Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 452/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 452
Ședința publică din data de 22 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Eliza Marin
JUDECĂTORI: Eliza Marin, Adriana Maria Radu Elisabeta
--
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții ,ambii domiciliați în comuna, nr. 557, județul P, împotriva deciziei civile nr. 769 din 17 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, domiciliată în comuna, nr. 543, județul P, domiciliată în comuna, nr. 297, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 15 aprilie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, pentru a da posibilitatea apărătorului recurenților pârâți să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 22 aprilie 2008, când a dat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la udecătoria Ploiești sub nr. 1491/2004 reclamantele și (actualmente ) au chemat în judecată civilă pe pârâta solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctului conform cotelor ce revin fiecăruia.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că la 2 decembrie 2003 decedat tatăl lor, de pe urma acestuia rămânând moștenitoare ele în calitate de fiice și pârâta în calitate de soție supraviețuitoare, iar ca avere succesorală o casă de locuit situată în comuna nr.557, compusă din 4 camere, sufragerie, baie, bucătărie, două holuri, beci, precum și dependințe și o serie de bunuri mobile, la dobândirea cărora defunctul a avut o contribuție de 70% și că ele au suportat exclusiv pasivul succesoral în cuantum de 60 milioane lei.
Ulterior reclamantele au cerut chemarea în judecată și a numitului descendent al defunctului din altă căsătorie și au solicitat să se includă în masa succesorală suprafața de 2500.teren intravilan situat în comuna, aferent construcțiilor și mai multe bunuri mobile.
Pârâta prin întâmpinarea cerere reconvențională depusă la dosar a arătat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului cuprinde doar cota de din bunurile mobile dobândite în timpul căsătoriei sale cu defunctul, cealaltă J revenindu-i în calitate de soție supraviețuitoare, că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3475/18 iunie 1997 dobândit împreună cu defunctul terenul cămin de casă în suprafață de 1470 mp. pe care a început edificarea unei case de locuit cu anexe,componența locuinței fiind alta decât cea pretinse de reclamante, respectiv 3 camere,sufragerie și anexe, iar la momentul decesului casa era netencuită și nefinisată.
După administrarea probatoriilor cu interogatorii,acte,martori, Judecătoria Ploieștia pronunțat la 15 septembrie 2004, încheierea interlocutorie prin care a admis în principiu în parte acțiunea, a anulat ca netimbrată cererea reconvențională și constatând deschisă succesiunea defunctului a stabilit calitatea de moștenitori a părților, faptul că defunctul a avut o contribuție de 60% la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei cu pârâta, și a reținut de asemenea compunerea masei succesorale, ca și faptul că pasivul succesoral în sumă de 30 milioane lei a fost suportat în proporție de 90% de reclamante.
După efectuarea expertizelor dispuse prin încheierea sus menționată aceeași instanță a pronunțat sentința civilă nr.422/16 ianuarie 2006 prin care a admis în parte acțiunea și a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei B din raportul de expertiză constructor -, reținând că această modalitate de împărțire a bunurilor corespunde opțiunilor părților, drepturilor lor și dispozițiilor art.741 Cod pr.civilă.
Încheierea de admitere în principiu și sentința au fost atacate cu apel atât de pârâți cât și de reclamante, primii susținând că în mod greșit în masa succesorală s-au reținut bunuri mobile proprii ale pârâtei obținute de aceasta anterior căsătoriei cu defunctul și care au fost date de în schimbul concesionării locului de veci în care a fost înmormântat defunctul.
Tot pârâții au susținut că în mod greșit s-a reținut o contribuție de 70% în favoarea defunctului la edificarea imobilului și aceasta în condițiile în care pârâta a dovedit că a realizat în timpul căsătoriei venituri salariale și a fost ajutată cu produse și bani de rudele sale și cu muncă fizică de frați. Tot pârâții au arătat că în mod nelegal prima instanță a reținut contribuția reclamantelor la suportarea pasivului succesoral.
La rândul lor reclamantele au critica soluția instanței de fond pentru că nu s-au reținut la masa de partajat bunurile mobile a căror existență a fost dovedită cu probatoriul testimonial, că acea contribuție proprie a defunctului la dobândirea bunurilor este prea mică față de aportul său efectiv dovedit cu probele administrate și că s-a reținut greșit componența imobilului supus partajului.
În conformitate cu disp.art.295 alin.2 Cod pr.civilă tribunalul a dispus completarea probelor cu înscrisuri și câte un martor, după administrarea cărora a pronunțat decizia civilă nr. 940/18 decembrie 2006, prin care a respins ca nefondat apelul reclamantelor ca și cel formulat de pârâți.
A reținut tribunalul că susținerile din ambele apeluri vizează îndeosebi componența masei succesorale, contribuția defunctului și pârâtei - soția supraviețuitoare la dobândirea bunurilor și suportarea pasivului succesoral, dar că acestea sunt neîntemeiate întrucât compunea masei succesorale este corect stabilită, neputându-se considera că pârâta a făcut dovezi că unele bunuri sunt dobândite anterior căsătoriei cu defunctul, că ar fi avut bunuri proprii care ar fi fost incluse greșit în masa partajabilă.
Același tribunal a apreciat că s-au stabilit corect și cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor comune, respectiv 60% pentru defunct,opțiunea instanței de a acorda defunctului 10 procente peste cota de contribuție prezumată de lege explicându-se prin aceea că în urma coroborării probei testimoniale cu actele depuse la dosar, reclamantele au dovedit că tatăl lor a vândut bunuri proprii și banii i-a investit în construirea casei, că a fost ajutat cu sume de bani de mama sa, și a avut salariu pe toată perioada căsătoriei, tot el dobândind o sumă de bani în urma vânzării către fiica sa a părții sale din imobilul dobândit cu prima soție, mama reclamantelor, bani pe care i-a investit tot în construcția casei.
S-a apreciat neîntemeiat și motivul de apel referitor la pasivul succesoral deoarece cu probele administrate s-a dovedit că reclamantele s-au implicat mai mult în organizarea parastasului de înmormântare și pomenile creștinești la care a participat și pârâta soție supraviețuitoare însă în proporție mai mică.
Împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Prahova au declarat recurs toate părțile, reclamantele susținând că în mod greșit s-a reținut în favoarea defunctului doar o cotă de 60%, când în fapt cota lui trebuia să fie de 70% pentru că defunctul prin subrogarea drepturilor achiziționate a unei sume de bani a avut o contribuție substanțială de 50 milioane lei la construcția imobilului în discuție, bani prevăzuți în contractul pe care l-a încheiat cu fiica sa căreia i-a vândut parte dintr-un imobil, că tot realiza și alte venituri în afară de cele salariale, în timp ce pârâta care nu realiza venituri mai avea în întreținere un copil dintr-o altă căsătorie.
Au mai susținut reclamantele că s-a reținut greșit componența imobilul succesoral care de altfel a fost subevaluat față de imobilele din zonă, instanțele ignorând o probă esențială ce emană chiar de la autor în sensul că la momentul când au intervenit stări conflictuale între acesta și pârâtă s-a adresat organelor de poliție, care deplasându-se la fața locului au în chiar proces verbal în care sunt menționate bunurile mobile existente în patrimoniul soților de atunci și care trebuiau reținute la partaj.
La rândul lor pârâții au susținut că în mod greșit s-a reținut o contribuție mai mare a defunctului la dobândirea bunurilor comune, ignorându-se contribuția femeii în gospodărie pentru care trebuia să beneficieze cu o cotă egală cu a defunctului, că sub acest aspect s-a reținut greșit că defunctul ar fi dobândit o sumă mare de bani în urma vânzării unei părți din imobilul dobândit cu prima sa soție, iar pasivul succesoral a fost reținut greșit ca fiind suportat în mare parte de reclamante.
Prin decizia civilă nr. 339/27 martie 2007 Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursurile formulate de reclamante și de pârâți, a casat decizia civilă nr. 940/18 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Prahova și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând că acestea sunt întemeiate.
Cât privește recursul reclamantelor instanța de recurs a reținut că s-au produs dovezi la dosar pe care instanțele nu le-au apreciat în mod corect, referitor la întinderea contribuției celor doi soți la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei, din copia contractului de vânzare cumpărare rezultând că autorul părților a adus suma de 50 milioane lei rezultată din vânzarea bunului său dobândit în timpul primei căsătoriei, respectiv din acesta, fiindu-i plătită de fiica acestuia din prima căsătorie așa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare privind autoturismul Opel proprietate exclusivă a fiicei acestuia, dovadă fiind și faptul că acest din urmă act este datat cu puțin anterior datei prin care s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare între fiică, tată și mama acesteia, iar prețul stabilit în contract a fost de 70 milioane lei iar suma plătită ca preț a imobilului este de 50 milioane lei.
S-a apreciat că aceste înscrisuri se coroborează și cu declarațiile martorilor audiați care au precizat că fiica reclamantei a trebuit să-și vândă autoturismul pentru a cumpăra partea din imobilul ce a aparținut tatălui, realizat în prima căsătorie, iar instanțele nu au avut în vedere că prin efectul subrogației, această sumă proprie a fost investită ulterior în bunurile realizate de autor în timpul căsătoriei cu pârâta, că nu s-au analizat corect celelalte probatorii care dovedeau o contribuție mai mare a defunctului prin faptul că acesta avea, avea animale, presta muncă suplimentară iar banii din contractul de vânzare cumpărare privind terenul pe care se află construcția nu au fost achitați către mama defunctului, producându-se dovezi în sensul că era nevoie de acest act care să-i confere titlu de proprietate și să obțină autorizație de construire pe teren.
S-a mai reținut că instanțele nu au avut în vedere procesul verbal încheiat între părți în fața organelor de poliție și care era util pentru stabilirea masei de împărțit și că în mod greșit nu s-a încuviințat expertiza constructor care să lămurească componența imobilului, deși expertul în lucrarea sa a arătat că prin IAP se reține o altă componență a construcției decât cea reală.
Cu privire la recursul declarat de pârâți s-a reținut că este întemeiat referitor la întinderea pasivului succesoral și că pentru stabilirea corectă a acestuia sunt necesare alte probatorii cu înscrisuri și martori.
Pe linia considerentelor deciziei de casare Tribunalul Prahovaa încuviințat probe cu acte,martori și expertiză constructor, pentru lămurirea aspectelor menționate de Curtea de APEL PLOIEȘTI, după efectuarea cărora a pronunțat la 15 octombrie 2007 o nouă încheiere de admitere în principiu prin care a admis în principiu apelurile declarate de reclamante și de pârâți a schimbat în parte sentința și încheierea de admitere în principiu pronunțată de Judecătoria Ploiești, reținând că în masa bunurilor și împărțit și alte bunuri, o altă componență a construcției și a stabilit în favoarea defunctului o cotă de 70% la dobândirea bunurilor comune.
Prin aceeași încheiere s-a reținut ca pasiv succesoral suma de 40 milioane lei din care apelanta pârâtă a suportat 3 milioane lei,restul fiind achitat de apelanta reclamantă, dispunându-se obligarea părților la suportarea pasivului succesoral conform cotelor.
Pentru identificarea bunurilor, evaluarea lor și formularea propunerilor de lotizare, au fost desemnați experți și după efectuarea lucrărilor, același tribunal a pronunțat decizia civilă nr.769/17 decembrie 2007, prin care admițând apelurile reclamanților și pârâților, a schimbat în parte sentința și a dispus partajarea bunurilor comune conform încheierii de admitere în principiu pronunțată de tribunal la 15 octombrie 2007 și a variantei I din raportul de expertiză, prin care pârâtei apelante i s-au atribuit construcțiile cu anexe, teren și bunuri mobile fiind obligată să plătească sultă celorlalte părți, apelantului pârât i s-au atribuit animale conform expertizei și o sultă în valoare de 12.305,25 lei, de la, reclamantei și sultă în valoare de 12.695,25 lei stabilită tot în sarcina de plată a apelantei pârâte.
A apreciat tribunalul că această variantă este cea optimă întrucât casa de locuit și terenul aferent necesare unui trai decent sunt atribuite pârâtei apelante care nu are alt spațiu de locuit și are în întreținere doi minori, printre care și născut la 20 noiembrie 2007, rezultat din căsătoria cu defunctul.
Împotriva sus menționatei decizii au declarat recurs în termen legal pârâții, considerând-o nelegală și netemeinică, sub aspectul reținerii unei cote diferențiate de contribuție pentru recurenta la dobândirea bunurilor împreună cu defunctul său soț, ignorându-se faptul că a fost salariată, deci a realizat venituri și a fost ajutată cu bani și manoperă la imobil de frații săi.
Ulterior, la 8 februarie 2008 recurenții au mai depus o serie de motive de recurs prin care au reiterat critica vizând stabilirea greșită a contribuției recurentei la dobândirea bunurilor împreună cu defunctul soț, că prezumția legală de egalitate a contribuțiilor soților la dobândirea bunurilor nu putea fi răsturnată de probatoriul administrat în cauză, că în mod greșit s-a procedat la partajarea terenului pe care se află construcția edificată de soți în timpul căsătoriei și s-a stabilit și cuantumul pasivului succesoral, și cotele de participare a părților la suportarea acestuia ajungându-se în situația ca apelantele reclamante să primească sulte mari,ceea ce le aduce o îmbogățire fără justă cauză.
În ședința publică de azi intimații reclamanți au invocat excepția nulității recursului și cea a inadmisibilității acestuia susținând că motivele de recurs au fost formulate peste termenul legal ceea ce atrage aplicarea prevederilor art.306 alin.1 Cod pr.civilă și că același recurs este și inadmisibil deoarece asupra contribuției pe care pârâta și defunctul său soț au avut-o la dobândirea bunurilor supuse partajului s-a pronunțat în mod irevocabil Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia pronunțată prin care admițând recursurile părților, a casat decizia tribunalului pronunțată într-un prim ciclu procesual și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Conform dispozițiilor art.137 Cod pr.civilă urmează a se examina mai întâi excepțiile invocate de intimați.
Excepția privind nulitatea recursului este neîntemeiată deoarece conform disp.art.303 Cod pr.civilă recursul trebuie motivat prin cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, care în speță este în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate.
Din actele dosarului rezultă că decizia tribunalului a fost comunicată recurenților la data de 21 ianuarie 2008, conform dovezilor de la filele 80,81 dosar, aceștia au declarat recursul la 4 februarie 2008 când au formulat și critica referitoare la cotele de contribuție la dobândirea bunurilor de către recurentă și defunctul soț, ulterior depunând și celelalte motive de recurs care au fost formulate și expediate instanței la data de 6 februarie 2008,așa cum rezultă din ștampila poștei aplicată pe plicul aflat la fila 11 dosar recurs, deci tot în termenul legal.
Excepția inadmisibilității recursului este de asemenea neîntemeiată deoarece prin decizia civilă nr.339/27 martie 2007 Curtea de APEL PLOIEȘTI admițând recursurile a casat decizia civilă nr. 940/18 decembrie 2006 Tribunalului Prahova și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, reținând în considerentele deciziei de casare și aspectele referitoare la greșita reținere a cotelor de contribuție și necesitatea ca instanța de trimitere să analizeze acest aspect în raport de probele administrate și să stabilească corect cotele respective.
Tribunalul Prahova respectând dispozițiile art.315 Cod pr.civilă s-a pronunțat și asupra acestui aspect și în aceste condiții recursul declarat împotriva deciziei astfel pronunțate este admisibil, neputându-se susține că instanța de recurs anterioară a stabilit în mod irevocabil cotele de contribuție.
Pe fondul recursului se constată că acesta nu poate fi admis, criticile formulate fiind neîntemeiate. Instanța de apel a stabilit corect cotele recurentei și a defunctului său soț la dobândirea bunurilor comune,așa cum dispusese Curtea de APEL PLOIEȘTI iar pe de altă parte o atare critică vizează netemeinicia hotărârii și nu nelegalitatea ei.
Cea de-a doua susținere referitor la faptul că s-a stabilit greșit cuantumul pasivului succesoral și cotele părților este de asemenea neîntemeiat, aceste cote fiind determinate de cotele succesorale ale părților.
Pentru considerentele arătate recursul de față este nefondat urmând a fi respins ca atare în cauză nefiind incidente motivele de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate.
Se va lua act de declarația intimaților că nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepții de nulitate și inadmisibilitate ale recursului invocate de intimați.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții, ambii domiciliați în comuna, nr. 557, județul P, împotriva deciziei civile nr. 769 din 17 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, domiciliată în comuna, nr. 543, județul P, domiciliată în comuna, nr. 297, județul
Ia act de declarația intimaților că nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 aprilie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Eliza Marin, Adriana Maria Radu Elisabeta
- - - - - -
Grefier,
Red.EM/BA
2 ex./ 23.04.2008
1491/2004 Jud.
a- Trib. Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Eliza MarinJudecători:Eliza Marin, Adriana Maria Radu Elisabeta
