a decedat pârâtul de pe urma căruia au rămas ca moștenitori, G și care, la termenul de judecata din data de 27.10.2006, au formulat întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord cu ieșirea din indiviziune asupra terenului în suprafață de 7690 mp și asupra construcțiilor situate pe acesta-bunuri ce fac parte din masa succesorala, iar pe calea cererii reconvenționale au solicitat să se țină seama de îmbunătățirile aduse exclusiv la imobil în perioada anilor 2003-2005, anume enumerate.
In raport de cererea reconvenționala, reclamanta Caf ormulat o cerere completatoare a acțiunii inițiale prin care a solicitat obligarea introdușilor în cauză la plata contravalorii degradărilor la imobilul-construcție-bun succesoral, precum și la suportarea, potrivit cotelor lor succesorale, a pasivului succesoral al celor doi defuncți constând în cheltuielile de înmormântare și pomenile ulterioare.
În urma probelor administrate în cauză la solicitarea părților cu înscrisuri,martori, interogatorii reciproce și expertiză tehnică de specialitate construcții, Judecătoria Ploieștia pronunțat la data de 16.11.2007 o încheiere de admitere în principiu(completare) prin care a admis în principiu,în parte atât cererea principală completată formulată de reclamantă,cât și cererea reconvențională formulată de pârâți,a constatat că aceștia din urmă au o contribuție proprie la edificarea casei-bun succesoral constând în îmbunătățirile efectuate la cele două camere din față și hol,a respins cererea reconvențională cu privire la magazie,anexa cu și pavajul curții cu pietriș și a obligat pârâții la plata către reclamantă a cotei de 1/3 din contravaloarea degradărilor aduse la camera dinspre porumbar constând în demolarea unei sobe,scoaterea dușumelei și decopertarea tencuielii de pe pereții interiori.
Prin aceeași încheiere s-a mai constatat că din masa succesorală mai face parte și pasivul succesoral constând în cheltuielile de înmormântare și pomenile ulterioare ce au fost suportate în întregime de către reclamantă, astfel încât pârâții au fost obligați la plata sumei de 1100 lei cu acest titlu.
Pentru a pronunța această soluție,instanța de fond a reținut că pe terenul folosit exclusiv,soții și au construit o magazie și o anexă cu și au pavat curtea cu pietriș,lucrări ce nu au fost reținute la masa de partaj,dar care vor fi avute în vedere de către experți la întocmirea loturilor în sensul includerii terenului pe care se află aceste construcții în lotul pârâților.
Totodată, prima instanță a mai constatat că ulterior decesului defuncților și, soții și au demolat o sobă,au scos dușumeaua și au decopertat tencuiala de pe pereții interiori-lucrări executate la camera dinspre porumbar pe care au folosit-o ca magazie și, având în vedere că în acest mod a fost diminuată valoarea de circulație a casei de locuit-bun succesoral, pârâții vor fi obligați la plata a 1/3 din c/valoarea acestor degradări în favoarea reclamantei.
Prin sent.civ.nr.4054/25,04.2008, Judecătoria Ploieștia admis în fond, în parte atât cererea principală completată,cât și cererea reconvențională și a dispus partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defuncților și conform încheierilor interlocutorii pronunțate la data de 7.06.2006 și respectiv 16.11.2007 și a variantei I din raportul de expertiză lotizare ing..
Instanța de fond a apreciat că în varianta omologată sunt respectate criteriile prev.de art.673/6pr.civ. în sensul că toate părțile primesc bunuri în natură,se respectă posesia exercitată,se asigură o sultă mică și, nu în ultimul rând, este respectată voința părinților părților.
Împotriva sentinței primei instanțe au declarat apel în termen legal pârâții, G și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în ceea ce privește alegerea variantei de lotizare, variantă în care părțile rămân,în realitate,în indiviziune forțată în ceea ce privește acoperișul casei,podul,instalațiile de curent electric,apă și de scurgere ale acesteia.
Pârâții au solicitat ca lotizarea să se realizeze conform variantei a II a din același raport de expertiză, variantă în care părțile primesc bunuri în natură,imobilul este administrat mai bine,sunt evitate eventualele neînțelegeri în viitor și sunt în măsură să achite c/valoarea sultelor către ceilalți moștenitori.
Primindu-se dosarul Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr-.
După examinarea sentinței apelate prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea prezentei cauze, Tribunalul Prahova prin decizia civilă nr.39 din 22.01.2009 a admis apelul declarat de pârâți G, și, împotriva sentinței civile nr. 4054/25.04.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații reclamanți C și, schimbat în parte sentința apelată în sensul că a dispus partajarea averilor succesorale rămase de pe urma defuncților dec.la data de 31.01.2005 și dec. La data de 20.04.2005 conform încheierii interlocutorii din data de 7.06.2006 și a variantei a II-a din raportul de expertiză lotizare ing. (112-dos.fond ) și planșele 3,4,5 (166-168,dos.fond), menținând restul dispozițiilor sentinței și fiind obligați, în solidar, intimații să plătească apelantei 10 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul Prahovaa reținut că potrivit raportului de expertiză tehnică de specialitate construcții civile ing. casa de locuit-bun succesoral este compusă din 3 camere și 3 holuri, cu pereți din paiantă,așezați pe fundații superficiale din piatră așezată, învelitoare din țiglă, edificată conform susținerilor părților în anul 1950.
Prin încheierea interlocutorie-completare pronunțată la data de 16.11.2007,definitivă prin neapelare, s-a reținut că, încă din timpul vieții defuncților și,pârâta împreună cu defunctul său soț- decedat pe parcursul procesului-au folosit din casa-bun succesoral două camere din față și un hol la care au efectuat o serie de lucrări de îmbunătățire care au fost reținute ca și contribuție proprie,deduse din valoarea masei succesorale în favoarea pârâților, G și
Prin aceeași încheiere s-a constatat că pe terenul folosit exclusiv de către pârâții și, aceștia au construit o magazie,o anexă cu și au pavat curtea cu pietriș,după cum au efectuat și o serie de lucrări de îmbunătățire la camera dinspre porumbar pe care au folosit-o ca magazie.
Potrivit disp.art.741 alin.1 civ."la formarea și compunerea loturilor,trebuie să se dea în fiecare parte,pe cât se poate,aceeași cantitate de mobile,de imobile,de drepturi sau de creanțe,de aceeași natură și valoare", alin.2 al aceluiași text de lege stipulând că "se va evita însă,pe cât stă prin putință,îmbucătățirea peste măsură" a bunurilor supuse partajării.
Așa fiind, în varianta a II -a solicitată de către pârâți s-a atribuit în lotul acestora casa (camerele 1, 2 și 3 și holurile 4.4 și 5) folosite de aceștia încă din timpul vieții defuncților lor autori la care au efectuat lucrări de îmbunătățire,terenuri,dar și alte îmbunătățiri executate în curte,precum instalația de apă,garduri la stradă și în spatele casei.
Nu în ultimul rând, s-a apreciat că în varianta a II -a sunt respectate criteriile de atribuire impuse de art.741 civ.posesia bunurilor, iar sulta pe care trebuie să o plătească reclamanta C pârâtului este mai mult decât modică,respectiv 260,33 RON,spre deosebire de varianta I omologată de instanța de fond în care aceeași sultă, datorată între aceleași părți este de 4.150,98 RON.
Împotriva deciziei Tribunalului Prahovaa formulat recurs reclamanta C, arătând că este nelegală și netemeinică față de prevederile art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă sub aspectul modalității în care instanța de apel a înțeles să schimbe varianta de lotizare omologată de instanța de fond, cu o motivare contradictorie și fără suport în probele administrate.
A susținut recurenta că Tribunalul Prahovaa validat varianta a II din expertiza în care imobilul bun succesoral ce constituie spațiu locativ, compus din 5 încăperi este atribuit intimatei noră a defuncților și copiilor acesteia în timp ce recurenta care este fiică naturală i se atribuie doar porumbarul, construcție ce nu poate fi locuită și aceasta cu încălcarea tuturor criteriilor de atribuire. Se susține că pe parcursul procesului încăperile 3 și 5 din casa de locuit au fost ocupate abuziv de intimați tocmai pentru a crea impresia posesiei imobilului și au produs degradări la acest spațiu, au blocat accesul prin zidirea ușilor, motive pentru care au fost notificați de recurentă prin executorul judecătoresc să sisteze orice lucrări, că s-au încălcat dispozițiile art.741 cod civil pentru că nu s-au împărțit bunurile în aceeași cantitate, de aceeași natură și valoare părților, că recurentei i se atribuie doar porumbarul care nu constituie un spațiu locativ în timp ce intimaților casa de locuit, că nici criteriul posesiei nu a fost respectat iar motivarea instanței de apel că prin această modalitate de împărțire se evită îmbucătățirea imobilul nu are suport deoarece în ambele variante de lotizare construcția bun succesoral se împarte și părțile rămân în indiviziune forțată cu privire la pod și acoperiș.
Nici criteriul sultei mai mici pe care a avut-o în vedere instanța de apel nu este în favoarea intimaților deoarece instanța de apel nu a observat că deși sulta în varianta omologată este mai mică decât în varianta dispusă de instanța de fond, totuși intimații sunt obligați să-i plătească lui o sultă de 7329,38 lei spre deosebire de varianta I în care sunt obligați la plata unei sume de 3438,75 lei.
A solicitat recurenta ca urmare admiterii recursului să se dispună partajul conform variantei I de lotizare din expertiza.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul de față este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:
Prin sentința civilă nr. 4054/25 aprilie 2008 Judecătoria Ploieștia dispus partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defuncților și conform variantei I din raportul de expertiză, prin care recurentei reclamante i s-au atribuit porumbarul, camerele 3 și holul 5 din casa de locuit, anexe gospodărești și terenuri, în timp ce pârâților intimați li s-au atribuit camerele 1,2 holurile 4 și 4/1din casa de locuit, terenuri și îmbunătățirile din curte fiind obligată recurenta la o sultă de 4150,98 lei către intimatul în timp ce intimații, G și au fost obligați să plătească recurentei suma de 1617 lei reprezentând cotă parte din pasivul succesoral și contravaloarea degradărilor produse de aceștia la camera 3, fiind obligat tot la plata sumei de 1100 lei către recurentă cotă parte din pasivul succesoral.
Urmare apelului declarat de intimați, tribunalul a schimbat sentința în parte în sensul că a dispus partajul conform variantei a II-a din aceeași expertiză prin care reclamantei recurente i s-a atribuit numai porumbarul și intimaților casa de locuit.
Varianta optimă de lotizare era varianta omologată de instanța de fond având în vedere că aceasta respectă dispozițiile art.741 Cod civil deoarece sunt împărțite bunurile pe cât posibil în natură, în aceeași cantitate, calitate și valoare.
Era de preferat varianta I deoarece se impunea ca și fiicei defuncților respectiv recurentei să i se atribuie parte din casa de locuit și nu numai un porumbar care nu poate fi folosit drept spațiu locativ.
Că imobilul casă de locuit poate fi împărțit în natură rezultă din raportul de expertiză și deci din acest punct de vedere nu exista nici un impediment în atribuirea către recurentă a unor încăperi din casa de locuit.
Se impunea a se efectua astfel partajul dat fiind faptul că imobilul casă de locuit este din paiantă, pe fundație din piatră învelită cu țiglă în timp ce porumbarul este o construcție din grădele bulgărite cu pământ învelită cu țiglă și plăci din azbociment, cuprinzând o cameră, o bucătărie, o și o verandă improprii spre a fi folosite cu destinația de spațiu de locuit.
Criteriul posesiei invocat de instanța de apel atunci când a schimbat varianta de lotizare nu poate fi avut în vedere deoarece casa de locuit rămasă de pe urma defuncților a fost folosită de aceștia până la deces, după care intimații au ocupat două încăperi, au astupat un zid și au produs unele degradări, așa cum rezultă din hotărârea instanței de fond, aspect menținut de instanța de apel și supus cenzurii instanței de recurs, ba mai mult rezultă din probatoriul administrat că pentru acest fapt intimații au fost notificați de recurentă pentru a sista orice lucrare la imobilul succesoral.
Nu se poate susține că prin varianta I de lotizare se îmbucătățește peste măsură imobilul deoarece în ambele variante părțile urmează să rămână în indiviziune asupra podului și acoperișului construcției dată fiind configurația imobilului.
Prin varianta I de lotizare se asigură atât intimaților cât și recurentei spațiu locativ așa cum este normal, părțile beneficiind de intrări separate atât la spațiul locativ cât și la pod.
Cât privește sulta se constată că într-adevăr în varianta pe care a omologat-o instanța de apel aceasta are un cuantum mai mic față de varianta I însă având în vedere că la rândul lor intimații sunt obligați să plătească recurentei sume de bani reprezentând val. degradărilor aduse imobilului și cotele părți din pasivul succesoral care a fost suportat de recurentă, cuantumul sultei se reduce, astfel că acest criteriu al sultei mai mici nu poate fi avut în vedere ca un argument pentru schimbarea variantei de lotizare dispuse de instanța de fond.
Nu în ultimul rând varianta I de lotizare satisface și criteriile de moralitate în sensul că se atribuie din casa de locuit fiicei defuncților care s-a ocupat de aceștia și a suportat cheltuielile de înmormântare și cele creștinești ulterioare, așa cum este normal și nu să se atribuie întreaga casă nurorii defuncților și fiilor acesteia cărora oricum li se asigură astfel un spațiu de locuit,cu atât mai mult cu cât atât recurenta cât și intimații au alte imobile cu destinația de spațiu de locuit.
Pentru considerentele arătate recursul de față este fondat urmând ca în baza art.312 alin.2 Cod pr.civilă raportat la art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă să fie admis, pe cale de consecință să se modifice în tot decizia atacată și pe fond să se mențină ca legală și temeinică sentința civilă nr. 4054/25 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
În baza art.274 Cod pr.civilă urmează ca intimații să fie obligați să plătească recurentei suma de 600 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu pentru apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanta (fostă ), domiciliată în P,-,. 17,. D,. 72, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr. 39 pronunțată la 22 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, G, toți domiciliați în,-,. 18,. B,. 21, Cod poștal -, Județ P și, domiciliat în comuna, Cod poștal -, Județ P și în consecință;
Modifică decizia sus menționată și pe fond menține sentința civilă nr. 4054/25.04.2008, pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Obligă intimații pârâți la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată către recurenta reclamantă.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
- - - - - -
Grefier,
Red.EM/BA
2 ex./15.05.2009
f- Jud.
a- Trib.
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
