Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 471/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 471/2009 -
Ședința publică din 17 martie 2009
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
- - - - JUDECĂTOR 3: Pantea Viorel
- - - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamanții și domiciliați în O,-, - 9,. 2,. 6, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți G domiciliat în, nr. 466, județul B, domiciliată în O,-, - 3,. 3, județul B, căsătorită, domiciliată în, nr. 370, județul B, -, căsătorită, domiciliați în O,-, - 3,. 3, județul B și, căsătorită, domiciliată în, nr. 446, județul B, împotriva deciziei civile nr. 501 din 13 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 1372 din 19 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, având ca obiect: partaj judiciar.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 3 martie 2009, când părțile prezente au pus concluziile consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, dată la care s-a amânat pronunțarea hotărârii la 10 martie 2009, respectiv 17 martie 2009.
CURTEA DE APEL,
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 1372 din 19 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții, căsătorită, căsătorită, G junior, căsătorită; s-a admis cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional G junior, în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvenționali și; s- constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din suprafața de 3,83 ha. teren arabil extravilan, înscris în titlul de proprietate nr. 1734/27.02.1995, întabulat în nedefinitiv nr. 6903 O, cu număr cadastral 9119; s-a constatat că de pe urma defunctului, calitate succesorală are soția supraviețuitoare - născută, cu cota de 1/4, adică 16/64 părți, fiul cu cota de 3/8, adică 24/64 părți și fiica - căsătorită, iar apoi căsătorit, în cota de 3/8, adică 24/64 parte; s-a constatat că în baza certificatului de moștenitor nr. 64/19.10.1998, cota de 24/64 parte din imobil a fost dobândită în urma decesului lui, de către pârâtul reclamant reconvențional G, cu titlul de legat particular și partaj; s-a constatat că masa succesorală de pe urma defunctei - născută, constă în cota de 16/64 părți din imobilul în litigiu, înscris în nedefinitiv nr. 6903 O, calitate succesorală având reclamanții și soția, în baza testamentului autentificat sub nr. 3352/25.04.1985 de notariatul de Stat Județean B; s-a constatat că masa succesorală de pe urma defunctei - căsătorită, iar apoi căsătorită, constă în cota de 24/64 părți din imobilul înscris în nedefinitiv nr. 6903 O, cu număr cadastral 9119, calitate succesorală având cei 4 fii:, G, și - căsătorită, în cote egale de către 6/64 parte pentru fiecare.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune dintre părți, conform variantei 2 din expertiza efectuată de inginerul, prin formarea a trei loturi menționate în dispozitiv și atribuindu-le potrivit aceluiași dispozitiv; s-a dispus întabularea în cartea funciară a drepturilor de proprietate dobândite cu titlu de succesiune și partaj.
Pentru a hotărî în acest mod, instanța de fond a reținut că terenul din litigiu, înscris în titlul de proprietate nr. 1734/1995, a fost dobândit de către defunctul anterior căsătoriei și a concubinajului cu cea de a doua soție, fiind astfel bun propriu al defunctului.
Masa succesorală se compune din 3,83 ha teren arabil extravilan înscris în titlul de proprietate nr. 1734, întabulat în nedefinitiv nr. 6903 O cu număr cadastral 9119.
În baza art. 669 cod civil și art. 1 din Legea nr. 319/1944 judecătoria a constatat calitatea succesorală a părților, iar cu privire la cotele succesorale stabilite prin cele două certificate de moștenitor, a reținut că nu sunt aplicabile și în ceea ce privește terenul din litigiu, dar din probele administrate rezultă că terenul arabil extravilan cuprins în titlu nu a fost dobândit în comun de și cea de a doua soție.
Împotriva sentinței, în termen și timbrat legal au declarat apel reclamanții și, solicitând admiterea lui și modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii acțiunii principale așa cum a fost formulată și precizată.
Prin decizia civilă nr. 501 din 13 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul și a fost obligată partea apelantă să plătească părții intimate G, suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în apel.
În motivarea hotărârii, tribunalul a reținut că din probele ample administrate în instanța de fond, rezultă că între moștenitori a intervenit un partaj voluntar, ei folosind terenul și înscriindu-se în societatea agricolă conform cotelor ce le reveneau fiecăruia.
De asemenea, în mod corect s-a reținut și faptul că imobilul în litigiu a fost dobândit de defunctul în timpul primei căsătorii, acesta fiind bunul său propriu la data încheierii celei de a doua căsătorii.
Pentru a se reține că imobilul ar fi fost dobândit în timpul concubinajului, era necesară existența de probe în acest sens, comunitatea de bunuri neprezumându-se. Martorii audiați nu au făcut dovada cumpărării imobilului de către împreună cu viitoarea soție.
Împotriva acestei decizii, în termen au formulat recurs reclamanții, care au solicitat admiterea acestuia, modificarea deciziei în sensul de a se admite acțiunea reclamanților cum a fost formulată.
În motivarea recursului s-a susținut că instanțele în mod greșit au reținut că imobilele din litigiu au fost proprietatea exclusivă a defunctului, deși acestea au fost achiziționate sub durata căsătoriei defunctului cu, fiind bunul comun al acestora. Împrejurare relatată rezultă din cererea de înscriere în, care a fost comună, și de asemenea din faptul că cei doi locuiau în concubinaj încă din anul 1949, dată de la care au dobândit împreună bunuri imobile.
Urmare a greșitei aprecieri a probațiunii, instanțele au reținut că bunurile din litigiu au fost obținute de cu banii obținuți prin înstrăinarea terenului agricol pe care l-a deținut în localitatea. În fapt, și în prezent defunctul este înscris în cartea funciară nr. 3083 de C, acest teren există și azi și poate fi reconstituit la Legea nr. 18/1991, întrucât nu a fost revendicat.
Intimații G și au solicitat respingerea recursului.
Analizând decizia recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică.
Criticile recurenților reclamanți sunt nefondate.
În mod corect au reținut instanțele că din coroborarea probelor administrate: extrase de carte funciară, depoziții de martori, rezultă că defunctul a fost căsătorit cu prima soție din anul 1919 și până la decesul acesteia, în anul 1953.
Părțile însă s-au despărțit anterior decesului soției, iar din depoziția martorei rezultă că defunctul a stat în concubinaj cu cea de-a doua soție aproximativ din anul 1950 și până în 1957, când s-au căsătorit.
Imobilele înscrise în nr. 1 de C au fost dobândite de defunctul în anul 1948, dată la care nu s-a dovedit că acesta ar fi locuit în concubinaj cu cea de-a doua soție, defuncta.
Împreună cu defuncta, a achiziționat în anul 1950 teren intravilan în localitatea, pe care l-au înstrăinat în anul 1960, apoi, în anul 1966 au dobândit cu titlul cumpărare și partaj un imobil înscris în nr. 3115
Asupra acestui imobil s-a emis certificat de moștenitor în favoarea părților, pe cotele ce le reveneau în calitate de succesori legali și legatari universali.
Cotele stabilite în respectivul certificat nu se aplică însă în prezenta cauză, așa cum corect au reținut instanțele, cât timp din probele administrate rezultă că imobilele înscrise în titlul de proprietate nr. 1734/1995 au fost dobândite de defunctul anterior concubinajului și căsătoriei cu cea de-a doua soție, fiind bunul propriu al defunctului, aspect ce este confirmat și de partajul voluntar dintre părți, care consfințește această stare de fapt.
Reținând corect aceste aspecte, instanța de fond a partajat imobilele din litigiu cu stabilirea corectă a cotelor ce revin fiecărei părți, potrivit cu varianta cea mai judicioasă de împărțeală.
Pentru aceste considerente, în baza art. 316 raportat la art. 296 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul civil de față, iar potrivit art. 274 Cod procedură civilă, recurenții reclamanți vor fi obligați să plătească intimatului pârât G suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 501 din 13 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate G suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.R
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
2 ex./26.03.2009
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Pantea Viorel